„Faraonul” din vârful piramidei universitare

În ultimii ani, departamentul de investigaţii al ziarului nostru a intrat în posesia a tot mai multe informaţii şi documente privitoare la fraudele şi abuzurile comise de rectorul Universităţii „Lucian Blaga” şi câţiva apropiaţi ai săi.

În ultima săptămână, după ce am primit copia unei acţiuni în justiţie, pentru încălcări ale legislaţiei electorale în vigoare, săvârşită de rectorul Oprean, ne-am hotărât să ne informăm cititorii asupra celor de mai jos. Redacţia noastră a mai publicat articole despre unele „personalităţi” din universitatea sibiană, ultimul intitulat Securistul din fruntea universităţii, referindu-se la colonelul de securitate Laurenţiu Smaranda, mâna dreaptă a rectorului Oprean şi a fostului rector Dumitru Ciocoi-Pop (în Cluj, unde a fost însurat şi a trăit o vreme, se ştie că îl cheamă Czakoy şi este, după tată, ţigan unguresc...). Oricum, un Ciocoi!

Oprean şi-a pregătit „realegerea”, de fapt o reimpunere ca rector cu forţa, din timp. Sursele noastre ne-au spus că, pe întregul parcurs al mandatului, el a făcut tot felul de numiri ilegale pe funcţii prevăzute de lege a fi eligibile în toate situaţiile. Astfel, la moartea decanului de la Jurnalistică, prof. Alexandru Grad, Oprean l-a numit decan pe prof. Ion Dur, la moartea decanului Liviu Cocora, a numit-o decan pe Manuela Mihalache (să fi fost recunoştinţa pentru tatăl ei, fostul procuror Victor Crişan, care i-a salvat pe şefii universităţii, cu ani în urmă?), când a plecat agronomul Georgescu de la facultatea de profil, l-a numit decan pe prof. Danciu, când a demisionat decanul de la Drept, Olimpiu Ungureanu, l-a numit decan pe avocatul Geamănu, când s-a înfiinţat Facultatea de Ştiinţe Politice, a numit-o decan pe conf. Vesmaş, care, uimitor, nu făcea parte din acea facultate, fiind în acelaşi timp prodecan la Drept(!). Cum de n-a reacţionat nimeni la aceste ilegalităţi mari? Ministerul poate că este corupt, dar profesorii din universitate? Unde erau? Este semn că Popoi Cioc şi Oprean au reuşit să zdrobească spiritul academic, să-i demasculinizeze pe toţi, inclusiv pe cei cunoscuţi în oraş ca personalităţi reale.

Dar astă a fost doar începutul. „Opera” de reînscăunare a lui Oprean Constantin, cel mai iubit fiu al Universităţii Roşii, cumnatul Zoiei Ceauşescu şi prieten intim cu Nicu Ceauşescu, bănuit de a fi amantul mai multor soţii de colegi, a fost pusă definitiv în scenă în acest an. El trebuia neapărat să rămână faraon. Trebuia să apere trecutul găştii lor: Popoi Cioc, Oprean, Muscalu, Cărăuş, Duşe... Dacă venea vreun justiţiar la conducere? Dacă se uita cineva în urmă? Avea ce vedea. În numerele viitoare ale ziarului, o să vă spunem, stimaţi cititori, câte ceva din ceea ce fac conducătorii universităţii sibiene.

În ianuarie 2008, Senatul Universităţii a votat Regulamentul de alegeri propus de rector. Printre altele, s-a votat ca un număr de nu mai puţin de 10 persoane să fie membri de drept ai Senatului. De asemenea, în fiecare facultate, foştii decani, prodecani şi secretari ştiinţifici să fie membri de drept în consiliile de conducere ale facultăţilor. Deci, un mare număr de senatori au ajuns în situaţia de a scăpa de emoţiile alegerilor şi de confruntarea reală cu electoratul catedrelor, rămânând în poziţii înalte, de unde puteau „ataca” noi funcţii. Aşa că propunerea rectorului a trecut, chiar dacă la limită, dar a trecut la vot. Dar ce facem cu legile care, toate, precizează că funcţiile şi structurile universitare se aleg. Toate. Fără excepţie. Pe toţi cei nominalizaţi mai sus, nu i-a votat electoratul. Dar să te miri? Ai văzut, stimate cititor, vreun ceauşist democrat? Îţi închipuiai că un membru al clanului Ceauşescu va respecta legea? Va apăra el libertatea academică? N-are cum. N-are în sânge! Are doar voinţă agresivă şi ură faţă de toţi cei care sunt împotriva felului lui de a conduce.

După ce Regulamentul a fost votat, surpriză! Rectorul trimite un document intitulat Opisul activităţilor de desfăşurare a şedinţelor de alegeri în ULB Sibiu, pe care l-am găsit şi pe site-ul universităţii şi despre care aflăm acuma că nu a fost votat de Senat. Aceeaşi sursă ne spune că, de fapt, nici Regulamentul de alegeri pentru studenţi, pus în aplicare, nu a fost votat de Senat. Şi studentul, ales pe sprânceană în mandatul trecut, trimis în Germania, făcut nomenclaturist de vază etc., a fost declarat membru de drept în Senat!? Dragi studenţi, vă trebuie aşa şefi, sau reprezentanţi? Demn urmaş al lui Ceauşescu, acest Oprean! Citind Opisul, am constatat că nu este de fapt un inventar de activităţi (să nu ştie Oprean ce înseamnă opis?), ci o completare a Regulamentului, care prevede că fiecare candidatură trebuie aprobată de Oficiul juridic, când, de fapt, confirmările alegerilor de la catedre trebuie validate de consiliile facultăţilor, iar alegerile de la nivelul facultăţilor, validate de către Senat, iar rectorul, validat de ministrul Educaţiei. Tot Opisul prevede ceva unic în Europa: rectorul numeşte şefii de catedre, în situaţia că nu-i convin candidaţii, iar în altă situaţie rectoratul poate desfiinţa catedre şi împrăştia profesorii prin toată universitatea!!! Este unic. Trăiască Constantin Oprean Ceauşescu! Numeşte-i tu Costică! Eşti cel mai bun! Eşti cel mai mare! Eşti fiul iubit al Universităţii! De fapt, al întregului popor!

Bine, bine, dar ce urmări au avut toate acestea, am întrebat-o pe sursa noastră. Ni s-a răspuns că profesorii Emil Popa şi Corvin Lupu, cei mai vehemenţi contestatari ai lui Oprean & gaşca, au fost sancţionaţi şi nu li s-a permis să candideze. Pe Popa l-a infirmat Oficiul Juridic şi pentru nişte acuzaţii care stârnesc râsul: chipurile profesorul Popa şi-ar fi exprimat în scris intenţia ca, în cazul în care la o universitate particulară se va înfiinţa o specializare, acceptă să predea acolo. În viziune opreanistă această declaraţie de intenţie este „concurenţă neloială” faţă de Universitatea „Lucian Blaga”. Am întrebat sursa de ce n-a sărit Lupu, un om foarte cunoscut în oraş pentru acte de curaj (la revoluţie a contrazis public teoria „emanaţilor” lui Iliescu, a avut curajul să-i înfrunte pe evreii care-i acuzau pe români de genocid etc). Mi s-a răspuns că nici Lupu nu mai are curaj şi că el n-a vrut să expună la riscuri facultatea pe care a înfiinţat-o. Oprean ar fi avut de gând ca, dacă Lupu iese la luptă în alegeri, să numească din nou un decan din afara facultăţii, care ar fi distrus-o cu bună intenţie. A preferat să se retragă şi să sprijine venirea la conducere a unor profesori din facultate. Unde-i curajul, domnule Lupu? L-ai pierdut?

Alte urmări ale modelului electoral opreanisto-ceauşist sunt, de asemenea, semnificative. Mi s-a spus cazul profesorului Dumitru Batâr, om al rectorului. A candidat mai întâi şef de catedră la Sociologie, după ce fostul şef, Morândău, a fost intimidat şi nu şi-a depus candidatura. Sursa noastră spune că Morândău era speriat ca de bombe, nu cumva să se opună dictatorului Oprean. La alegeri, Batâr a obţinut doar trei voturi (unul fiind al lui), nefiind ales. În baza Regulamentului ilegal, Batâr a devenit membru de drept al Consiliului facultăţii, unde, surpriză, a fost ales decan şi, automat, membru în Senat. Iată cum un om pe care colectivul catedrei lui nu l-a vrut în nici o poziţie de conducere, ajunge chiar decan şi senator. Va fi recunoscător marelui stăpân. Trăiască Oprean, împreună cu marii săi prieteni Johannis, Carabulea, finul Cercel & co! Stăpâniţi Sibiul şi lăsaţi-l moştenire urmaşilor voştri, în veacul vecilor!

Pentru alegerile de rector, s-au înscris doi candidaţi, profesorii Oprean şi Popa Emil. Popa Emil a fost invalidat de Oficiul juridic (aflat în subordinea directă a rectorului Oprean). Astfel, Oprean a candidat singur şi a ieşit cu brio. Doar Universitatea trebuie să aibă rector, iar dacă este un singur candidat, cine să dorească să nu fie rector? Sursa noastră ne-a spus că o cunoştinţă foarte bună a ei i-a spus că a votat împotrivă, dar, s-au anunţat doar abţineri şi voturi anulate. Ce le-ai făcut Oprene la formulare? Le-ai transformat din „împotrivă”, în anulate? La alegerile de la Senat, din nou surpriză: în cadrul şedinţei de alegeri, rectorul numeşte o serie de şefi de catedră şi secretari ştiinţifici în unele facultăţi şi cere Senatului să-i aprobe prin vot deschis. Păi bine neică Oprene, legea spune că aceştia se aleg de către colectivele lor, prin vot secret. Ai pus Senatul să-ţi „legalizeze” ilegalităţile? Stimate doamne şi domni senatori, nu cumva prin complicitatea dumneavoastră cu aceste găselniţe ceauşiste afectaţi grav instituţia? Dar ce părere au profesorii de la Drept, de toate aceste ilegalităţi? Tac şi votează! Reveniţi-vă stimaţi domni! V-a drogat cineva?

Citesc din nou copia acţiunii în justiţie semnată de profesorul Corvin Lupu. Caut prin legi. Am ajuns să mă pricep. Am fost nevoit să duc peste 20 de procese penale din cauza articolelor pe care le-am publicat. N-am avut avocat la nici unul dintre ele. Le-am câştigat pe toate. Lupu are dreptate, dar i se va da oare? Va aplica justiţia legea? Va fi ea corectă? Greu de spus. Vom urmări cu atenţie procesul. Voi fi în sală.

Marius Albin MARINESCU

P.S. L-am sunat pe profesorul Corvin Lupu să-i cer detalii despre toate câte mi-au fost spuse şi despre procesul său. Mi-a răspuns sec că nu poate să dea detalii, pentru că a fost ameninţat cu desfacerea contractului de muncă, dacă defăimează Universitatea. A refuzat orice dialog. În final, mi-a închis telefonul. L-am înţeles, constatând eu că Oprean se crede pe sine Universitatea „Lucian Blaga”, iar cei care-l critică trebuie daţi afară.