Abuzuri

Protestul magistraților sau hoții care strigă hoții!

  Protestul procurorilor – de la Marin Nevoe din Vișina până la Ministerul Justiției din București   În Iunie 2018, […]

 

Protestul procurorilor – de la Marin Nevoe din Vișina până la Ministerul Justiției din București

 

În Iunie 2018, un număr de procurori (printre care și cunoscuta Alexandra Lăncrănjan, alintată „Veve”, de la DNA – unitatea centrală, semnau și dădeau publicității o așa-numită „Declarație de principii” pe independența procurorilor din România asumându-și din titlu prerogativele de reprezentanți ai procurorilor din România și jurându-se că activitatea lor se va desfășura mereu conform Constituției, respectiv că ministrul Justiției nu se va putea „implica” în dosarele civile sau penale. 

Un an mai târziu, în August 2018, familia Marin Nevoe din comuna Vișina (jud Dâmbovița) era bătută la ora trei noaptea în propria casă de o bandă de derbedei locali, casa era vandalizată, iar autorii erau lăsați liberi de procurorii de la Găești.

Marin Nevoe din comuna Vișina (jud Dâmbovița).

Constituția pe care se juraseră procurorii din lista protestatarilor lui Lăncrănjan ar fi trebuit să fie aceeași care îi apără și pe oamenii lui Marin Nevoe (printre care doi adolescenți cu handicap și un bătrân bolnav) dar asta nu i-a împiedicat pe procurori să îi lase în libertate pe atacatori, considerându-se că nu reprezentau un „pericol public”.

                                             Justiția, o vorbă de dânșii enunțată

Nu a fost implicat niciun ministru al Justiției pe dosarul instrumentat la Parchetul Găești în cazul „Familia Nevoe bătută la Vișina”, procurorii Parchetului local au avut toată „independența de lucru” pe întocmirea dosarului, Constituția României a fost la locul ei în tomurile juridice și cărțile savanților-juriști din asociațiile de magistrați-protestatari, dar toate acestea nu au împiedicat Parchetul Găești să lase în libertate trei indivizi acuzați de fapte (în cumul) extrem de grave: constituire de grup infracțional, încălcarea unei proprietăți, distrugere, amenințare și lovire a unei întregi familii. Altfel spus, realități care sunt comune în zone de război precum Afganistan, au devenit oarecum firești în Dâmbovița (România), la doi pași de birourile procurorilor: în timp ce la București Asociații din Justiție solicită o independență pe care nu le-a furat-o nimeni, Parchetul Găești tratează cu vădită indiferență fapte de violență extremă, persistente de ani de zile în comunitate, aruncând în derizoriu noțiunile de „pericol public” și „siguranță publică”. Câte astfel de cazuri sunt prin țară? Mister, dar presupus sunt foarte multe. Proclamația inițiată de liderii procurorilor-“activiști”, cea care trebuia să reafirme atașamentul lor pentru nobilele idealuri ale Constituției și pentru independența lor de lucru, nu a avut și un capitol dedicat dramei prin care trece familia Marin Nevoe și, eventual, dramelor prin care au trecut sau trec mulți alți oameni anonimi din România- afectați de violențe. În deplin spirit democratic, astfel de evenimente ar trebui să reamintească reprezentanților procurorilor- “protestatari” că pot cere orice Guvernului și țării atâta timp cât oferă comunităților unde lucrează aplicarea legii și protejarea populației.

                                                Cercetați. Ca hoții de lădițe

În 2011, minorul Crețu Alexandru (aka Săndel) din com. Vișina (jud. Dâmbovița), cu părinti Elisaveta și Marian (aka Gingie), a fost cercetat pentru sustragere bunuri de pe o proprietate locală, fiind încurajat de părinți. A fost scos din culpă de procurorul Alex Scurtu pe motiv de minoritatea vârstei, iar paguba nu a fost recuperată niciodată. Șapte ani mai târziu, în August 2018, într-un caz extrem de mediatizat în mass-media, același personaj a pătruns la trei noaptea pe o proprietate particulară din comună, însoțit de alți doi indivizi, a distrus metodic mobilier, uși și geamuri și a bătut rezidenții din acel imobil, printre care un bătrân bolnav în vârstă de 70 de ani și doi adolescenți cu handicap. La sosirea poliției, alertată prin 112, indivizii au fugit.

Crețu Marian, tatăl lui „Săndel” Crețu.

În pofida violenței atacului, procurorii Parchetului Găești nu au dispus reținerea lor, astfel încât agresorii sunt cercetați în libertate, ca orice hoț de lădițe cu roșii. Victimele, Nevoe Marian si familia sa numeroasă- considerată în statisticile Primăriei ca fiind una dintre cele mai sărace din comună, consideră că decizia Parchetului este controversată, deoarece agresorii ar putea să încerce să se eschiveze urmăririi penale printr-un simplu drum în Spania.

                                                     Ce zice Inspecția Judiciară

Pentru fapte de o extremă gravitate, în contextul în care membrii familiei Marian Crețu nu se aflau la prima faptă penală trecută sub tăcere și nesancționată de lege și în care nimeni nu a încercat să cerceteze dacă există o legătură între rezultatele anchetelor Parchetului și Poliției locale și perpetuarea fenomenului infracțional de la Vișina, „Cristoiu Blog” a solicitat Inspecției Judiciare să răspundă dacă se va sesiza cu privire la faptul că, în acest caz, s-a dispus cercetarea atacatorilor în stare de libertate, alimentând temerile că ei s-ar putea sustrage urmăririi penale.

Instituția în cauză ne-a răspuns printr-o adresă oficială că nu există în prezent o „lucrare” privitoare la atacarea proprietății familiei Nevoe și că, în plus, Parchetul Găești nu este chiar un necunoscut Inspecției și opiniei publice: astfel, între 2013 și 2018, au existat un număr de 20 de cercetări ale Inspecției, având ca obiect activitatea profesională și conduita procurorilor de la Găești- jud. Dâmbovița.

Click pe document pentru mărire!

                                 O mostră de “lăsare în libertate” la Parchet

În Iunie 2016, o fetiță în vârstă de 7 ani, din comuna Mătăsaru, jud. Dâmboviţa, era lovită mortal pe trecerea de pietoni de un şofer băut şi fără permis, care circula cu aproape 180 km/h, având muzica dată pe sonor maxim. Individul a fugit de la locul accidentului: prins ulterior, Parchetul Găești l-a eliberat, considerând că nu era „pericol public”, deși martorii au declarat că l-au atenţionat în nenumărate rânduri pe vitezoman să circule cu atenţie și că ignorase toate sfaturile.

Fetița ucisă în comuna Mătăsaru, jud. Dâmboviţa.

În Iunie 2018, aproape de emanarea “Declarației de principii” pe independența procurorilor din România, Judecătoria Găești a decis și o sentință pe acel caz: șoferul băut a fost condamnat în dosarul uciderii fetiței de 7 ani, la doi ani de închisoare… cu suspendare.

                                         Anchetez, deci exist. La Găești

Noțiunea de Justiție provincială la Găești – cu Parchet și cu Judecătorie înșurubate în mijlocul comunității, nu pare să sufere de mari sincope: potrivit unor surse oficiale, Parchetul Găești era prosper – finanțat încă din anul 2011 (anul când junele Crețu a atacat o proprietatea particulară din comună, alta decât cea a lui Marin Nevoe), la Judecătorie există și magistrați cu „activism” (judecătoarele Oceanu și Popescu se află printre semnatarii listelor emanate pe marginea „deranjului” provocat de Legile Justiției – liste încurajate printr-o fostă asociație a judecătorilor olteni, numită azi „Forumul Judecătorilor din România” și supranumită prin publicații “Forumul rezistenților”), în timp ce dosarele în lucru care cer “competentă soluționare” nu sunt deloc puține.

 În plus, potrivit Inspecției Judiciare, un număr de 20 de „lucrări” efectuate între 2013 și 2018 la sediul Parchetului local de inspectori au fost demarate pe sesizări referitoare la activitatea profesională sau conduita procurorilor de la Găești. Nu este mult, dar nu este nici puțin. De menționat că toate cele 20 de lucrări au fost clasate la Inspecție fiindcă nu au fost descoperite „indicii” ale unor „abateri disciplinare” și că Inspecția nu a transmis publicației niciun fel de informații suplimentare referitoare la aceste cazuri.

                       Marin Nevoe, între Comisia Europeană și comisiile de procurori

Mulți contribuabili s-au întrebat și se întreabă încă dacă, de la la prea-multele standarde invocate, unii „protestatari” din Justiție (Curți judecătorești sau Parchete) nu au ajuns să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor. Asta fiindcă semnatarii avertizează insistent, spre exemplu, asupra implicării politicienilor români în Justiție, dar nimeni din fosta asociație a judecătorilor olteni (azi devenită Forumul Judecătorilor) nu inițiază Declarații similare asupra faptului că, în 2012, șeful CE, Jean Claude-Juncker, a făcut „solicitări concrete, directe” de „rezolvare” a unor dosare penale de corupție anchetate în România. Ceea ce în Țara Mioriței ar fi fost tratată ca o inadmisibilă ingerință pe dosar și o presiune dezonorantă a Comisiei Europene asupra magistraților români, la sediul UE din Bruxelles a fost definită doar ca „parte a unui dialog”(!!!), iar pentru aceiași procurori-protestatari de la Forumurile protestatare din țară, a fost doar un bun motiv să stea chitite în tăcere. Toate acestea, în contextul în care, unii dintre „protestatarii” din Justiția României (judecători sau procurori) sunt “perfecționați” pe banii Comisiei Europene (cu imunii lor lideri Jean Claude-Juncker și Frans Timmermanns), în traininguri în care, eventual, profesorii își anunță studioșii că „Marin Nevoe de la Vișina are dreptul la Justiție în aceeași măsură ca și președintele României, Klaus Iohannis”. România este norocoasă pentru că la perfecționarea magistraților săi, nu se enunță și faptul că avocații sunt de două feluri: avocați care cunosc legea și avocați care cunosc judecătorul.

                                                                                                               Traian Horia

Sursa: Cristoiu Blog

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*