Atitudini

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (X): Dreptul la identitate. Majoritatea românească nu trebuie să se bucure de acest drept?

Dreptul la identitate. Majoritatea românească nu trebuie să se bucure de acest drept?   Continuăm prezentarea şi comentarea principalelor prevederi […]

Dreptul la identitate. Majoritatea românească nu trebuie să se bucure de acest drept?

 

Continuăm prezentarea şi comentarea principalelor prevederi ale PROIECTULUI DE ŢARĂ cunoscut sub denumirea de Constituţia Cetăţenilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523/2016.

Prin acest demers urmărim următoarele obiective:

  1. Să aducem proiectul la cunoştinţa a cât mai multor români;
  2. Să culegem propuneri de îmbunătăţire de la toţi cei care doresc să participle la finalizarea textului proiectului;
  3. Să coagulăm în jurul proiectului o amplă mişcare de eliberare naţională finalizată într-o Adunare Constituantă prin care românii să-şi recâştige suveranitatea naţională şi drepturile de proprietate asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional, asupra ţării.

În decembrie 1989, mafia financiară transnaţională ne-a furat statul, pe care l-a recroit, prin Constituţie, ca să-l poată subjuga, a pus la conducerea lui politicieni corupţi şi trădători şi l-a folosit pentru a ne fura capitalul şi teritoriul naţional, pentru a ne fura cea mai mare parte a avuţiei pe care o creem prin munca noastră, pentru a ne distruge ţara şi neamul.

Acum, trebuie să facem drumul invers. Să ne luăm înapoi statul, să-l reconstruim, printr-o nouă Constituţie, astfel încât să intre sub controlul poporului, să punem la conducerea lui patrioţi integri, competenţi şi responsabili, să-l folosim pentru recuperarea şi apărarea  capitalului şi teritoriului naţional, să oprim furtul  avuţiei pe care o creem, să ne reaşezm  ţara pe drumul progresului şi civilizaţiei.

Mafia transnaţională nu ne va da înapoi nimic, nici statul, nici ţara. Trebuie să ni le luăm noi, prin UNIRE, prin forţa numărului nostru, prin cei 10 MILIOANE, care am putea fi prezenţi, direct, sau prin procură, la Adunarea Constituantă.

Dacă în anul 2018 vom reuşi să ne ORGANIZĂM într-o astfel de Adunare Constituantă, avem toate şansele să câştigăm alegerile din anii 2019 şi 2020 – europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare – să curăţăm conducerea statului de trădători şi să-i înlocuim cu patrioţi competenţi şi responsabili, să începem reconstrucţia ţării.

În articolul de astăzi, explic ce prevederi trebuie incluse în Constituţia României care să asigure exercitarea dreptului la identitate nu numai pentru minorităţile etnice ci şi pentru etnia majoritară, aceea românească.

                                               Dreptul la identitate.

În actuala Constituţie, articolul 6, cu denumirea „Dreptul la identitate”, are următorul cuprins:

„(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

(2) Masurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni român.”

Noi considerăm că este cât se poate de potrivit ca statul român să recunoască şi să garanteze dreptul tuturor cetăţenilor săi la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Nu înţelegem de ce numai unii cetăţeni ai României, cei care aparţin unor „minorităţi naţionale”, adică unor etnii minoritare, trebuie să se bucure de acest drept.

De ce statul român să nu recunoască şi românilor, adică etniei majoritare, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase?

Acesta este motivul pentru care Constituţia Cetăţenilor propune ca articolului 6 să aibă următorul cuprins:

„(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceiaşi limbă maternă.

(4) Fiecare cetăţean al României are dreptul să-şi afirme etnia şi religia, prin declararea acestora la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.

(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (4).

(6). Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copiii îşi exercită drepturile prin intermediul părinţilor, în condiţiile legii.”

Am adăugat 4 noi alineate, pentru a pune ordine în această problemă a minorităţilor etnice.

Observăm, mai întâi, că noţiunea de minoritate naţională este imprecisă, generatoare de confuzii. Desemnează acest concept o minoritate a naţiunii române, sau o naţiune minoritară, care îşi duce viaţa printre naţiunile majoritare ale lumii?

Sintagma aceasta, minoritate naţională, nici nu se regăseşte în alte Constituţii.

Etnia este o noţiune cu un conţinut exact, precis. Ea defineşte comunitatea persoanelor care vorbesc aceiaşi limbă maternă. Am şi introdus această definiţie, la alineatul (4) al articolului 6.

Juriştii Consiliului Legislativ nu au nimic împotriva acestei definiţii şi nici împotriva includerii ei ca normă în Constituţie. Ei ne precizează, însă, că, “referitor la norma propusă la alineatele (4) şi (5), recensământul reprezintă o operaţiune statistică, astfel încât nu poate avea efect constitutiv de drepturi pentru anumite categorii de persoane, aşa cum se prevede în proiect”.

Fără îndoială că recensământul este o operaţiune statistică, nu una comercială, de exemplu. Nu înregistrarea statistică are efect constitutiv de drepturi. Dreptul este creat de Constituţie. Norma propusă de noi dispune numai ca persoanele în cauză să-şi AFIRME etnia, sau religia, pentru a se putea bucura, deplin, de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, religioase, culturale şi lingvistice.

                                                                                                  Constantin COJOCARU

                                                                                                       11 aprilie 2018

 

 

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (IX)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VIII)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VII)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VI)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (V)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (IV)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (III)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ – 2018 (II)

 ADUNAREA CONSTITUANTĂ – 2018

2 Comments

  1. Zero e o cifră

    Puţinele (spre zero) comentarii sau reacţii din partea domnului Cojocaru dovedesc faptul că incultura juridică a populaţiei şi atitudinea inflexibilă a sus-numitului NU AJUTĂ !

  2. Mihnea

    Haideți să zicem că sunt un potențial simpatizant al acestei Constituții, dar mai am câteva nelămuriri:

    Care-i poziția dvs. în privința U.E.?
    În privința N.A.T.O.?
    În privința liberalismului economic?
    În privința globalizării?
    În privința Băncii Naționale a României și a monedei naționale?
    În privința Ortodoxiei, a laicității și a ecumenismului?
    În privința familiei și a minorităților sexuale și a terorismului LGBT?
    În privința ONG-iștilor transnaționali?
    În privința S.U.A., Rusia și a grupului V+4 (Visegrad)?
    În privința genocidului roșu din România?
    În privința urmașilor celor care au ucis între anii ’30 și ’40 peste 6000 de membri ai Legiunii și Gărzii de Fier?
    În privința „revoluției” din ’89, ce aveți de gând să faceți cu asasinii care sunt (încă!) la conducerea țării, în presă „liberă” și prin ambasade?
    În privința „democrației” reprezentative?
    Cum înțelegeți să eliberați țara din statutul ei oficial de colonie transnațională jidănească?
    În privința celor peste 2000 de miliarde de dolari furați poporului român de la retrorevoluția din ’89 incoace?
    În privința invaziei musulmane, dezcrestinarea concertată a Europei și genocidul rasei albe?
    În privința faptului că suprafața
    pământurilor înstrăinate, cu complicitatea trădătorilor din
    guvern, este egală cu următoarele șapte județe adunate la un
    loc: Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Vrancea. Practic, o suprafață de pământ egală cu zona Moldovei nu ne mai aparține, fiind expropriată în defavoarea copiilor noştri și generațiilor viitoare?

    Aștept răspunsurile dvs.

    Aș mai avea 100 de întrebări care ar trebui să formeze baza unui contract popular de mare anvergură și de încredere, dar cred că sunt deja destule ca să înțelegeți că oamenii au așteptări foarte ridicate, suverane și de reintregire retroactivă. Oamenii vor răspunsuri simple, asumate, directe! Pe Comunicatele de până acum, nu am observat un program bazat pe soluții concrete, ci o constatare a lipsurilor deja cunoscute de mulțime, mai mult, se pare că se evită în mod naiv (?) anumite aspecte fundamentale!

    În sfârșit, în ce măsură, eu, român de vită, ortodox și iubitor de neam, cu strămoși căzuți cu arma în mână pentru țară în fața dușmanilor, ar trebui să mă regăsesc la egal cu „minoritarii” din țară care, se știe prea bine, urmăresc dezintegrarea națională subvenționată de „afară”… sau poporul român a devenit cumva vestic și cere și el sinucidere națională „integrată”?

    Vă mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*