Mă numesc Necşoiu Lucian, cu domiciliul în municipiul Constanţa, fost angajat al S.C. „Atlassib" S.R.L. şi vreau să va aduc la cunoştinţă multiplele abuzuri îndreptate asuprea mea, dar şi asupra celorlalţi colegi, atât pe perioada în care am fost angajat, dar şi după aceea. Au fost mai multe abuzuri pe timpul cât eram salariat dar totul a culminat în primăvară anului 2009, când în trei curse am fost oprit la Padova. Unul din şoferi conducea două  programe, practic  toată noaptea, pentru că era dispoziţie ca unul din şoferi să fie reţinut la Padova.

Stimate domnule coleg Gheorghe Funar,
Am citit cu mult interes textele dumneavoastră pe care le-ați pus să circule pe Internet, texte prin care faceți o pătrunzătoare descriere și analiză a jafului din bogățiile României la care s-au dedat felurite entități străine, bine slugărite de clasa noastră politică, de partidele care s-au succedat la guvernare, a căror complicitate criminală nu mai poate fi tolerată. Prin textele respective încercați să mai atingeți o țintă: să-i convingeți pe cititorii dumneavoastră că Partidul România Mare nu are nicio vină în producerea acestui dezastrul național... În această privință însă, avem păreri diferite, stimate domnule coleg, și mă întreb: Poate cineva să susțină că PRM a făcut numai ce trebuia să facă? O asemenea mulțumire de sine, mereu prezentă în discursul PRM-ului, al liderilor săi, mai are oare vreo justificare când Țara a ajuns pe marginea prăpastiei și mai ales când partidul care pretinde a fi naționalist, iată, nu reușește să atragă voturile și adeziunea electoratului naționalist?!

Gest provocator fără precedent în Uniunea Europeană

În data de 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul" Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)", adică, să priceapă toată lumea, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German pe întregul continent european, înaintea şi pe parcursul desfăşurării celui de al Doilea Război Mondial (facsimil 1: acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu în 27 februarie 2007).

Bucureşteanul Daniel-Nicolae Cercel, cu domiciliul în sectorul 4, conform evidenţelor Registrului Comerţului, a fost prezentat de colegii de la ANTITEPARI.ro în decembrie anul trecut drept ’’investitorul anului 2009’’, la ora aceea individul având în portofoliu 202 firme, la 77 dintre acestea figurând şi ca administrator. Cercel, născut la data de 7 martie 1989, a reuşit după numai 5 luni să mai achiziţioneze peste o sută de firme, astfel că la ora actuală figurează ca asociat la 311 societăţi comerciale din întreaga ţară, la 169 având şi calitatea de administrator.

Proprietăţi de vacanţă la preţuri subţiri, două săptămâni de vacanţă în următorii trei ani, sub 1000 euro, pentru patru persoane, adică două cupluri, aşa arată oferta firmei White Sands Marketing SRL, înfiinţată anul trecut la Bucureşti, cu manager englez, într-o prezentare time-sharing, la sala de conferinţe a hotelului Delta din Tulcea.

Razelmul, cel mai mare lac din ţară, poate fi considerat şi cel mai periculos, mumărul victimelor sale fiind greu de contabilizat, mai ales cele din perioada comunistă, când accidentele la pescuit erau trecute la pierderi colaterale.

Brăilenii duşi la cerşit în Franţa, 20 de persoane cu dizabilităţi, s-au întors la activitatea cotidiană chiar din seara în care microbuzul oprit de procurorii de la Crimă Organizată şi-a continuat drumul, întrucât nu au putut fi acuzaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni. Persoanele fuseseră racolate pentru a fi exploatate prin cerşetorie, fiind la cea de-a treia plecare în acest an şi au declarat anchetatorilor că fac cam 300-400 euro pe lună, la care se adaugă cazarea gratuită în Franţa, mai ales că statul respectiv ajută oamenii de pe străzi.

În dosarul ’’Gazeta’’ sunt judecaţi preşedintele trustului clujean, Liviu MAN, precum şi alţi ziarişti sau directori ai instituţiei de presă, cum ar fi Aurel MUREŞAN, Dorel-Alexandru VIDICAN, Ioan OŢEL, Călin-Dan PÂRCĂLAB, Aurelian GRAMA, Anca-Elena COCUŢ, Adrian AVARVAREI şi Memoranda-Suppllexa ONAC.

Suntem în secolul 21. România întegrată în Europa. Civilizaţie... chipurile. Aleşii negociază şi formează guverne, de stânga, de dreapta sau ambidextre. Cu unguri, fără unguri. Numai să stârpească criza economică. Adică, până acum nu au fost în stare să stârpească sărăcia, iar acum vor să sară pârleazul economiei?... Cert este că în România există localităţi care se află departe... foarte departe de civilizaţie. Mai degrabă apropiate de lumea a treia. Spre exemplu, în judeţul Braşov există localităţi fără reţea de apă şi canalizare, gaz şi electricitate. De altfel, peste 200 de gospodării din judeţ nu au avut, nu au şi nici nu vor avea prea curând curent electric. Adevărul e că dacă nu ar fi existat Thomas Edison să înventeze becul, acum noi toţi ne-am fi uitat la televizor pe întuneric. Însă, asta nu este o scuză...

Pentru că din celebra autostradă Bechtel s-au făcut 45 de kilometri în cinci ani, iar turiştii sau investitorii ajung foarte greu în oraşul de sub Tâmpa, Consiliul Judeţean Braşov a demarat în urmă cu trei ani un proiect privind realizarea unui aeroport internaţional la Braşov. Cum, însă, costurile estimate unui asemenea proiect se ridică la 100 - 112 de milioane de euro, principalii reprezentanţi politici din administraţie, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), fostul ministru al IMM Constantin Niţă (PSD) şi primarul Braşovului, George Scripcaru (PDL) au început o luptă acerbă pentru a putea controla modul cum se vor cheltui aceşti bani.

Obedientul consilier local Mihail Tarbã îi face jocurile imobiliare ale şefului de partid

Primăria municipiului Braşov a acordat de-a lungul timpului o serie de terenuri în intravilan unor firme pentru ca acestea să se extindă. Problema care însă sfidează bunul simţ dar si legea, priveşte modul preferenţial în care aceste firme sunt tratate de către aleşii locali (printre care şi prim-vicepreşedintele PD-L Braşov, Mihail Tarbă, aflat cel mai probabil într-un vădit conflict de interese, dar nu de partid), din perspectiva concesionării directe şi a redevenţei anuale pe care trebuie să o încaseze primăria, faţă restul.

România Mare nu a fost un paradis pentru minoritatea germană, dar nici minoritatea germană nu a fost un îngeraş inocent, blînd şi totdeauna loial.¹

Desăvîrşirea unităţii statale în anul 1918 a însemnat pentru populaţia majoritară, pe de o parte, o adevărată renaştere naţională. Pe de altă parte, Regatul român întregit era confruntat cu o moştenire multinaţională nedorită, dar preluată o dată cu integrarea celorlalte provincii româneşti, în primul rînd a Ardealului, considerat un ţinut ancestral şi totodată un simbol al devenirii naţionale. În vechiul Regat a existat o relativă omogenitate etnică în comparaţie cu noile provincii, Transilvania, Banatul, Bucovina sau Basarabia. În Proclamaţia de la Alba Iulia, adoptată cu ocazia marii adunări populare, au fost precizate, între altele, principiile politicii faţă de minorităţile naţionale.

Red. plt.mj. C.R. D-RTVR 39 -345 f/v

Pe garduri, în ziare, la radio, la televizor şi, cum se spunea într-un banc din acei ani, chiar şi prin  fierul de călcat introdus în priză, lătrăii regimului se întreceau în a tămâia ceea ce era înjurat pe la toate colţurile.

Motto: „Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva mi-a dat peste mâini".

Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi este considerat cel mai mare sculptor român şi este, cu siguranţă, cel mai cunoscut la nivel planetar. A adus contribuţii covârşitoare, pe plan mondial, la înnoirea limbajului artistic prin abordarea avangardistă a viziunii tridimensionale în artele plastice. El este cel de-al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi, născut la data de 19 februarie 1876 în Hobiţa Gorjului. Sculpturile lui Brâncuşi au constat, la începutul carierei sale, mai ales în reprezentări clasice ale formei umane. În timp, a preferat să combine partea geometrică cu ceea spirituală în lucrările sale, eliberând sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii. A căutat absolutul de-a lungul timpului în lucrările sale, fapt dovedit prin însăşi opera „Coloana infinitului".