Colimator

A fost nevoie de toţi „acoperiţii” Sistemului pentru ca GuWerner-ul să treacă

  Schimbarea unui guvern, chiar şi după o moţiune de cenzură, nu este o noutate, ci un exerciţiu democratic prin […]

 

Schimbarea unui guvern, chiar şi după o moţiune de cenzură, nu este o noutate, ci un exerciţiu democratic prin care România a mai trecut. Totuşi, situaţia de acum are cîteva particularităţi care o fac interesantă pentru o analiză mai specială.

Eticheta „GuWerner” nu-mi aparţine, ci o preiau de la Mircea Badea, considerînd-o numele cel mai potrivit pentru ceea ce preşedintele Klaus Werner Iohannis îşi dorea demult: „Guvernul Meu”. Învestit la limită de parlament, acest „Guwerner” a stabilit un adevărat record: este generat în totalitate de PNL,  partid care are doar 20% din totalul de parlamentari, fiind obligat să joace pe sîrmă în faţa celor şase formaţiuni politice care şi-au dat votul de învestire! Altfel, va cădea la prima moţiune de cenzură.

După cum aţi văzut, am evitat pînă acum să fac speculaţii pe marginea cvorumului de şedinţă sau a întrunirii celor 233 de voturi necesare învestirii „Guwernerului Orban”. Explicaţia este una foarte simplă: nu ştiam numărul „acoperiţilor” pe care Sistemul îi putea activa într-o astfel de situaţie. Acum îi ştim, căci, fără trădările lor faţă de partidele în care iniţial au fost infiltraţi, astăzi nu am putea să constatăm că „Avem Guwerner!

Parafrazîndu-l pe poetul PCR-ist George Lesnea, am putea spune că „Sistemul e-n toate / E-n cele ce sînt / Şi-n cele ce mîine / Vor rîde la soare”, adică, mai prozaic spus, acum avem dovada că Sistemul este peste tot şi că nici un joc de putere nu-i este străin, ci, din contră, el îi stabileşte regulile, impune actorii şi, evident, stabileşte cîştigătorii.

Ce se va întîmpla sau, mai bine spus, ce ni se va întîmpla în viitorul apropiat, vom vedea.

Totuşi, după acest episod al învestirii noului „Guwerner”, alta mi se pare ştirea zilei, una care merită toată atenţia: practic, campania electorală, şi aşa inexistentă ca dezbatere publică, s-a încheiat prin abandonul tuturor partidelor care au un contracandidat pentru Klaus Iohannis!

Astăzi, putem să ne permitem şi noi să facem o estimare a rezultatului final de la prezidenţiale: Klaus Iohannis are toate şansele să obţină un scor de peste 70% în turul doi, indiferent cu cine se va confrunta. Ca să nu fim consideraţi prezicători, trebuie să facem cîteva precizări.

Pînă la învestire, se părea că este o mare bătălie între candidaţii care visau la confruntarea finală cu Iohannis: Viorica Dăncilă din partea PSD, Mircea Diaconu din partea ALDE şi ProRomânia, Dan Barna din partea USR, Theodor Paleologu din partea PMP şi Hunor Kelemen din partea UDMR.

Odată cu votul de luni din parlament, competiţia aceasta pentru un loc 2 în finală s-a golit de conţinut pentru că tuturor candidaţilor li s-au tăiat în mod semnificativ şansele de a-l înfrînge pe actualul Preşedinte, căci partidele care-i susţin, votînd alături de PNL, i-au oferit implicit pe tavă lui Klaus Iohannis un succes teribil, care va conta semnificativ în rezultatul votului la prezidenţiale.

Explicaţia pare destul de simplă şi poate fi răspunsul la efortul uriaş care s-a făcut în aceste zile pentru a se strînge voturile necesare trecerii guvernului, pentru care era nevoie vitală ca şi cei mai aprigi adversari de pînă acum ai PNL să fie convinşi să voteze guvernul lui Ludovic Orban.

Dacă Viorica Dăncilă poate miza pe victimizarea sa înaintea votului de duminică, sperînd să mai adauge cîteva procente la scorul cu care era creditată, toţi ceilalţi contracandidaţi ai lui Iohannis intră cu un handicap uşor de înţeles, căci alegătorii lor vor fi bulversaţi, neînţelegînd de ce ar trebui să-i voteze, din moment ce partidele din spatele lor s-au aliniat în spatele noului „Guwerner”, în loc să profite de faptul că învestirea acestuia se derula în ultima săptămînă a campaniei electorale, cînd, de regulă, se scot din teacă armele cele mai eficiente!

Mai pe scurtătură spus, USR, ALDE, ProRomânia, PMP şi UDMR şi-au boicat propriii candidaţi, luînd de la aceştia cîteva procente, pe care le pun pe tava lui Klaus Iohannis! Efectul firesc este demobilizarea unei părţi a electoratului lor, care înţelege că votul alături de cei 96 de penelişti la învestirea guvernului a fost, în realitate, unul pentru Klaus Iohannis!

Trebuie să recunoaştem că scenariştii operaţiunii de învestire a „GuWernerului Orban” au riscat să-şi deconspire toţi „acoperiţii”, subliniind astfel importanţa votului de duminica viitoare, pentru care, iată, nu s-au dat înapoi de la nici o strategie.

Acum poate vom înţelege mai bine de ce, spre deosebire de toate alegerile prezidenţiale de pînă acum, în acest an nu mai avem nici o dezbatere între candidaţi. Într-o astfel confruntare directă, în mod evident ar fi apărut acuzaţii din toate părţile, scoaterea pe tapet a bubelor pe care fiecare le avea şi, implicit, ar fi dus la amplificarea tensiunilor dintre ei, care s-ar fi reflectat şi la votul de învestire din Parlament!

Pe acest fond, Sistemul a reuşit să încropeze această „oaste de strînsură” ce părea imposibil de adus la un numitor comun şi astfel să vedem instalat Guwernerul cu doar cîteva zile înainte de alegerile prezidenţiale.

Ne amintim desigur că, în 2014, Cînd Iohannis aştepta o sentinţă care-l putea scoate din cursa prezidenţială, s-a decis ca aceasta să fie dată după alegeri, astfel încît să nu influenţeze votul. Ei, bine, acum s-a preferat ca decizia învestirii „Guwernerului” să vină înainte de alegeri, tocmai pentru a influenţa votul!

                                                                                                                            Ion SPÂNU

Sursa: Cotidianul

 

 

2 Comments

  1. gigimutu

    CIOLANIS,

    CIUMA NEAGRA, DACA PSD A FOST CIUMA ROSIE!!! SPER SA AJUNGI IN IAD!

    • IQ100

      ESTE, dar nu stie!!N-a vazut/citit ” Cu usile inchise”, J.P.Sartre

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*