Puncte de vedere

ISRAELE, ISRAELE… (VI)

                         Antisemitism = rasism extremist   „Nu-mi place să […]

 

 

                     Antisemitism = rasism extremist

 

„Nu-mi place să mi se spună – când sunt în dezacord cu un român – că sunt antiromân, dar nici să mi se spună, când sunt în dezacord cu un evreu – că sunt antisemit” (A. Pleşu, fost ministru al Culturii).

 

Ca să-şi justifice  acţiunile antinaţionale şi antiumane, aducând un afront democraţiei şi civilizaţiei în general, sioniştii au pervertit limbajul şi au inventat nişte cuvinte-stigmat, instrumentate în retorica penală, cu intenţia de a se transforma într-o distinctă castă suprapusă altor rase şi a pune astfel „pumnul în gură” oricăror voci lucide care le-ar zădărnici (deconspira) acţiunile extremiste. Aşa se face că, mai ales în ultima vreme, a devenit o culpă generatoare de oprobriul public să te poţi exprima critic împotriva exceselor Israelului (antisemitism), S.U.A. (antiamericanism) şi U.E. (antioccidentalism)! Ca urmare, cu un tupeu caracteristic prin care se exploatează naivitatea celor proşti, s-a ajuns ca prin astfel de etichetări discriminatoare oamenii de o incontestabilă probitate intelectuală şi morală să fie înjosiţi, marginalizaţi, calomniaţi, proscrişi, interzişi, hăituiţi, judecaţi, amendaţi, condamnaţi la închisoare sau chiar ucişi!

Prigonitorii aceştia nici nu s-au sfiit, indiferent dacă a fost nevoie să distrugă inclusiv imaginea publică până şi a unor savanţi, să îşi justifice acţiunea lor mârşavă spunând (în cazul antisemitismului) că societatea s-ar confrunta de fapt cu nişte inşi degeneraţi, condamnaţi de „ştiinţa” şi „conştiinţa”… „luminătoare”, prin ale căror „descătuşări oarbe” de instincte brutale au devenit o ruşine în mijlocul civilizaţiei şi care „trebuie” proscrişi deoarece sunt „diagnosticaţi” de patimi precum nebunia, sălbăticia, degenerarea intelectuală, sadismul mintal, boala duhului etc. Bineînţeles că, fără a ne onora cu vreo explicaţie logică, „boala antisemitismului” ne-ar cuprinde doar pe noi, ne-sionişti, căci lor este cu neputinţă (!?) a li se atribui, deşi este arhicunoscut că Israelul urăşte de moarte pe arabii semiţi (Y. Arafat, S. Hussein etc), pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe proorocii şi sfinţii lui Dumnezeu etc. Ce să mai spunem despre „antisemitismul” altor evrei mai din zilele noastre, care s-au împotrivit manevrelor şi au deconspirat abuzurile sioniste din noul stat Israel, cum ar fi savanţii Chomsky, Garaudy, Shahk etc.

Pentru sionişti, însă, nu există legea de a fi criticaţi şi nici, cu atât mai puţin, catalogaţi acuzator! Şi aceasta se poate pentru simplul motiv că ei se consideră intangibili, deasupra tuturor uzanţelor, îndreptăţiţi de orgolii nemăsurate să ne denigreze o întreagă pleiadă de personalităţi (Cristea, Stăniloae, Anania, Pârvu, Goga, Eminescu, Brătianu, Bolliac, Kogălniceanu, Haşdeu, Conta, Slavici, Xenopol, Iorga, Paulescu, Crainic, Codreanu, Noica, Eliade, Cioran, Antonescu, Ţuţea etc), să aprecieze că a ne îmbrăca în portul popular ne transformă automat în legionari şi să considere că protestând împotriva cianurii adusă de sionişti la Roşia Montană este suficient ca să fim consideraţi antisemiţi!

                                                                                                                       Prof. Costel NEACȘU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*