Colimator

Al Patrulea Reich: Germania a arătat prin tratatul de la Aachen că ea conduce Europa și visul lui Hitler a fost realizat

  Masca de pe chipul Uniunii Europene a căzut, rămâne doar fața revanșardă a Berlinului           […]

 

Masca de pe chipul Uniunii Europene a căzut, rămâne doar fața revanșardă a Berlinului

                Reînarmarea Germaniei. În ce scop?

Tratatul de la Aachen, semnat marți trei ceasuri rele între cancelarul Germaniei, înainte ca acesta să-și facă bagajele, și un președinte al Franței decăzut în sondaje, prevede între altele crearea unei puternice armate comune. În ce scop? În scopul comunicat cât se poate de explicit de a se apăra de Rusia, de China și de Statele Unite. Hopa! Ce se va întâmpla în aceste condiții cu NATO? Cum va reacționa în fața unui asemenea afront Washingtonul? Care sunt efectele asupra aliaților Statelor Unite din Europa Centrală și de Sud-Est?

Ironia sorții face ca reprezentantul unuia dintre acești aliați, reprezentantul României, să fi avut „onoarea” de a fi fost invitat special la Aachen, asistând practic la momentul solemn în care a fost semnat acest tratat ciudat, care consolidează relațiile franco-germane în interiorul sau peste capul UE. Klaus Iohannis a rostit chiar și un mic discurs. Nu în limba română, așa cum s-ar fi cuvenit. Și nici în limba engleză, formulă care ar fi fost neutră. Ci în limba germană. Indicând astfel cu claritate cine este jupânul acestui nou parteneriat. Oare de ce a fost Iohannis invitat? Oare de ce a ales el această cale de a comunica cu mai marii Europei?

Exisă un tratat al Uniunii Europene. Semnat de toate statele membre. Inclusiv de Germania și Franța. Mai mult chiar, acest tratat este în primul și în primul rând produsul laboratoarelor politice ale celor două state. Ce nevoie ar mai fi, m-am întrebat zilele trecute, de un tratat special, încheiat de cele două state? Și, iată, acum avem răspunsul. De fapt două răspunsuri. Unul implicit și altul explicit. Răspunsul implicit este că Berlinul a simțit nevoia, într-un moment de cumpănă, dacă nu chiar de criză a Uniunii Europene, să arate cine este jupânul. Cui trebuie să i se supună nu numai economic, ci și politic de acum încolo, necondiționat, toate statele UE. Și, în primul rând, statele nou venite după căderea Cortinei de Fier. Dar pentru a nu comunica acest lucru prea ostentativ, Berlinul și-a luat de braț, sub aparența unui partener egal, Parisul. Deși e clar că Franța reprezintă mai degrabă praf în ochii UE decât un partener al Germaniei, cu drepturi egale. Europa, cu cel puțin două viteze, a fost pornită la cheie. În prezența peședintelui unuia dintre statele care va suferi în mod cert uriașe prejudicii în urma unui tratament discriminatoriu. Dar mesajul explicit este de-a dreptul exploziv.

În ce context Germania, secondată de Franța pe post de valet, anunță lumii întregi că se va înarma pentru a se apăra, inclusiv de Statele Unite? Să recapitulăm cât se poate de succint. La finele celui de-al Doilea Război Mondial, Germania, meritându-și cu vârf și îndesat soarta, a fost transformată într-o ruină și împărțită în două, plus Berlinul, care și el a fost tăiat tot în două, în final chiar printr-o Cortină de Fier. Generos, unul dintre învingători, cu acordul Marii Britanii, a pus în operă așa-numitul Plan Marshall, prin care economia Germaniei de Vest a fost restartată. Atât de puternic încât, treptat, a devenit una dintre locomotivele Europei. O Europă de Vest care trebuia unificată, pentru a asigura o mai mare stabilitate geopolitică, dar și piața de desfacere, de materii prime și de forțe de muncă necesară pentru dezvoltarea în continuare a economiei germane. Statele Unite au încurajat pe toate căile și acest proces. Când Uniunea Sovietică și-a început procesul de implozie, îngenuncheată fiind în plan economic, tot Statele Unite sunt cele care au încurajat reunificarea Germaniei, punând capăt opoziției Franței și Marii Britanii. Și iată că acum, cu totul și cu totul pe neașteptate, Germania, într-un mod absolut ingrat, întoarce spatele Washingtonului. Tratând SUA ca pe un inamic. Și asta după ce, mai bine de 60 de ani, Washingtonul a fost principalul protector politic și sponsor financiar și militar al Europei de Vest, în general, și al Germaniei, în special. În mod explicit, Statele Unite sunt pe neașteptate tratate drept un inamic potențial.

Reînarmarea Germaniei reprezintă un semnal cât se poate de explicit. Un semnal care consacră Uniunea Europeană drept o afacere a Berlinului la care, formal, este atașată și Franța. Un semnal conform căruia Germania este decisă să-și apere cu dinții și, la nevoie, prin forța armelor, ceea ce a cucerit în perioada postbelică prin instrumente politice, diplomatice, economice și financiare. Masca de pe chipul Uniunii Europene a căzut. Dincolo de mască nu se vede chipul unei comunități de state egale. Ci o ierahie severă, prin care state mai puternice, în frunte cu Germania, denumite „nucleul dur”, domină state mai slabe. Dar și acesta este un eufemism. O a doua mască. Care a căzut și ea la Aachen. Unde ni s-a înfățișat, în locul comunității UE, un binom. Franco-german. A treia mască. Cade și ea, atunci când este anunțată reînarmarea și obiectivul acesteia. Astfel încât rămâne doar fața Berlinului. Fața revanșardă a Berlinului. Al Patrulea Reich.

Eu presupun că întreg establishmentul de la Washington a rămas înmărmurit. Atunci când, fapt fără precedent de la al Doilea Război Mondial încoace, America a fost identificată drept un inamic al Germaniei. Cum vor reacționa Statele Unite? Cum va proceda Administrația Trump? Vor renunța peste noapte la unele dintre cele mai importante proiecte geopolitice, a căror rampă de lansare este plasată în Europa Centrală și de Est? Tăcerea pentru moment a Washingtonului anunță faptul că pe malul Potomacului se acumulează nori negri de furtună. Este cu neputință ca această nemaiîntâlnită sfidare a Germaniei, într-un moment în care administrația Trump e vulnerabilă, să rămână fără urmări.

Cât îl privește pe președintele României, el ar fi făcut mai bine să lipsească. Să fi stat cât mai departe de ochiul ciclonului.

                                                                                                    Sorin Roșca Stănescu Blog

 

 

6 Comments

  1. alex

    Exceptional articol, d-le Sorin Rosca Stanescu! Aceasta este adevarata fata a Germaniei! Sper ca administratia Trump, sa-si revina cat mai curand! Comportamentul Germaniei este o lovitura sub centura, data SUA. Sper , din toata inima, ca popoarele Europei sa-si revina din somnul inselator al ” miracolului UE”.

  2. o parere

    e o chestie bizara: pe americani ii urasc de foarte mult timp si constant, insa ura si aversiunea fata de Germania este in reprize si foarte inalte. Ii urasc p’astia rau de tot incat as putea uita de americani pentru o secunda, doar sa-i vad pe nemti la pamant. Sper sa se intample ca doar nu o trai toata Europa cu iluzia Mercedes si a portocalelor furate de la greci si vandute la romani prin lanturile lor de magazine de cacat.

  3. Patru Marin

    Pentru cei doi comentatori,plus,Sorin Rosca Stanescu?….Sa stiti ca taticul meu,,ii bate pe tatici,vostri….m-ia zis,mie tov.educatoare,la gradinita…

  4. nic

    Cine sa lupte pentru niste schizofrenici ue? Citi mai sunt germani ,si mai ales nemti , dupa nechiobia a doua razboaie .? Sa nu uitam ca noua tehnologie a deschis cimpuri de lupta pe facebook si whatsapp pentru oricine ,chiar si pentru cei care se hranesc la restaurantele junk food.!

  5. Beloia

    Stimate SRS, cu siguranta stiti, dar nu o spuneti, prezenta lui JWK la Aachen a fost de natura sa atraga atentia asupra faptului ca seful MSMA romane este punctat/selectat/verificat/ reconfirmat/numit cu binecuvantarea Berlinului via Cotroceni. Asadar, ca, mai intai, viitoarele contracte de inzestrare a armatei vor avea o anume preferinta si mai apoi – ca bazele americane din Romania nu vor fi chiar atat de rautacioase in caz de ceva nasol, eventual vor fi bruiate cu stoluri de pasari calatoare. PS: Cred ca mai zis-o, citand o productie cinematografica – lupta lor in casa noastra!

  6. un mizantrop

    Ca Germania a castigat razboiu, am aflat imediat dupa ’89, ruperea Cehoslovaciei, razboiul din Iugoslavia n-au fost decat revansele complexatilor pentru cei ce le-au tinut piept. De aici au inceput, si-au amintit ca singurul razboi total castigat de ei a fost cu Bismark, tatal si modelul securistului de azi, dar chiar sa ocupi Franta cu acordul ei, nici Bismark nu visa….Pentru Romania lucrurile sunt mult mai grave, pe langa ocupatia economica, vadita, pe langa politica externa dictata la Berlin si infaptuita de Dulapau, ne asteapta zile negre, mai ales dupa alianta reala dintre Moscova si Berlin. Niciodata germanii n-au adus ceva bun Romaniei, indiferent de latraturile monarhistilor si slugilor de rit nou, Romania s-ar fi dezvoltat in virtutea vremurilor si singura si cu alti aliati, pe de alta parte Rusia ne-a devenit dusman abia dupa ce Germania ne-a tarat in razboiul din care noi n-avem cum sa castigam, dar cu o buna politica externa, Rusia ne-a ajutat sa dobandim independenta (nu germanii regelui pribeag!), ne-a fost aliat loial in razboiul de intregire (in ciuda regelui si a tradatorilor politici de atunci)…Pana s-a aliat cu Germania, Rusia nu ne-a deranjat, politica ei de expansiune s-a exacerbat abia dupa strategiile nemtilor, sa nu ramana fara halci de Europa…Si acum suntem cam pe acolo, cu economia vasala coruptei finante germane, cu politica facuta dupa dictare din aceeasi zona, cu idiotii utili care zgandara ursul de la rasarit, cu nicio alianta loiala, nici macar China, cu un „partener” NATO aflat pe fuga, grabit sa-si incaseze facturile in rand cu ceilalti pradatori…Bine ca avem securisti pe care-i platim nesimtit sa apere tara de pericolul extern, dar care aleg sa supravegheze turma de mioare carpatine, ca nu cumva sa scape vreuna nesatulului cotropitor…
    P.S. Cei mai mari „dusmani” ai Rusiei sunt reconvertitii urmasi ai lui Stalin…daca maine Germania ne cedeaza lui Putin pe o conducta de gaz directa cu Moscova, toti progresistii astia, toti neomarxistii vor face procesiune la Kremlin, la moastele lui Lenin, cerand sanctificarea sa alaturi de Marx si proclamand superioritatea vizionarilor parinti care s-au convertit intru Stalin inca din anii ’50. Asa cum incearca acum sa-si scoata la vedere obarsiile securiste, care-i macina si vor sa li se recunoasca apartenenta la „inteligence”, fara rusine, asa vor veni atunci sa ne scuipe in ochi vocatia lor tradatoare, facand tapaj de biografiile insangerate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*