Atitudini

Acuzații grave aduse lui Klaus Iohannis într-un denunț penal adresat Parchetului condus de Augustin Lazăr, sluga lui devotată

                                 CĂTRE       […]

 

                               CĂTRE

                               PARCHETUL DE PE LÂNGĂ  ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Subscrisa, Asociatia Civica Solidaritatea Hunedoreana (ACSH), cu sediul in loc. Hunedoara, str. Munteniei, nr. 6A, bl. E, ap. 50, jud. Hunedoara, reprezentata legal de dl. ing. Mititelu Marin – presedinte, in conf. cu disp art. 289 si art. 290 din NCPP, formuleaza prezenta (prezentul)

         PLANGERE PENALA (DENUNT PENAL) impotriva faptuitorilor/invinuitilor:

  1. IOHANNIS Klaus Werner:

– Presedinte al Romaniei, 21.12.2014-2018 (prezent),

Presedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), 2002-05.03.2013, si implicit al Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), succesor al Grupului Etnic German (GEG), de origine NAZISTA /HITLERISTA, afiliat la GERMANODOM si FUEN, cu orientari NEO-NAZISTE, Anti-SEMITE si Anti-ROMANESTI;

Primar al Municipiului Sibiu, in perioada 30.06.2000-02.12.2014, deci si in anul 2007,

– Teoretic, dar nu si Practic, Reprezentant si Aparator LEGAL Local al Statului Roman si al Drepturilor Romanilor, prin functia de Primar al Municipiului Sibiu, in calitate de autor /complice;

  1. KLEIN Hans:

Presedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), ONG cu personalitate juridica proprie, subordonat FDGR,

Solicitant, in calitate de Presedinte, prin Dosar nr. 1672/306/2007 al Judecatoriei Sibiu, ca FDGS sa devina succesorul Grupului Etnic German (GEG), Organizatie NAZISTA/Hitlerista, declarata CRIMINALA, in Procesul de la Nurnberg, scoasa IN AFARA LEGII, de catre Statul ROMAN, prin articolul 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944, de dizolvare a organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc si prin Decretul–Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944,

in calitate de autor/complice;

  1. MORAR Maria:

Judecatoare la Judecatoria Sibiu, Presedinta a Completului de judecata, din Dosar nr. 1672/306/2007, in care s-a pronuntat, ILEGAL si IMORAL, Sentinta civila nr. 2790/28.05.2007, prin care FDGS devine continuatorul ideologic al GEG,

in calitate de autor/complice;

  1. DRASOVEANU Corina:

Judecatoare, Presedinta Judecatoriei Sibiu, cea care a semnat Sentinta nr. 2790/28.05.2007, din Dosar nr. 1672/306/2007, prin care FDGS devine continuatorul, de ideologie si de proprietati, al GEG, CONTRAR prevederilor CEDO, ale Constitutiei Romaniei si ale Curtii Contitutionale a Romaniei, in locul Presedintei Completului de judecata, judecator MORAR Maria,

in calitate de autor/complice;

  1. Presedintii Autoritatii Nationale de Restituire a Proprietatilor (ANRP),

– din perioada 28.05.2007-2018 (prezent), structura fara personalitate juridica, din cadrul Cancelariei Primului Ministru,

in calitate de autori/complici;

Mentionam ca faptuitorii enumerati mai sus se fac vinovati, fiecare din postura functiei ocupate si in lumina celor pe care urmeaza sa le detaliem in cele ce urmeaza, de comiterea/savarsirea (cel putin a) infractiunilor prevazute si pedepsite de:

1. art. 394 NCP – TRADAREA, potrivit caruia, „Fapta cetateanului roman de a intra in legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin:

c) aservire fata de o putere sau organizatie straina;

d) ajutarea unei puteri sau organizatii straine pentru desfasurarea unei activitati ostile impotriva securitatii nationalese pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi

2. art. 242 (1) NCP – GESTIUNEA FRAUDULOASA, potrivit caruia:

„Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”, in forma agravata, prevazuta de alin. (2) conform caruia, „Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

3. art. 297 (1) NCP – ABUZUL IN SERVICIU, potrivit caruia:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”, in forma agravata, prevazuta de art. 309 NCP, conform caruia, „daca faptele prevazute in […] art. 297 […] au produs consecinte deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.

4. art. 326 din NCP – FALSUL IN DECLARATII, potrivit caruia:

Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

5. art. 367 (1) NCP – CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACTIONAL ORGANIZAT, conform caruia:

„Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

6. art. 404 din NCP – COMUNICAREA DE INFORMATII FALSE, potrivit caruia:

„Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”, in forma sa agravata, prevazuta de alin. 2 al aceluiasi articol, conform caruia, „in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

7. art. 10 lit. „a” din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, conform caruia:

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operaţiuni comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţii publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;” si

8. art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, conform caruia:

„Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.”, in forma agravata, prevazuta de art. 14 conform caruia, „Dacă faptele prevăzute la art. 12 şi 13 sunt săvârşite în condiţiile art. 91, maximul pedepsei prevăzute de lege se majorează cu 3 ani.

De asemenea, solicitam organelor de cercetare/urmarire penala sa dea dovada de un real ROL ACTIV in analizarea faptelor si argumentelor ce urmeaza a fi prezentate in sustinerea prezentei Plangeri si sa dea acestora o interpretare corecta, prin prisma tuturor dispozitiilor legale incidente, atat din Codul penal (art. 289-292 – referitoare la infractiunile de coruptie) cat si din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, sau din alte acte normative incidente, chiar daca acestea nu au putut fi prevazute de noi la momentul formularii prezentei, si sa efectueze o corecta si profesionista incadrare juridica a faptelor.

Solicitam organelor de cercetare/urmarire penala ca, in vederea efectuarii cercetarilor, sa dispuna citarea invinuitilor prin intermediul Ministerului de Interne.

Pentru savarsirea infractiunilor aratate mai sus, precum si pentru motivele ce vor fi detaliate mai jos, VA SOLICITAM sa dispuneti efectuarea cercetarilor si luarea tuturor masurilor legale in vederea inceperii urmaririi penale si intocmirii rechizitoriului pentru trimiterea faptuitorilor in judecata, in vederea judecarii si condamnarii lor, pentru infractiunile comise, in conformitate cu prevederile legale incidente, conform atributiilor/prerogativelor pe care institutia dvs. le are in acest sens.

Motive si considerente:

                                                                In fapt:

I. Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), infiintat prin Sentinta civila nr. 473/19.02.1990, din Dosar nr.601/1990, a Judecatoriei Sibiu (Anexa 1), este un ONG cu personalitate juridica proprie, care, condus de IOHANNIS Klaus, 2002-2013, SE FACE VINOVAT ca:

1. ESTE SUCCESOR Legal, Patrimonial si Ideologic al Grupului Etnic German (GEG), de origine NAZISTA / HITLERISTA (Anexa 2), care:

2. ESTE MEMBRU al GERMANDOM”, din Germania, cu orientare NEO-NAZISTA / NEO-HITLERISTA( Anexa 2), care colaboreaza, DOAR in INTERESUL Comunitatii Germane din Romania cu:

Asociaţia Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), sub contractul Ministerului Coperarii Economice si Dezvoltarii, din BONN, care a început renovarea Oraşului Vechi, atribuită lui Iohannis, înainte ca Iohannis să ocupe funcţia;

Agenţia Germană pentru Ajutor Tehnic (THW), pentru rezolvarea problemei apei, la Sibiu si in zona adiacenta;

– Fundaţia Hermann Niermann din Dusseldorf asupra „problemelor privind promovarea proiectelor culturale, academice si sociale”;

Fundaţia Niermann, care a devenit de notorietate cu ani în urmă, în exercitarea influenţei ascunse asupra minorităţii germanofone din estul Belgiei, în cooperare cu grupuri etnocentriste de EXTREMA DREAPTA;

3. ESTE MEMBRU ASOCIAT „Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene” (FUEN) care, de la cartierul general al său din nordul Germaniei COORDONEAZA şi minorităţile europene germanofone – cu ajutor guvernamental, FUEN, înfiinţat de foşti NAZISTI cu vederi RASISTE, Anti-SEMITE si Anti-ROMANESTI (Anexa 2);

II. Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), infiintat prin Sentinta civila nr. 3620/05.09.1991, din Dosar nr. 3782/1991, a Judecatoriei Sibiu (Anexa 3), este un ONG cu personalitate juridica proprie, subordonat FDGR (Anexa 4), care, prin Cererea de chemare in judecata, din 27.02.2007, adresata Judecatoriei Sibiu (Anexa 5) a devenit, prin Sentinta civila nr. 2790/28.05.2007, din Dosar nr. 1672/306/2007 (Anexa 6), SUCCESORUL Grupului Etnic German (GEG), subordonat SS, care AVEA/ARE urmatoarele TINTE, conform Conventiei dintre Partidului NAZIST si Biserica Evanghelica – Sibiu, din anul 1942 (Anexa 7) si dintre NSDP /Hitler si GEG, din anul 1941 (Anexa 8):

 „1. Tineretul german nu mai este obligat să meargă la biserică. 0 poate face numai cine vrea. De asemenea, nu mai este obligatoriu să se boteze copiii.

2. Principalul este astăzi serviciul national si datoria: prima şi a treia duminiai din luna apartine formatiunii DJ (Deutsche Jugend). Se atrage atentia ca orice neglijenta inseamnă excluderea din formatiuniie C.E.G.R.

3. Formatiunile sunt supuse Fiihrer-ului”.

In luna mai 1942, se semnala faptul că ar fi transmis noi instructiuni prin care se prevedea: suspendarea repausului duminical; neobligativitatea frecventarii bisericii, suspendarea casatoriei religioase, permiterea concubinajului, suspendarea botezului copiilor”;

Deci, FDGS, infiintat in Romania democratica a anului 1991, condus de IOHANNIS Klaus si KLEIN Hans, SE FACE VINOVAT ca, in mod ilegal si imoral, a devenit GEG, organizatie criminala, NAZISTA, Anti-SEMITA SI Anti-ROMANEASCA, in anul 2007, desi GEG fusese SCOS IN AFARA LEGII, de catre Statul ROMAN, conform  art. 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944 (Anexa 9), art. 1 si art. 2 din Tratatul de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947 (Anexa 10), de dizolvare a organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc si Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944 (Anexa 11), care anula Decretul-Lege nr. 830 din 21 noiembrie 1940, prin care se infiintase GEG, ambele semnate de Regele Mihai, al Romaniei;

– FDGS a fost condus, in anul 2007, de KLEIN Hans, Turnator la Securitatea comunista, conform Curtii de Apel Bucuresti, in Dosar nr. 3241/2/2009, CNSAS vs. KLEIN Hans (Anexa 12);

III. Judecatoarea DRASOVEANU Corina, Presedinta Judecatoriei Sibiu, cea care a semnat Sentinta nr. 2790/28.05.2007, din Dosar nr. 1672/306/2007, si MORAR Maria, judecatoare de caz, SE FAC VINOVATE ca, in numele Statului Roman, pe care l-au Tradat si Furat, NU S–AU SESIZAT, din oficiu, de INADMISIBILITATEA Cererii FDGS, de a deveni continuatorul, de ideologie si de proprietati, al GEG, CONTRARA prevederilor:

1. Conventiei de Armistitiu, Romania-Puterile Aliate, din 12 septembrie 1944, cu INCALCAREA pct.15 si ANULAREA pct. 19, care conduce la PIERDEREA TERITORIALA a Transilvaniei si DEZMEMBRAREA ROMANIEI (Anexa 9);

2. Tratatului de Pace, Romania-Puterile Aliate, de la Paris, din 10 februarie 1947, art.1 si art. 2, prin care s-a aprobat Conventia de Armistitiu (Anexa 10);

3. Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), art. 6, privind UN PROCES ECHITABIL, in care Statul ROMAN NU A BENEFICIAT DE ACEST DREPT (Anexa 13);

4. Constitutiei Romaniei, art. 1(3), care prevede ca Romania este Stat DEMOCRATIC, deci FDGS nu putea deveni GEG, ONG NAZIST/HITLERIST, Anti-SEMIT si Anti-ROMANESC (Anexa 14).

IV. Primaria Municipiului Sibiu, prin IOHANNIS Klaus, Primar, si Consiliul Local Sibiu, majoritar FDGR, condus de IOHANNIS Klaus, Presedinte, SE FAC VINOVATI de TRADAREA si NEREPREZENTAREA, pe plan local, a ROMANIEI, in FOLOSUL FDGS, devenit GEG, ONG NAZIST/HITLERIST, Anti-SEMIT si Anti-ROMANESC, prin Sentinta nr. 2790/28.05.2007, in Dosar nr. 1672/306/2007, a Judecatoriei Sibiu (Anexa 15)!

V. Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), din perioada 28.05.2007-2018 (prezent), structura fara personalitate juridica, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, FARA A VERIFICA LEGALITATEA, Interna si Internationala, A INCEPUT RETROCEDARILE catre Organizatiile Germane (Anexa 16), desi, conform Sentintei nr. 2790/28.05.2007, DOAR FDGS, ONG cu personalitate juridica proprie, diferita de cea, distincta, a FDGR, AR FI PUTUT BENEFICIA DE RETROCEDARI, dar SI ACESTEA FIIND ILEGALE, dupa cum urmeaza:

BUNURI IMOBILE:

1. 3 Decizii de restituire în natură pentru Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), LEGALE, conform Sentintei nr. 2790/28.05.2007, dar ILEGALE, conform:

– Conventiei de Armistitiu, Romania-Puterile Aliate, din 12 septembrie 1944, cu INCALCAREA pct. 15 si ANULAREA punctului 19, care conduce la PIERDEREA TERITORIALA a Transilvaniei de Nord si DEZMEMBRAREA ROMANIEI, caz de TRADARE NATIONALA !!! !!!;

– Tratatului de Pace, Romania-Puterile Aliate, de la Paris, din 10 februarie 1947, prin care S-A APROBAT Conventia de Armistitiu;

– Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Decizia din 07.03.2017, cazul „Cerovsek si Bozicnik v. Slovenia” (Anexa 17), in care „Judecatorii Europeni au statutat ca JUDECATORII care NU AU PARTICIPAT la PROCES, NU POT MOTIVA HOTARAREA JUDECATOREASCA, si SA O SEMNEZE, pentru ca NU POT OFERI GARANTIA ca AU FACUT O BUNA ADMINISTRARE A ACTULUI de JUSTITIE si, ca atare, INCALCA DREPTUL la UN PROCES ECHITABIL”. CEDO A DECIS ca O ASTFEL DE IMPREJURARE VIOLEAZA Articolul 6 din Conventie-DREPTUL la UN PROCES ECHITABIL !!!

Constitutiei Romaniei, art. 1(3) (Anexa 14), care prevede ca Romania este Stat de DREPT si DEMOCRATIC, deci FDGS nu putea deveni GEG, ONG NAZIST/HITLERIST, Anti-SEMIT si Anti-ROMANESC;

– Curtii Constitutionale a Romaniei, Decizia nr. 33/23.01.2018 (Anexa 18), care, la punctul 175, precizeaza: „În fine, prin Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuatjudecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva și semna hotărârea judecătorească, pentru că nu pot oferi garanția că s-a realizat o bună administrare a actului de justiție”

2. 3 Decizii de restituire în natură pentru Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Satu Mare, ILEGALE, pentru ca acest ONG NU are personalitate juridica;

3. 2 Decizii de restituire în natură pentru Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Braşov, ILEGALE, pentru ca acest ONG NU are personalitate juridica;

4. 1 Decizie de propunere de acordare de despăgubiri pentru Forumul Democrat al Germanilor din România – Organizaţia Teritorială Mediaş, ILEGALA, pentru ca acest ONG NU are personalitate juridica;

5. 1 Decizie de propunere de acordare de despăgubiri pentru Forumul Democrat al Germanilor din Judeţul Satu Mare, ILEGALA, pentru ca acest ONG NU are personalitate juridica;

6. 1 Decizie de propunere de acordare de despăgubiri pentru Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), LEGALA, conform Sentintei nr. 2790/28.05.2007, dar ILEGALA, conform:

– Conventiei de Armistitiu, Romania-Puterile Aliate, din 12.09.1944, cu Incalcarea pct.15 si Anularea pct. 19;

– Tratatului de Pace, de la Paris, din 10.02.1947, prin care s-a aprobat Conventia de Armistitiu;

– Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Decizia din 7 martie 2017, cazul „Cerovsek si Bozicnik v. Slovenia”, in care „Judecatorii Europeni au statutat ca Judecatorii care NU AU PARTICIPAT la Proces, NU POT MOTIVA Hotararea Judecatoreasca si SA O SEMNEZE, pentru ca nu pot oferi garantia ca au facut o buna administrare a actului de Justitie i, ca atare, Incalca reptul la un Proces Echitabil”. CEDO a decis ca o astfel de imprejurare VIOLEAZA Articolul 6 din Conventie – DREPTUL la UN PROCES ECHITABIL, pentru ROMANIA;

– Constitutiei Romaniei, art. 1(3), care prevede ca Statul Roman este de Drept si Democratic, NU NAZIST;

– Curtii Constitutionale a Romaniei, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, care pune in aplicare Decizia CEDO din 7 martie, privind Art. 6 al Conventiei, de incalcarea Dreptului la un Proces Echitabil.

BANI:

1. în favoarea Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), în cuantum de 1.185.700 Lei (?); in cazul acestui titlu de despăgubire, titularii au solicitat valorificarea în numerar, A.N.R.P. emiţând, în perioada 2014 — 2018, titluri de plată în conformitate cu Legea nr. 165/2013;

RESTITUIRE LEGALA, conform Sentintei nr. 2790/28.05.2007, dar ILEGALA, conform:

– Conventiei de Armistitiu, Romania-Puterile Aliate, din 12.09.1944, cu Incalcarea pct.15 si Activarea pct. 19;

– Tratatului de Pace, Romania-Puterile Aliate, din 1947, prin care s-a aprobat Conventia de Armistitiu;

– Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Decizia din 7 martie 2017;

– Constitutiei Romaniei, art. 1(3), care prevede ca Statul Roman este de Drept si Democratic, NU NAZIST;

– Curtii Constitutionale a Romaniei, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, care pune in aplicare Decizia CEDO din 7 martie, privind Art. 6 al Conventiei, de incalcarea Dreptului la un Proces Echitabil, pentru ROMANIA.

2. in favoarea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), în cuantum de 415.300 Lei (?); in cazul acestui titlu de despăgubire, titularii nu au solicitat valorificarea în numerar;

RESTITUIRE ILEGALA, pentru ca acest ONG are personalitate juridica, distincta de cea a FDGS, dar NU ESTE SUCCESORUL GEG, caci FDGR NU ESTE NOMINALIZAT in Dispozitivul Sentintei nr. 2790/28.05.2007 !!!

Dupa cum se poate observa in urma analizarii lucrarilor prezentei Plangeri penale (Denunt penal), ca F.D.G.R, prin organizatia municipiului Sibiu (FDGS), reprezentata de Hans Klein (preot evanghelic2 şi consilier local), a solicitat Judecătoriei Sibiu, in contradictoriu cu paratii Municipiul Sibiu reprezentat de primarul Klaus Werner Iohannis (presedinte F.D.G.R la nivel naţional!) şi Consiliul Local Sibiu (unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23) să se constatate calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre (F.D.G.R. n.n.) faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe). Acest gest a fost catalogat de opinia publica nationala si internationala – si vom vedea in cele ce urmeaza de ce – drept o sfidare si un gest provocator fara precedent in Uniunea Europeana, solicitandu-se de fapt, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German pe întregul continent european, înaintea şi pe parcursul desfăşurării celui de al Doilea Război Mondial.

Pentru ca instanta de control judiciar sa aiba o imagine de ansamblu si cat mai cuprinzatoare asupra obiectului prezentei cauze si asupra anvergurii consecintelor produse in plan istoric, politic (national si international), economic si social ca efect al admiterii fara nicio rezerva si la modul nonsalant si fara scrupule din partea actorilor din aceasta cauza (reclamantul si asa-zisii parati – in fond, toti actionand in virtutea aceluiasi scop comun si in vederea atingerii aceluiasi deziderat) a cererii introductive din prezenta cauza, consideram imperios necesara o prezentare istorico-politica a faptelor si actelor istorice relevante si revelatoare, pe care intelegem sa o facem cat se poate de schematic in cele ce urmeaza (preluand in parte unele materiale ale unor publicatii de investigatii istorice si/sau politice). De altfel, vom atasa prezentei cereri de revizuire si cateva studii de specialitate care, pe de o parte constituie „inscrisurile doveditoare relevante care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor” si pe care, avem convingerea ca, daca le-ar fi avut instanta de fond, nu ar mai fi pronuntat hotararea atacata – inscrisuri fata de care am invocat ca temei de drept material al revizuirii art. 322 pct. 5 din C. proc. civ., iar pe de alta parte au menirea de a lamuri pe deplin instanta cu privire la motivele de fond ale prezentei cauze, acestea fiind rodul muncii de cercetare ce s-a intins pe cateva decenii ale unor reputati si eruditi istorici/savanti europeni contemporani.

A. Precizari (prealabile) si consideratii istorice privind Plangerea penala (Denuntul penal):

Grupul Etnic German (GEG) din Romania.

Potrivit datelor istorice, Grupul Etnic German (G.E.G.) a fost înfiinţat imediat după Dictatul de la Viena. El exista şi în alte ţări cu minoritate germană: Franţa (Alsacia), Polonia (Silezia), Cehoslovacia (Sudeţi). Scopurile acestor Grupuri Etnice Germane (celebra Coloana a V-a a lui Hitler) erau: propaganda nazistă, sabotajele economice, acţiunile diversioniste în spatele frontului, „intoxicarea” şi dezinformarea populaţiei majoritare din ţările respective. Conform dicţionarelor: NAZISM s.n. Doctrină politică a fascismului german fundată de Hitler, profund antiumană, care, susținând superioritatea rasei ariene, al cărei reprezentant „pur” ar fi poporul german, încerca să justifice violența, rasismul, genocidul, războaiele de cotropire; național-socialism. V. fascism. [< fr. nazisme, germ. Nazismus]. Cuvântul „nazism” provine de la prescurtarea numelui naţional-socialism (Nationalsozialismus, prescurtat in germana Nazi). În 1921 Hitler a devenit liderul Partidului Muncitoresc German Naţional – Socialist (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei – NSDAP).

În data de 30 august 1940, la palatul Belvedere din capitala Austriei, România a fost obligată să cedeze Ungariei 43.492 km. Pătraţi, locuiţi de 2.609.000 locuitori (Maramureşul, Crişana, Nordul Transilvaniei). Acest aşa-zis „tratat” a fost impus ţării noastre ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov. În 5 septembrie armata ungară a intrat pe teritoriul României şi a comis masacre inimaginabile, cărora le-au căzut victime cetăţenii români. Crimele horthiste de la Moisei, Trăsnea, Ip şi alte localităţi transilvănene au constituit un adevărat genocid îndreptat împotriva poporului român. Guvernul român, căruia i-a fost impus Dictatul de la Viena, a căzut imediat după acest act samavolnic, în data de 6 septembrie 1940, fiind instaurat altul, condus de generalul Ion Antonescu. Sub presiunea Germaniei naziste, la 21 noiembrie 1940, în România a fost emis Decretul – Lege nr. 830 pentru constituirea Grupului Etnic German din România. Acest grup etnic a fost o organizaţie cu statut de persoană juridică, subordonată direct capitalei celui de-al treilea Reich. „Cetăţenii germani ai ţării (România – n.n.), înmănuncheați în Grupul Etnic German, constituiau o corporaţie de drept public, pusă sub protecţia Germaniei de care era direct şi în primul rând dependentă” (c.f. Michael Kroner, Horst Göbel, „Vor 50 Jahren. Flucht-Deportation-Enteignuug-Entrechtung”, pag. 54, Nürnberg, 1994). După 21 noiembrie 1940, „Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe) a căpătat un statut de semi-autonomie în cadrul statului român, iar o organizaţie a sa şi-a schimbat numele în „N.S.D.A.P. der Deutchen Volksgruppe în Rumaniein” (Partidul Naţional Socialist al Grupului Etnic German din România). Acesta şi-a creat şi o organizaţie de tineret, „Deutsche Jungend in Romanien” (Tineretul german din România) (c.f. „Armata română 1941-1945″, Cornel Scates, Horia Şerbănescu, Cap. „Cetăţeni români în armate străine” şi „Magazin istoric” nr. 5/2001, dr. M. Tejchunean „Voluntari români în Waffen SS”). Conform aceloraşi surse: „au fost înfiinţate, de asemenea, o serie de organizaţii paramilitare (în România – n.n.) după modelul celor deja existente în Reich: „Einsatz Stafflen” şi „Deutsche Mannschaft”, care erau echivalentul germano-român al lui „Allgemeine SS” şi „SA” şi cuprindeau 31.000 de persoane.  În iarna 1940-1941, prin operaţiunea „1000 Mann Aktion”,  realizată în biroul Reichsführer-ului Heinrich Himmler şi condusă în România de către Andreas Schmidt, a fost încorporat primul lot de etnici germani de cetăţenie română (saşi şi şvabi) în unităţi Waffen SS, aflate toate sub comanda directă a Reichsführer-ului SS Heinrich Himmler. SS (Schutzstaffel – escadrilă de protecţie) a fost iniţial gândită ca o mică unitate paramilitara ce trebuia să îi asigure lui Hitler protecţia, adică „mâna armată” a partidului devenit unic în Germania hitleristă.

Membrii SS au fost iniţial arieni fără excepţie, fiind educaţi să considere că fac parte dintr-o rasă superioară, pură, iar Hitler a reuşit să facă din ei susţinători fanatici. Mai târziu, s-a permis accesul în Waffen SS şi soldaţilor de alte naţionalităţi, trupele acestea devenind o replică a „Legiunii străine” din Franţa, doar motivaţia soldaţilor fiind diferită. În „Legiune străină” mercenarii se înrolau pentru soldele consistente, în timp ce în Waffen SS se înscriau voluntari adepţii ideologiei naziste. 

Astfel, până la sfârşitul războiului, în aceste trupe considerate de elită, aveau să lupte soldaţi din peste 30 de ţări, iar spre final unităţile Waffen SS ajunseseră să fie formate din mai puţin de 40% etnici germani născuţi în Vaterland. Prima companie a divizionului SS – Leibstandarte „Adolf Hitler” – era formată în exclusivitate din tineri fanatizaţi de propaganda nazistă, etnici germani din Romania. După aceea, majoritatea voluntarilor saşi şi şvabi, din Transilvania şi Banat, au fost înrolaţi în Divizia 2 tancuri SS „Das Reich”. După ocuparea Iugoslaviei de armatele germane (aprilie 1941) acţiunea de recrutare s-a axat în special pe etnicii germani din Banat (în primul rând Banatul sârbesc, trecut sub administraţie germană, dar în secundar si din Banatul românesc), pentru aceştia creându-se în mod special Divizia 7 Vânători de Munte SS ,,Prinz Eugen”, sub comanda lui Arthur Phleps, fost general de vânători de munte în armata austro-ungară din Primul Război Mondial (cf. ,,Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943″, dr. Dan Grecu). Au fost recrutaţi atunci circa 3.000 oameni, toţi la Waffen SS. Câţiva dintre aceşti voluntari au ajuns şi la Organizaţia ,,Todt”, responsabilă cu programele de construire a echipamentelor de apărare, cât şi cu toate construcţiile şi structurile de care armata germană avea nevoie. Aproximativ 70.000 de tineri germani din România s-au înrolat în trupele Waffen-SS, care erau formate exclusiv din voluntari nazişti fanatizaţi. Acestea au servit alături de Wehrmacht, armata regulată, dar nu a făcut niciodată parte din ea.

După război, la procesele de la Nürnberg , Waffen-SS a fost condamnat ca organizaţie criminală din cauza apartenenţei la Partidul Nazist (NSDAP) şi implicarea sa în crime de război. Veteranilor din Waffen-SS le-au fost refuzate drepturile acordate veteranilor care au servit în Wehrmacht.

Iată ce spune William Totok, scriitor de origine germană (şvab) din Banatul românesc în lucrarea sa „Germanii din România între nazism şi stalinism”: „Pe 27 septembrie 1940, în fruntea Grupului Etnic German este numit candidatul Berlinului, Andreas Schmidt. La scurta vreme după instalarea în fruntea comunităţii, Schmidt şi ceilalţi nazişti radicali înfiinţează, pe data de 9 noiembrie 1940, Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German al Grupului Etnic German din Romania (NSDAP der DVGR). Printr-un decret de lege publicat pe 20 noiembrie 1940, statul naţional-legionar român al lui Antonescu acordă Grupului Etnic o largă autonomie, devenind personalitate juridică de sine stătătoare. Astfel, Grupul Etnic German devine un soi de stat în stat, cu largi drepturi privind organizarea învăţământului, a presei şi a vieţii bisericeşti. Schmidt practică o politică de supunere totală faţă de Germania hitleristă, transformând partidul nazist autohton în instrumentul principal de conducere al Grupului Etnic.” Întregul material al scriitorului german William Totok a fost prezentat în cadrul seminarului internaţional „Minorităţi, moşteniri culturale, civilizaţie româneasca contemporană” (Bucureşti, 21-22 octombrie 2003) şi publicat în „Observator cultural” nr. 197.

Puterile Aliate au impus României, prin articolul 15 al Convenţiei de Armistiţiu  din 12 septembrie 1944 , dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinţat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al României.

Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.) Revistele „Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian” au dezvăluit, cu mulţi ani în urmă, faptul că sub denumirea „democratică” F.D.G.R. (Forumul Democrat al Germanilor din România) se află camuflat fostul Grup Etnic German. Mai ales că această „organizaţie nonguvernamentală” (O.N.G.), apărută imediat după revoluţia din decembrie 1989 – geneză la care şi-au adus aportul şi serviciile secrete germane! – a fost creată pe criterii etnice, fiind astfel un soi de „club exclusivist”. Ca orice grupare etnică sau „club exclusivist” este logic că F.D.G.R. a avut ca scop, încă de la înfiinţare, obţinerea unor avantaje, apropiate de privilegiile pe care saşii le aveau în Evul Mediu, în detrimentul populaţiei majoritare româneşti din Transilvania.

La fel ca şi în anul 1941, alianţa dintre biserica evanghelică şi organizaţia politică a minorităţii germane funcţionează chiar dacă aceasta din urmă se autodeclară ONG.

Din moment ce participă la alegeri, F.D.G.R. are rolul politic al unui partid! Contrar evidenţelor, iată ce declara preşedintele acestei organizaţii, care acum a devenit nazistă, conform propriei intenţii manifestate public:„FDGR nu are o dogmă politică, nici nu-şi doreşte şi nu va avea. Forumul este o formaţiune etnică, aşa cum fiecare etnie recunoscută din România are cel puţin o formaţiune de acest tip. Noi nu suntem nici ONG, nici partid, ci suntem reprezentanţii grupurilor etnice germane din România. Şi atunci, prin definiţie, nu este posibil să avem orientare politică, fiindcă membrii noştri sunt membri prin apartenenţa la o anumită etnie. Ei pot fi de dreapta, de stânga, liberali, de orice fel şi noi trebuie să-i reprezentăm pe etnicii care se declară alături de noi. Deci, nu avem o orientare politică.” Acesta este un fragment dintr-un interviu acordat de Klaus Iohannis, primarul Sibiului, dar şi preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, acordat revistei „22” şi publicat în numărul 905 din iulie 2007. Atenţie la an! Este acelaşi an în care Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a solicitat Judecătoriei Sibiu recunoaşterea oficială a calităţii de succesor al organizaţiei F.D.G.R. faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe).

  Acesta a acţionat la ordinul lui Iohannis, care-i este superior în cadrul F.D.G.R.-ului, fiind preşedintele organizaţiei naţionale. Dar cum „pârât” era chiar Iohannis, în calitatea sa de primar, doar nu era să se dea singur în judecată, aşa că l-a desemnat pe subalternul său, Hans Klein, să semneze şi să depună acţiunea la Judecătoria Sibiu. Deşi cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Registratura Judecătoriei Sibiu în data de 26 februarie 2007, iar instanţa s-a pronunţat favorabil (şi iresponsabil!) în data de 28 mai 2007, Klaus Iohannis nu pomeneşte nimic în interviul din iulie 2007 despre această „victorie” a nazismului împotriva democraţiei şi a bunului-simţ, el rezumându-se doar la aluziile echivoce pe care le-am citat mai sus. Ca răsplată pentru declararea oficială a FDGR ca succesor al organizaţiei hitleriste Grupul Etnic German, în scopul recuperării imobilelor confiscate prin decret-lege regal şi pe bună dreptate de statul român, Iohannis Klaus Werner a primit cea mai valoroasă decoraţie care poate să fie oferită de RFG, de la Otto Schily, fostul mi­nistru de Interne al Germaniei, în ziua de 11.12.2007. Acesta l-a decorat pe primarul Sibiului, Klaus Werner Ioha­nnis şi pe suc­cesorul său la Ministerul de Interne, Wolfgang Schau­ble, din partea Societăţii Ger­mane! Decoraţia, cea mai înaltă distincţie din Germania, a fost înmânată pentru servicii deosebite aduse Germaniei!!! 

Deci, Judecătoria Sibiu, prin soluţia pronuntata in prezenta cauza, confirmă – oficial! – că F.D.G.R. este continuatorul Grupului Etnic German si ca Biserica evanghelica a sasilor si-a dovedit mai mare dragostea faţă de Adolf Hitler, decât credinţa în Dumnezeu, fiiindcă a trecut cu toată averea sa mobilă şi imobilă în patrimoniul nazistilor de la Grupul Etnic German3. Comuniştii nu confiscaseră însă  imobilele bisericii evanghelice care nu trecuseră la Grupul Etnic German, fiindcă a existat şi o astfel de excepţie. Preotul evanghelic Möckel din Braşov a fost singurul care a refuzat să cedeze bunurile patrimoniale ale bisericii evanghelice către Grupul Etnic German. Prin urmare, doar comunităţii săseşti din Braşov nu i-au fost confiscate bunurile, acestea neaparţinând  organizaţiei hitleriste  Grupul Etnic German, dizolvată prin Decretul-Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, emis de regele Mihai. Doar bunurile bisericii evanghelice din Braşov nu au fost confiscate, deoarece aceasta nu şi-a pus averea la dispoziţia organizaţiei hitleriste Grupul Etnic German. ISTORIA ROMÂNILOR, volumul IX România în anii 1940-1947 – Academia Romana, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2008, pag. 478. 

În fond, regimul comunist nu a confiscat nimic, ci doar a aplicat  Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, cel semnat de regele Mihai, care abroga alt Decret – Lege, nr. 830 din 21 noiembrie 1940 prin care fusese constituit Grupul Etnic German şi confisca bunurilor acestuia, semnat tot de regele Mihai!

Iată ca acum, Hans Klein, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu a F.D.G.R.-ului, prin acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu în data de 26 februarie 2007 a confirmat suspiciunile potrivit carora F.D.G.R. este continuatorul nazismului propagat de către Grupul Etnic German, deoarece nu poţi prelua „drepturile” unei organizaţii fără a lua asupra ta şi principiile statutare ale acesteia! Asa dupa cum reiese in mod cert din lucrarile dosarului, la proces nu s-au prezentat „pârâţii”, adică Iohannis Klaus Werner şi nici Consiliul Local Sibiu, iar cererea a fost admisă şi sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007 a rămas definitivă şi irevocabilă nefiind atacată de nimeni.

B. Precizari si consideratii juridice privind motivul Plangerii penale (Denuntului penal):

Asa dupa cum aratam mai sus, vom face referire in motivarea prezentei Plangeri penale (Denunt Penal) la cateva studii de specialitate care, pe de o parte constituie „inscrisurile doveditoare relevante care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor” si pe care, avem convingerea ca, daca le-ar fi avut instanta de fond, nu ar mai fi pronuntat Sentinta civila nr. 2790/28.052007, iar pe de alta parte au menirea de a lamuri pe deplin instanta cu privire la motivele de fond ale prezentei cauze, acestea fiind rodul muncii de cercetare ce s-a intns pe cateva decenii ale unor reputati si eruditi istorici/savanti europeni contemporani.

In acest sens, aratam ca prof. Dr. Radu Golban (Anexa 19), stabilit în Elveția și autor al mai multor tratate de economie a apelat la doi reputați specialiști în drept internațional public din GermaniaProfesor Dr. Michael Kilian, Profesor universitar em. la Facultatea de Drept și de Științe Economice Universitatea Martin-Luther Halle-Wittenberg (Anexa 20) și din ElvețiaLuzi Stamm, membru al Parlamentului elvețian, licențiat în științe juridice și economie (Anexa 21), iar aceștia au elaborat ample expertize prin care demonstrează căRomânia a încălcat în mod flagrant atât Tratatul de pace încheiat de Marile Puteri după cel de-al Doilea Război Mondial cât și Convenția de Armistițiudocumente internationale pe care nici măcar fosta Germania Federală sau Uniunea Sovetică nu și-au permis în timpul Războiului Rece să le ignore.

Expertizele efectuate de proeminentii specialisti in drept international public indicati anterior releva cu certitudine urmatoarele aspecte:

1. Solicitând ca, pe cale judecătorească, Forumul Democrat al Germanilor din România să fie declarat ”succesorul de drept a tuturor instituțiilor și organizațiilor germane care au fost desființate prin constrângere”, reprezentantii acesteia au solicitat de fapt ca F.D.G.R. să devină succesorul Grupului Etnic German, organzație declarată criminală și scoasă în afara legii în 1944. 

2. Beneficiind de o hotărâre judecătorească a unei instanțe din Sibiu, definitiva prin neapelare de catre paratii din cauza – Primarul orașului la acea vreme – Klaus Werner Iohannis si Consiliul Local al Municipiului Sibiu –, FDGR a intrat ulterior în posesia tuturor proprietăților confiscate de statul român prin scoaterea în afara legii a Grupului Etnic German. (G.E.G.)

3. Au fost încălcate flagrant dispozițiile Tratatului de Pace și ale Convenției de Armistițiu la care România a fost parte.

4. Statului român i-au fost create uriașe prejudicii – atat materiale cat si de imagine.

Cele mai importante consecințe ale demersurilor încununate de succes ale reclamantului Forumul Democrat al Germanilor din Romania (F.D.G.R.) realizate prin reprezentantii sai (care, se pare ca au reprezentat toate partile din prezenta cauza – atata reclamantul cat si paratii) sunt:

prima consecință a fost aceea că în baza sentinței judecătorești, prin efectul Legii nr. 83/1999, a fost dispusă retrocedarea catre F.D.G.R. a întregului patrimoniu confiscat de Statul român în 1948, în baza decretului din 1944, ceea ce a însemnat că F.D.G.R. a devenit în mod direct sau indirect, prin intermediul Bisericilor Catolice și Evanghelice, proprietarul unui număr uriaș de imobile, care au fost obținute de Grupul Etnic German prin confiscarea proprietăților comunităților de nemți, dar și numeroase proprietăți aparținând evreilor sau chiar românilor deveniți indezirabili. In acest sens, se impune precizarea ca Forumul Democrat al Germanilor din Romania (F.D.G.R.) are în prezent proprietăți în localități unde nu a trăit niciodată vreun etnic german, valoarea prejudiciului cauzat astfel Statului roman ridicandu-se astfel la mai multe miliarde de euro. În plus, din momentul retrocedării, instituțiile statului român au fost silite să plătescă chirie în măsura în care au dorit să utilizeze în continuare respectivele imobile, unele dintre ele școli, grădinițe, internate, maternități, alte unități spitalicești.

a doua consecință, care poate fi chiar mai gravă decât prima, este că prin asumarea de către Forumul Democrat al Germanilor din Romania (F.D.G.R.) a rolului de succesor al unei organizații criminale, Grupul Etnic German (G.E.G.), prin solicitarea făcută unei instanțe judecătorești în acest sens, prin hotărârea judecătorească care a fost pronuntată și prin legea in virtutea careia a fost pus în operă transferul de proprietate de la stat la F.D.G.R., direct sau indirect, Statul român, reprezentat astăzi de către acelasi Klaus Werner Iohannis, in calitate de Presedinte al Romaniei, se face vinovat de încălcarea flagrantă, cu rea credință, a două dintre cele mai importante documente internaționale, asumate și de către România: Tratatul de Pace și Convenția de Armistițiu. Prin aceste documente internaționale, Grupul Etnic German fusese considerat o organizație criminală și se decisese scoaterea în afara legii și confiscarea pentru totdeauna a întregului patrimoniu în beneficiul Statului român.

În data de 31.01.2018politologul si economistul român prof. dr. Radu Golban a dat publicitatii o scrisoare deschisa pe care a adresat-o șefilor de stat și de guvern ai Puterile Aliate şi Asociate în al Doilea Război Mondial, precum și miniștrilor Afacerilor Externe și șefilor Comisiilor de politică externa ale Parlamentelor din aceste țări (instanțe relevante la nivel mondial), punându-le totodata la dispoziție întreaga documentație, precum și expertizele celor doi reputati specialiști în drept internațional public, Luzi Stamm și Michael Kilian, prin care atragea atenția asupra faptului că, în contextul creşterii intensităţii mişcărilor extremiste la nivel mondial, România a creat precedentul periculos al reabilitării unei organizaţii fasciste şi a deschis astfel calea revizuirii tratatelor de pace. Expertizele semnate de personalităţi cu reputație internațională în materie de Drept Public demonstrează că, prin deciziile instanţelor române de a recunoaște Forumului Democrat al Germanilor din România calitatea de succesor în drepturi al Grupului Etnic German (G.E.G.), România reînființează în drept și în fapt o grupare nazistă și încalcă obligaţiile asumate prin tratatele de la sfârşitul războiului.

Scrisoarea amintește ca Grupul Etnic German a fost desfiinţat în 1944, ca urmare a Convenţiei de Armistiţiu survenite între România şi Aliaţi, fiind catalogat de întreaga comunitate mondială ca organizaţie nazistă. Desființarea GEG, ca urmare a aplicării prevederilor Convenției, a constat în dizolvarea persoanei juridice în cauză, judecarea și condamnarea liderilor săi, lustrarea membrilor organizației și confiscarea patrimonului. Astfel, Grupul Etnic German nu lăsa succesori, iar reînființarea sa era interzisă. Mai mult, prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, Puterile Aliate și Asociate au convenit, iar România s-a angajat, că ”statul român nu va îngădui în viitor existența și activitatea unor organizații de această natură care au drept scop lipsirea poporului român de drepturile sale democratice”. Cu toate acestea, instanţele judecătoreşti din România au admis cererea FDGR de a i se recunoaște calitatea de succesor în toate drepturile al GEG. În consecință, instanța a acceptat și solicitările FDGR de a intra în posesia drepturilor patrimoniale ale GEG, deși măsura confiscării acestora a intervenit, așa cum argumentează scrisoarea, ca urmare împlinirii obligațiilor asumate de România prin tratatele de pace, la cererea Aliaților.

Concret, în baza recunoașterii calității sale de succesor în drepturi al GEG, așa cum rezultă și din datele oficiale ale Guvernului român, FDGR a depus în instanță 136 cereri de retrocedare a unor imobile, între care unele aflate în circuitul public. Or, dupa cum subliniaza expertii consultati, „retrocedarea bunurilor confiscate unei organizaţii naziste echivalează cu reînfiinţarea acesteia”. În consecință, actul de reconstituire a personalității juridice a GEG şi restituirea patrimonului acestuia reprezintă încălcarea obligațiilor asumate de România potrivit art. 5 al Tratatului de pace de la Paris și creează precedentul periculos al denunțării acestuia, subliniază autorul demersului, exprimandu-si totodata speranta ca „Puterile Aliate vor exprima o poziție fermă cu privire la reabilitarea unei organizații naziste, printr-un act care contravine obligațiilor asumate de România prin Tratatul de pace de la Paris, punând sub semnul întrebării status qvo-ul mondial postbelic”.

In finalul scrisorii deschise, autorul solicita totodată, autorităților române intrarea în legalitate în raport cu Tratatul și anularea actului de recunoaștere a FDGR ca succesor al GEG, cu desființarea efectelor patrimoniale și nepatrimoniale ale acestuia, solicitare la care se raliaza si asociatia subscrisa, prin formularea prezentei Plangeri penale (Denunt Penal) in stricta concordanta cu principiile pentru care s-a infiintat si dupa care functioneaza, urmand ca instanta de control judiciar superior sa ia act de faptul ca sunt indeplinite intocmai conditiile de admisibilitate ale acesteia (Plangerii / Denuntului) si sa dispuna in consecinta.

In concluzie, dupa cum am demonstrat prin Afirmatiile si Documentele invocate mai sus:

I. IOHANNIS Klaus Werner SE FACE VINOVAT de TRADAREprin conducerea si afilierea, cu ajutorul ONG – urilor exclusiviste Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) si Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu (FDGS), la:

1. GEG, de origine NAZISTA/HITLERISTA, scoasa in afara legii, ca fiind Criminala;

2. GERMANODOM, din Germania, cu orientare NEO – NAZISTA, care sustine doar interesele GERMANIEI, impotriva celor ale ROMANIEI si colaboreaza cu Grupuri de Extrema Dreapta;

3. FUEN, înfiinţata de foşti NAZISTI , Anti-SEMITA si Anti-ROMANEASCA;

Actul de TRADARE l-a savarsit cu incalcarea:

  1. Conventiei de Armistitiu, Romania – Puterile Aliate, din 12 septembrie 1944:

– cu INCALCAREA pct. 15, care prevede ca: „Guvernul Romaniei SE OBLIGA SA DIZOLVE IMEDIAT TOATE Organizatiile de tip FASCIST aflate pe teritoriul romanesc, atat cele politice, militare au paramilitare, cat si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite, si, in special, Uniunii Sovietice, NEPERMITAND, IN VIITOR, EXISTENTA unor ORGANIZATII DE ACEST FEL”, si

– cu ANULAREA pct. 19, care prevede ca: „Guvernele Aliate SOCOTESC Hotararea Arbitrajului de la Viena, cu privire la TRANSILVANIA, NULA si NEAVENITA si SUNT DE ACORD ca TRANSILVANIA (sau cea mai mare parte a ei) SA FIE RESTITUITA ROMANIEI, sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace, si Guvernul Sovietic este de acord sa ia parte in acest scop, in operatiuni militare, conjugate cu Romania, contra Germaniei si UNGARIEI”, ceea ce ar CONDUCE la PIERDEREA TERITORIALA a TRANSILVANIEI si DEZMEMBRAREA ROMANIEI !!!

2. Tratatului de Pace, Romania-Puterile-Aliate, de la Paris, din 10 februarie 1947, prin care s-a aprobat Conventia de Armistitiu, care prevede:

Art.1: „Frontierele Romaniei, indicate in harta anexata Tratatului de fata (Anexa 1), vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941, cu exceptia frontierei romano-ungare, care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940 si cu Acordul sovieto-ceholovac din 29 iunie 1945.”

Art.2: Hotararile Sentintei de la Viena din 30 augut 1940 SUNT DECLARATE NULE si NEAVENITE. Frontiera dintre Romania si Ungaria este restabilita prin articolul de fata astfel cum exista la 1 ianuarie 1938”

INCALCAREA Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944 INSEAMNA, implicit, si INCALCAREA Tratatului de Pace din 30 august 147, de la Paris, deci, PIERDEREA TRANSILVANIEI si DEZMEMBRAREA ROMANIEI!

3. Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Decizia din 7 martie 2017, cazul „Cerovsek si Bozicnik vs. Slovenia”, in care Judecatorii Europeni au statutat ca „Judecatorii care NU AU PARTICIPAT la Proces, NU POT MOTIVA Hotararea Judecatoreasca si SA O SEMNEZE, pentru ca NU POT OFERI GARANTIA ca au facut o buna administrare a ACTULUI de JUSTITIE si, ca atare, INCALCA DREPTUL la un PROCE ECHITABIL”. CEDO a decis ca o astfel de imprejurare VIOLEAZA Articolul 6 din Conventie DREPTUL la UN PROCES ECHITABIL, in cazul nostru, pentru ROMANIA, prin Sentinta 2790/28.05.2007, Dosar 1672/306/2007, ILEGALA;

4. Constitutiei Romaniei, art. 1(3), care prevede ca Statul Roman este de Drept si Democratic, NU NAZIST;

5. Curtii Constitutionale a Romaniei, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, care pune in aplicare Decizia CEDO din 7 martie, privind Art.6 al Conventiei, de incalcarea Dreptului la un Proces Echitabil, pentru Romania.

6. Constitutiei Romaniei, art. 82(2), Juramantul depus ca Presedinte al Romaniei, prin care s–a obligat fata de Poporul Roman:

„JUR să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea PENTRU propăşirea spirituală şi MATERIALA a POPORULUI ROMAN, SA RESPECT CONSTITUTIA şi legile ţării, SA APAR DEMOCRATIA, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, UNITATEA şi INTEGRITATEA TERITORIALA a ROMANIEI. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”,

Or, IOHANNIS Klaus Werner, dupa cum lesne se poate vedea, A FACUT TOTUL CONTRAR Constitutiei, Legilor si Intereselor ROMANIEI si ale POPORULUI ROMAN:

1. fiind HITLERIST, conf. Sentintei nr. 2790/28.05.2018 a Judecatoriei Sibiu, prin FDGR si FDGS,

2. fiind NEO-NAZIST, Anti-SEMIT si Anti-ROMAN, prin GERMANDOM si FUEN,

3. FURAND proprietati si bani Statului ROMAN, prin Sentinte si Retrocedari ILEGALE,

4. DEZMEMBRAND ROMANIA, prin PIERDEREA TRANILVANIEI, caci initiativa lui, ca FDGR /FDGS sa devina GEG, incalca art.15 si anuleaza art. 19, din Conventia de Armistitiu, iar UNGARIA poate Revendica Transilvania de Nord, conform Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, anterior Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944, care DEVINE NULA din cauza lui IOHANNIS Klaus !!!

  1. OUG nr. 31/2002 privind Anti – SEMITISMUL in Romania (Anexa 22), care prevede:

CAPITOLUL I – Dispoziţii generale

Art. 1.  – Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. 

Art. 2.  – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) prin organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile comerciale, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;

CAPITOLUL II – Infracţiuni şi contravenţii

Art. 3.  – (1) Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter

(3)  Tentativa se pedepseşte.

Art. 6.   Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. 

CAPITOLUL III Dizolvarea persoanei juridice

Art. 9.  –(1) Pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească persoanele juridice care desfăşoară una sau mai multe dintre următoarele activităţi:

a) activităţi specifice organizaţiei cu caracter fascist, rasist sau xenofob în sensul art. 2 lit. a);

(2) Cererea de dizolvare poate fi introdusă de Ministerul Public din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. 

(3) Competenţa de a judeca în primă instanţă cererea de dizolvare aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice.

(4) Hotărârea tribunalului este supusă căilor de atac în condiţiile Codului de procedură civilă.

Or, IOHANNIS Klaus, impreuna cu FDGR si FDGS, este un veritabil SS-ist, al anilor 2007- 2018, „demn” reprezentant al Cavalerilor Negri, Hitleristi, ai anilor 1933-1945 (Anexa 23)

In consecinta, Autorul IOHANNIS Klaus Werner SE INCADREAZA la Capitolul Infractiuni contra securitatii nationale, art. 394-412, din Noul Cod Penal, in speta la Art. 394: TRADAREA, care prevede ca:Fapta cetateanului roman de a intra in legatura cu O PUTERE sau cu O ORGANIZATIE STRAINA ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin:

c) ASERVIRE fata de O PUTERE sau O ORGANIZATIE STRAINA;

d) AJUTAREA unei PUTERI sau ORGANIZATII STRAINE pentru DESFASURAREA unei ACTIVITATI OSTILE impotriva SECURITATII NATIONALE, se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

II. IOHANNIS Klaus Werner impreuna cu:

KLEIN Hans, Judecatoarele DRASOVEANU Corina, MORARU Maria si Presedintii ANRP, din perioada 2007-2018, SE FAC VINOVAȚI de GESTIUNEA FRAUDULOASA, ABUZUL IN SERVICIU, FALSUL IN DECLARATII, CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACTIONAL ORGANIZAT, COMUNICAREA DE INFORMATII FALSE si de incalcarea celorlalte prevederi legale, cum ar fi OUG nr 78/2000, cuprinse in Petitul acestei Plangeri penale (Denunt penal)

TRADAREA ROMANIEI, de catre IOHANNIS Klaus, in folosul GERMANIEI si al ONG-urilor Neo-NAZISTE, Anti-SEMITE si Anti-ROMANESTI, GEG, GERMANODOM si FUEN, i-a fost rasplatita acestuia prin Decorarea sa, de catre Statul GERMAN si, deloc intamplator, de catre Statele naziste/fasciste care i-au fost aliate acestuia in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, ce a produs Moartea a 60 de Milioane de oameni si HOLOCAUST-ul: ITALIA, AUSTRIA, BELGIA, LUXEMBURG, JAPONIA (Anexa 24) !!!

Intrucat, din cauza anvergurii masurilor ilegale si abuzive adoptate de catre faptuitorii de mai sus reiese cat se poate de clar faptul ca, pentru savarsirea infractiunilor de mai sus, invinuitii s-au folosit si de alte persoane care nu au fost determinate/identificate nominal pana la data formularii prezentei, in special din cadrul Guvernului Romaniei si a institutiilor adiacente acestuia, dar si dintre beneficiarii bunurilor mobile si imobile, de subminare a sigurantei nationale, si de risipire sau insusire in mod nelegal a banului public, in detrimentul Statului Roman si a cetatenilor sai –, solicitam organelor de cercetare/urmarire penala ca in urma cercetarilor efectuate, sa extinda cercetarea penala, atat in ceea ce priveste noii faptuitori (autori/complici/instigatori) cat si faptele la care s-ar putea acestia incadra, precum si aplicarea dispozitiilor legale privind concursul de infractiuni in vederea individualizarii corecte a pedepselor etc..

Avand in vedere urmarile/consecintele juridice, patrimoniale, economico-financiare si de imagine, deosebit de grave pe care faptuitorii le-a urmarit prin folosirea mijloacelor frauduloase, si prin faptele de natura penala pe care le-au comis, in scopul fraudarii Statului Roman, si a contribuabililor romani, si prin cheltuirea/insusirea intr-un mod infractional a banului si bunurilor publice, VA SOLICITAM sa constatati legitimitatea si veridicitatea Plangerii noastre, si in virtutea atributiilor/prerogativelor pe care institutia Dvs. le are in acest sens, sa dispuneti efectuarea cercetarilor si luarea tuturor masurilor legale in vederea inceperii urmaririi penale si intocmirii rechizitoriului pentru trimiterea acestora in judecata, in vederea judecarii si condamnarii lor, pentru infractiunile comise, in conformitate cu prevederile legale incidente, acest fapt conducand, poate, la indeplinirea cel putin a unei caracteristici/functii a pedepsei penale.

IN DREPT, ne intemeiem prezenta/prezentul plangere penala (denunt penal) pe disp. art. 289 si art. 290 din NCPP, tinand cont si de disp. art.394, art. 242, art. 297, art. 309, art. 326, art. 367 si art. 404, toate din NCP, precum si de cele ale art. 10 lit. „a” si art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Pentru dovedirea celor sustinute intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri, de cea cu martori, iar in functie de considerentele dumneavoastra si de cursul cercetarii judiciare si de alte probe ce se vor considera utile solutionarii cauzei.

Referitor la sustinerea si probarea Plangerii noastre, in functie de solicitarile pe care le veti mai avea, va stam la dispozitie.

                                                                                                                Presedinte,

                                                                                                            Ing. Mititelu Marin

1 cazul infracţiunilor art. 9 – „În prevăzute în prezenta secţiune, dacă sunt săvârşite în interesul unei organizaţii, asociaţii sau grupări criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenţa negocierile tranzacţiilor comerciale internaţionale ori schimburile sau investiţiile internaţionale, maximul pedepsei prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni se majorează cu 5 ani.

2 Se vede, din nou, că istoria este ciclică şi se repetă la anumite perioade de timp, deoarece biserica pe care o reprezintă Hans Klein şi-a mai dat mâna cu partidul nazist şi în data de 11 august 1942. Atunci s-a semnat Convenţia Generală privind Reglementarea Relaţiei dintre Biserica Evanghelică de Confesiune Augsburgiană şi Etnicii Germani din România, prin care s-a hotărât trecerea averii fostei „Universităţi săseşti” (desfiinţată de Curtea Regală a României în 1 iunie 1937 pentru că funcţiona abuziv ca un stat în stat) la Grupul Etnic German.

Convenţia” este semnată de episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Wilhelm Stäedel şi Andreas Schmidt – liderul Grupului Etnic German (Volksgruppenfuhrer) din Braşov. Iată ce cuvântau cei doi „camarazi” hitlerişti în 31 martie 1941, la Braşov: „Germanii din patria noastră, care sub uriaşa influenţă a mişcării naţional-socialiste a lui  Adolf Hitler  aspiră la o nouă şi puternică unitate, sunt divizaţi din punctul de vedere al credinţei religioase în cel puţin două mari grupuri – Conştiinţa naţională a germanilor şi credinţa religioasă nu se mai suprapun. De aceea conducerii Grupului Etnic German îi revine azi o mai mare importanţă în comparaţie cu trecutul.[…] Acum însă, după ce  Grupul nostru Etnic German este recunoscut în România prin decretul lege din data de 20 noiembrie 1940  ca personalitate juridică şi este înzestrată cu certe competenţe în cadrul comunităţii, misiunea Bisericii noastre, de conducere politică a poporului, necesară în trecut se sfârşeşte, iar conducerea populară revine iarăşi în drepturile sale.[…]Volksgruppenführer (Nota traducerii:Volksgruppenführer = Conducător al Grupului Etnic German. Minorităţile etnice germane din ţările din Europa centrală şi de Sud-Est (Cehia, Polonia, România) au fost organizate în aşa numite Volksgruppen (Grupuri Entice). Saşii din Transilvania îl aveau  conducător pe Andreas Schmidt, fost Obergruppenführer SS) , vin astăzi la dvs. ca un camarad mai vechi, care, cu mare mândrie şi bucurie şi, să speram fără a fi înţeles greşit, poate să arate deschis aici faptul ca a participat activ în calitate de  lider al unui important sector al frontului (Nota traducerii: În mod figurat. Propaganda nazistă se referea deseori la populaţia civilă ca făcând parte din „Frontul de acasă”), însă deseori şi în calitate de soldat politic la  întreruperea mişcării de înnoire naţionalistă aici în ţară […] Vin la dvs. într-un moment istoric important, căci la chemarea măreaţă a destinului, poporul nostru sub conducerea lui Adolf Hitler are de trecut o proba de tărie fără egal şi sub forţa evenimentelor actuale, contradicţiile vechi trec înapoi şi întregul popor german va fi unitar ca într-o continuă camaraderie de lupta…”(Wilhelm Staedel, episcop). Iată şi replica: „Stimate Domnule Episcop şi dragă camarade, vă mulţumesc dumneavoastră care aţi intrat în rândurile mişcării naţional-socialiste ca unul dintre cei mai buni pentru disponibilitatea dumneavoastră la colaborare şi pentru înţelegerea dumneavoastră pentru noile vremuri şi noile sarcini al Grupului nostru Etnic” (Volksgruppenführer Andreas Schmidt – liderul Grupului Etnic German). Am citat fragmente din cuvântările celor doi nazişti, reproduse în publicaţia „Südostdeutsche Tageszeitung„, nr. 15 din 2 aprilie 1941, pag. 3.

3 Vezi Nota 1.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*