Colimator

Senatorul Valer Marian pe urmele doctoratelor cumpărate de șefii din Poliție

  În ședința Senatului din 4 aprilie 2016 am adresat primului ministru Dacian Julien Cioloș o interpelare având ca obiect […]

 

În ședința Senatului din 4 aprilie 2016 am adresat primului ministru Dacian Julien Cioloș o interpelare având ca obiect , cu următorul conținut: „În ședința Senatului din 01.02.2016 i-am adresat domnului ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, o întrebare având ca obiect «Obținerea frauduloasă a doctoratului de către fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare, comisarul șef Taloș Constantin », iar în ședința Senatului din 15.02.2016 i-am adresat o întrebare având ca obiect «Obținerea frauduloasă a doctoratului de către șeful Serviciului de Ordine Publică din Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare, comisarul șef Mureșan Marius»”.

În esență, în cele două întrebări am arătat faptul că, potrivit unor ofițeri de poliție, în cursul ultimului deceniu, comisarul șef Taloș Constantin, care a deținut funcția de șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare în perioada 2011-2014, și comisarul șef Mureșan Marius, care deține funcția de șef al Serviciului de Ordine Publică din IPJ Satu Mare începând din anul 2012, ar fi obținut doctorate în științe în Republica Moldova, în schimbul unor sume de bani.

Conform surselor, ambii ofițeri ar fi fost ajutați în obținerea doctoratului de către un om de afaceri omnipotent din zonă, Crișan Mihai, patronul firmelor SC Crișeni SRL și SC Dragsil SRL, cu care se aflau în relații apropiate. Beneficiar al unor contracte de zeci de milioane de euro cu statul și proprietar al unui motel și a unor restaurante cunoscute în zonă, acest afacerist a fost cercetat de-a lungul ultimilor ani pentru infracțiuni de violență și de evaziune fiscală, dar a reușit să scape de răspundere penală întrucât s-a aflat în relații apropiate cu chestorul Tăut Ioan Liviu, fost șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare și rector al Academiei Naționale de Poliție, și cu chestorul Popa Gheorghe, fost șef al Inspectoratului General al Poliției Române și rector al Inspectoratului General al Poliției Române (cercetați actualmente de Serviciul Teritorial Oradea respectiv de Serviciul Teritorial Brașov al DNA împreună cu Crișan Mihai). În anul 2015 Crișan Mihai a fost reținut, inculpat și trimis în judecată de către Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție pentru mai multe infracțiuni de dare de mită.

Având în vedere că ambii ofițeri și-au început cariera ca ajutor de șef de post, că au absolvit facultatea de drept la fără frecvență, că nu au publicat lucrări științifice și că au probleme serioase cu gramatica limbii române și ținând cont de relațiile lor apropiate cu afaceristul Crișan Mihai, am solicitat domnului ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, să dispună verificări și să-mi comunice dacă polițiștii susmenționați au obținut un astfel de doctorat, condițiile în care l-au obținut (perioada în care au urmat școala doctorală, media obținută la admiterea la școala doctorală, media obținută la susținerea lucrării de doctorat, titlul acesteia și institutul de învățământ superior care le-a acordat doctoratul), precum și beneficiile realizate în urma obținerii doctoratului (avansări în grad, promovări în funcție, spor de doctorat).

Domnul ministru Petre Tobă mi-a răspuns la ambele întrebări că „Ministerul Afacerilor Interne nu deține informații cu privire la condițiile în care persoana la care faceți referire a obținut titlul de „doctor în științe în Republica Moldova” iar verificarea acestora excedează competențelor specifice al instituției noastre”.

Consider că răspunsul domnului ministru Petre Tobă este nefundamentat și favorizator întrucât avea posibilitatea să sesizeze mai multe instituții din subordinea sa (Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne, Direcția Control Intern din Inspectoratul General al Poliției Române, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție) pentru a efectua verificări cu privire la modul de dobândire a doctoratelor de către comisarii șefi de poliție Taloș Constantin și Mureșan Marius. Sper că răspunsul nu este de natură să confirme zvonul că și domnul ministru Tobă ar fi trecut pe la restaurantul și motelul afaceristului Crișan Mihai de la Valea Măriei, în perioada în care deținea funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției Române.

Menționez că în cursul anului trecut i-am adresat fostului ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, o întrebare prin care i-am solicitat să-mi comunice numărul, numele și prenumele, gradul și funcția lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Interne care au obținut doctorate, dar acesta a refuzat să-mi comunice datele solicitate invocând că ar fi date cu caracter personal cu regim confidențial.

Pentru considerentele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru, ca, în calitate de șef al Guvernului României, să-i cereți domnului ministru Petre Tobă să dispună verificări, prin instituțiile abilitate susmenționate, cu privire la modul de obținere a doctoratelor de către comisarii șefi Taloș Constantin și Mureșan Marius și să-mi comunice datele solicitate. Solicit răspuns scris și verbal”.

În după amiaza zilei de 9 mai 2016 am primit din partea primului ministru următorul răspuns, în opinia mea siderant: „Referitor la interpelarea dvs., formulată în ședința Senatului din 4 aprilie 2016, având ca obiect: «Favorizarea unor polițiști care au obținut doctorate frauduloase de către ministrul Afacerilor Interne», permiteți-mi să vă reamintesc, domnule senator, că, potrivit prevederilor constituționale (art. 112 alin. 1): «Guvernul și fiecare din membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului». Aceste prevederi au fost dezvoltate în Regulamentul Senatului (art. 163 alin. 1) după cum urmează: «Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul ori mai mulţi senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicit explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe». Astfel, se poate deduce că nu ar putea face obiectul interpelărilor, posibile cazuri particulare. În speța prezentată de dvs., apreciez că o sesizare din partea dvs. cu privire la tema de interes ar trebui adresată instituțiilor abilitate prin lege pentru verificarea și luarea măsurilor corespunzătoare”.

Culmea ironiei și a ipocriziei este că, aproximativ la aceeași oră, primul ministru Cioloș a făcut următoarea declarație-apel în fața Camerei Deputaților: „Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din România (…) a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest Guvern nu e doar o problemă de credibilitate a şcolilor doctorale din România, ci e şi o chestiune deprincipiu pentru că ţine de integritate, de onestitate şi de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis în luna martie (…) un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar şi eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat. În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă care este acum pe masa dumneavoastră, a Parlamentului, vă invit să susţineţi acest efort al Guvernului de a eradica plagiatul şi de a restabili încrederea în valoarea studiilor doctorale din România. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare – n.r.) şi o serie de softuri antiplagiat agreate şi obligatorii pentru universităţi. Totodată, Ministerul Educaţiei este în plin proces de selecţie a noi membri CNATDCU pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcţioneze pe baze transparente şi, în primul rând, pe baze de profesionalism şi de competenţă”.

Raportând-o la răspunsul la interpelare, această declarație nu este decât praf în ochi, confirmând că șeful Guvernului abordează problema plagiatelor în două registre. Cum poți să califici drept problemă particulară cazul a doi ofițeri de poliție care au deținut funcții importante și care și-au obținut doctoratele în mod fraudulos în Republica Moldova, contra unor sume de bani, în condițiile în care planează și suspiciunea că aceste doctorate sunt plagiate? Cum poți să califici particular un astfel de caz, care are incidență penală, și cu privire la care ministrul de resort a refuzat să se pronunțe? Ce-l oprea pe primul ministru Cioloș să dispună Corpului său de control sau ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă, să efectueze verificările de rigoare și să sesizeze instituțiile abilitate. (CNATDCU, DGA, DNA sau DIICOT) cu privire la acest caz. Mai ales că, este de notorietate publică, că în Ministerul Afacerilor Interne există o problemă serioasă cu licențele, masteratele și doctoratele în drept obținute în mod fraudulos. Este cunoscut că unele universități, ca, de exemplu, Universitatea de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București, au fost înființate și funcționează ca fabrici de diplome de licență, masterate și doctorate în drept pentru lucrători din Ministerul Afacerilor Interne și din alte structuri de forță.

Menționez că, prin interpelarea adresată fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, i-am solicitat să-mi comunice numărul lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Interne care dețin doctorate în drept și să-mi precizeze numele, prenumele, gradul și funcția deținute de aceștia. Prin răspunsul primit mi s-a comunicat că dețin doctorat în drept 359 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, dar celelalte informații nu mi-au fost comunicate cu motivația că reprezintă date personale. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că însuși ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, este acuzat de plagiat încă de la instalarea sa în această funcție.

Acest răspuns mă face să cred că primul ministru Dacian Julien Cioloș manifestă o solidaritate ascunsă cu hoții de doctorate din poliție, probabil dintr-o nostalgie legată de faptul că tatăl său a fost ofițer de miliție înainte de 1990 și de poliție după, pensionându-se cu gradul de maior. În copilărie, în liceu și în facultate am avut ocazia să cunosc psihologia unor copii de milițieni în timpul regimului communist. Un caz elocvent este, fapt aflat din alte surse, însuși președintele PSD, Liviu Dragnea, al cărui tată a fost șef de post într-o comună din județul Teleorman.

Valer Marian, senator independent

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*