Atitudini

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XXII)

Avocatul Poporului. Ce prevederi trebuie incluse în Constituţia României care să transforme Avocatul Poporului din slugă a politicienilor într-un adevărat […]

Avocatul Poporului. Ce prevederi trebuie incluse în Constituţia României care să transforme Avocatul Poporului din slugă a politicienilor într-un adevărat apărător al cetăţeanului în relaţia acestuia cu funcţionarii publici.

Continuăm prezentarea şi comentarea principalelor prevederi ale PROIECTULUI DE ŢARĂ cunoscut sub denumirea de Constituţia Cetăţenilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523/2016.

Prin acest demers urmărim următoarele obiective:

  1. Să aducem proiectul la cunoştinţa a cât mai multor români;
  2. Să culegem propuneri de îmbunătăţire de la toţi cei care doresc să participle la finalizarea textului proiectului;
  3. Să coagulăm în jurul proiectului o amplă mişcare de eliberare naţională finalizată într-o Adunare Constituantă prin care românii să-şi recâştige suveranitatea naţională şi drepturile de proprietate asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional, asupra ţării.

În decembrie 1989, mafia financiară transnaţională ne-a furat statul, pe care l-a recroit, prin Constituţie, ca să-l poată subjuga, a pus la conducerea lui politicieni corupţi şi trădători şi l-a folosit pentru a ne fura capitalul şi teritoriul naţional, pentru a ne fura cea mai mare parte a avuţiei pe care o creem prin munca noastră, pentru a ne distruge ţara şi neamul.

Acum, trebuie să facem drumul invers. Să ne luăm înapoi statul, să-l reconstruim, printr-o nouă Constituţie, astfel încât să intre sub controlul poporului, să punem la conducerea lui patrioţi integri, competenţi şi responsabili, să-l folosim pentru recuperarea şi apărarea  capitalului şi teritoriului naţional, să oprim furtul  avuţiei pe care o creem, să ne reaşezm  ţara pe drumul progresului şi civilizaţiei.

Mafia transnaţională nu ne va da înapoi nimic, nici statul, nici ţara. Trebuie să ni le luăm noi, prin UNIRE, prin forţa numărului nostru, prin cei 10 MILIOANE, care am putea fi prezenţi, direct, sau prin procură, la Adunarea Constituantă.

Dacă vom reuşi să ne ORGANIZĂM într-o astfel de Adunare Constituantă, avem toate şansele să câştigăm alegerile din anii 2019 şi 2020 – europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare – să curăţăm conducerea statului de trădători şi să-i înlocuim cu patrioţi competenţi şi responsabili, să începem reconstrucţia ţării.

În articolul de astăzi, arăt ce prevederi trebuie incluse în Constituţia României care să  transforme Avocatului Poporului din slugă a politicienilor într-un adevărat apărător al cetăţeanului în relaţia acestuia cu funcţionarii publici.

                                                 AVOCATUL POPORULUI

Înfiinţată pentru prima dată în Suedia, în anul 1809, instituţia Avocatului Poporului este, astăzi, prezentă în aproape toate ţările lumii, având ca scop apărarea drepturilor şi libertăţile cetăţenilor în relaţiile acestora cu autorităţile şi cu funcţionarii publici. De fapt, toate instituţiile, toate componentele statului au ca scop general declarat apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Practica funcţionării statelor a pus, însă, în evidenţă faptul că nu întotdeauna şi nu toate instituţiile statelor îşi fac datoria de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor, că, deseori, instituţiile publice şi, respectiv, funcţionarii publici, abuzează de puterea pe care le-o încredinţează cetăţenii şi încalcă drepturile acestora. Astfel s-a ajuns la această instituţie a Avocatului Poporului, căreia i se încredinţează sarcina de a supraveghea relaţia dintre instituţiile publice şi cetăţeni şi a lua măsuri pentru înlăturarea efectelor eventualelor abuzuri ale funcţionarilor publici faţă de cetăţeni.

În România, instituţia Avocatului Poporului a fost creată prin Constituţia adoptată în anul 1991. Prin conţinutul normelor constituţionale şi al legilor adoptate în baza acestora, în România, instituţia Avocatului Poporului a fost transformată într-o anexă a Parlamentului, total aservită politicienilor.

Avocatul Poporului este numit de Parlament, ca şi adjuncţii săi. Atribuţiile şi responsabilităţile care îi sunt încredinţate sunt definite în termeni imprecişi, astfel că influenţa acestei instituţii asupra relaţiei dintre cetăţeni şi celelalte instituţii publice este aproape nulă, rezultatul fiind acela că funcţionarii publici îşi fac de cap, comit tot mai multe abuzuri în relaţiile lor cu cetăţenii, fără să fie aduşi în faţa justiţiei, fără să fie sancţionaţi.

Constituţia Cetăţenilor propune scoaterea Avocatului Poporului de sub controlul politicienilor şi punerea lui sub controlul poporului.

Avocatul Poporului va fi ales de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României. El va putea fi demis, oricând, de popor, în cazul în care încalcă prevederile Constituţiei, ale legii, sau ale contractului electoral.

Constituţia Cetăţenilor obligă Avocatul Poporului să transmită organelor Procuraturii sesizările primite de la cetăţeni şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, să solicite trimiterea în judecată şi pedepsirea funcţionarilor publici care se fac vinovaţi de încălcare drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Avocatul Poporului va fi obligat să prezinte Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti un raport anual care va conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual va include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual va fi publicat, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al  României.

Iată prevederile actualei Constituţii a României referitoare la Avocatul Poporului:

„ARTICOLUL 58

Numirea şi rolul

(1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.

(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică

ARTICOLUL 59

Exercitarea atribuţiilor

(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.

(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale. 

ARTICOLUL 60

Raportul în faţa Parlamentului

Avocatul Poporului prezintă celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.”

Iată şi prevederile propuse de Constituţia Cetăţenilor:

Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi: „Rolul şi alegerea”

Articolul va avea următorul cuprins:

(1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu funcţionarii publici.

(2) Avocatul Poporului este ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(3) Prevederile articolelor 62.1, 81 alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Avocatului Poporului.

(4) Dacă funcţia de Avocatul Poporului devine vacantă ori dacă Avocatul Poporului este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.

(5) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege.”

Articolul 59 se completează, astfel:

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

„(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

(3) Lipsa de reacţie a organelor Procuraturii la sesizările Avocatului Poporului se pedepseşte, potrivit legii.”

Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Denumirea articolului va fi: „Raportul anual”

Articolul va avea următorul cuprins:

„Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual se publică, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României.”

Prin aceste prevederi, Constituţia Cetăţenilor transformă Avocatul Poporului din slugă a politicienilor într-un adevărat apărător al cetăţeanului în relaţia acestuia cu funcţionarii publici.

                                                                                                                          Constantin COJOCARU

                                                                                                                                 4 iulie 2018

 

Articolele anterioare:

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XXI)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XX)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XIX)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XVIII): România – Constituţia prezumă dobândirea licită a averilor făcând imposibil controlul şi confiscarea averilor care nu pot fi justificate!

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XVII): Dreptul de proprietate (II)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XVI): Dreptul de proprietate (I)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XV): EDUCAŢIA; Un sistem de învăţământ capabil să formeze profesionişti patrioţi

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XIV): Curăţarea statului român de impostori şi trădători

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XIII): Limba oficială

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XII): „Reprezentanţii” au încheiat tratatele internaţionale prin care au adus România în stare de colonie. Are poporul român dreptul suveran de a înlocui aceste tratate cu altele, prin care să devină stăpân în ţara lui?

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (XI): Ar putea România să scape de mafia politică aservită străinilor şi să fie condusă de elita sa naţională?

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (X): Dreptul la identitate. Majoritatea românească nu trebuie să se bucure de acest drept?

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (IX)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VIII)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VII)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (VI)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (V)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (IV)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ 2018 (III)

ADUNAREA CONSTITUANTĂ – 2018 (II)

 ADUNAREA CONSTITUANTĂ – 2018

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*