În document se arată că SRI a predat CNSAS dosarul fond reţea nr. R 169791 care ’’cuprinde documente care atestă colaborarea acestuia cu organele politice comuniste’’. În sprijinul acestui verdict, sunt inserate în decizie fragmente din documentele provenite de la Securitate. Astfel, se arată că Galiaţatos a semnat pe 17 septembrie 1979 un angajament de colaborare, numele conspirativ urmând să fie acela de “Bernescu Io(a)n’’. În decizia CNSAS se precizează însă că unele note informative sunt semnate şi cu pseudonimele “Berneanu Io(a)n’’ sau “Bernescu Ştefan’’. Din raportul de propunere a recrutării în calitate de informator, ofiţerul de securitate motivează alegerea lui Galiaţatos: “În prezent, având în vedere amploarea dezvoltării flotei noastre maritime comerciale, se impune completarea potenţialului informativ al organului nostru, în scopul prevenirii producerii unor evenimente negative la bordul navelor şi al supravegherii informative a echipajelor, atât în ţară, cât şi în străinătate’’. Drept urmare, au fost ’’luaţi în studiu şi verificări’’ un număr de navigatori’’ corespunzător scopului propus’’ fiind considerat şi ’’Galiaţatos Alexandros, elev în anul IV al Institutului de Marină ’’Mircea cel Bătrân’’ la Facultatea de Navigaţie’’. Ofiţerul de Securitate aprecia la tânărul Galiaţatos educaţia şi calităţile profesionale, însă pe de altă parte recomanda ca, în procesul de recrutare, să se folosească şi un punct slab al acestuia, respectiv acela că, în 1976, fusese amendat de Miliţie după ce a fost prins încercând să scoată din port nişte ţigări străine. Nu a mai fost nevoie de şantaj, securiştii consemnând că tânărul student a venit în întâmpinarea cererii lor, ’’chiar a relatat date de interes despre XY’’(n.r.: în documentele făcute publice de CNSAS nu se precizează numele celor turnaţi de colaboratorii Securităţii).
Organigrama conducerii AFDJ Galaţi la ora asta
Alexandros Galiaţatos - director general, Ionel Malenda - director general adjunct, Florin Uzumtoma - director căi navigabile, Constanţa Gafencu-director economic, Radu Rus - director tehnic şi calitate, Constanţa Marilena Vasilache - director comercial; Consiliul de Administraţie: Alexandros Galiaţatos - preşedinte, director general, Tănase Antonel, membru-consilier personal, Brad Camelia, membru-şef serviciu DGRUM, Ionel Malenda, membru-director general adjunct, Stoian Tudor, membru-reprezentant MEF, Suciu Ion, membru-consilier DGTN, Ivan Angela, membru-directoarea Zonei Libere Galaţi, Voicu Ion Laurenţiu, membru-şef serviciu DGIPC, Rădulescu Constantin Laurenţiu, membru-consilier DGTN.
Cursuri luate cu notă maximă
Potrivit datelor din arhiva Securităţiii făcute publice de CNSAS, grecul a urmat ’’un plan tematic de instruire şi dirijare’’, misiunile acestuia fiind de a da informaţii despre eventuale comportamente suspecte, despre porturile în care staţionează nava. Nu în ultimul rând, ’’prin informator se vor obţine date pentru prelungirea avizelor de navigabilitate ale personalului navigant’’ (Nota ofiţerului din 5 ianuarie 1984). Printre notele informative date de Galiaţatos se numără, de exemplu, cele referitoare la un navigator care avea relaţii cu o familie de preoţi italieni, faţă de care se recomanda ca ’’în voiaj să plece cu un prieten care să-l oprească de la nişte gânduri, fapte nesăbuite’’, existând suspiciunea că ar putea fi tentat să fugă din ţară. Alte note se referă la fuga de la bord a unui marinar, la un incendiu la bordul navei ’’Feldioara’’. Colaborarea cu Securitatea a durat până în august 1989, când a fost întocmit un raport cu propunerea de abandonare, deoarece, cu două luni mai devreme Galiaţatos devenise membru PCR şi fusese avansat comandant de navă. Securitatea putea eventual să folosească o sursă din interiorul PCR numai cu acordul conducerii partidului. Ca o concluzie a activităţii grecului, în raportul Securităţiii se arată că ’’materialele obţinute au fost exploatate în rapoarte la Direcţia a II-a Bucureşti, la verificarea unor navigatori în conformitate cu Programul ’’Oceanul’’, cât şi la întreprinderea unor măsuri preventive pe linia organelor noastre’’. Acesta a furnizat un număr de 9 materiale informative cuprinzând date despre diferiţi suspecţi. În finalul deciziei publicate în Monitorul Oficial, Colegiul CNSAS a considerat că Alexandros Galiaţatos‚ ’’prin informaţiile furnizate Securităţii a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului-dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale în familie (art.17 din Pactul privind drepturile civile şi politice)’’ şi în baza materialului probatoriu decide că în cazul de faţă se poate vorbi de colaborare cu poliţia politică comunistă. În replică, fostul secretar de stat spune că are conştiinţa împăcată şi din punctul său de vedere nu a existat nici un fel de colaborare cu organele de Securitate în ceea ce priveşte poliţia politică. ’’Mi s-a cerut să dau informaţii. Noi eram, ca navigatori, cei mai vulnerabili. Notele informative pe care le-am dat au avut un caracter strict profesional şi ele nu au adus nimănui vreun prejudiciu. Oricum voi ataca verdictul CNSAS în justiţie, deşi din Monitorul Oficial reiese că ’’decizia nr.919 din 27 martie 2007 a rămas definitivă şi irevocabilă prin necontestare’’. Legea privind deconspirarea Securităţii menţionează că decizia Consiliului putea fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Publicarea deciziei în Monitorul Oficial se face doar după decizia Curţii de Apel sau dacă decizia nu este contestată în termen şi a rămas definitivă. Coincidenţă sau nu, pe 25 mai anul acesta, adică la scurt timp după ce CNSAS s-a pronunţat, grecul a demisionat din funcţia de secretar de stat invocând motive de sănătate. Numai că, o lună la mai târziu, Galiaţatos era numit de ministrul Ludovic Orban, prin Ordinul 541/ 28.06.2007, în funcţia de director general al AFDJ Galaţi. Verdictul CNSAS ar putea avea pentru Alexandros Galiaţatos consecinţe şi mai grave decât pierderea firească a postului din fruntea AFDJ Galaţi. Dat fiind faptul că la numirea ca secretar de stat, a dat o declaraţie pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, grecul ar putea fi acuzat de comiterea infracţiunii de fals în declaraţii, faptă care se pedepseşte prin lege cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Alexandros Galiaţatos a ocupat, alături de Ioan Andreica şi Constantin Dascălu, funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, sub conducerea miniştrilor Gheorghe Dobre, Radu Berceanu şi Ludovic Orban, începând cu data de 31 ianuarie 2005 până la 24 mai 2007. Sigur, se impune şi o întrebare firească în acest moment al anchetei noastre, avându-se în vedere cele relevate până acum: cum de lui Traian Băsescu nu i-a găsit CNSAS nici un dosar?
Fişă de turnător
Alexandros Galiaţatos. 49 de ani, Rac, căsătorit, gălăţean get-beget, soţia: medic primar, şefa Laboratorului de la Spitalul de Urgenţă. Au un fiu, student la Marketing-Management, Facultatea Româno-Americană. A fost o vreme administratorul Restaurantului Piano, astăzi trecut în braţele unui alt om de afaceri controversat, Igor Pîrvu, fost cândva mai marele fotbaliştilor de la Oţelul, actualmente şeful secţiei de handbal de la CSU Galaţi-băieţi. Ambii părinţi greci au lucrat în domeniul shipping-ului, mama în portul Galaţi, tata la Navlomar Galaţi. Absolvent al Institutului de Marină ’’Mircea cel Bătrân’’, promoţia 1979, a fost căpitan secund de navă în anul 1983 şi comandant de cursă lungă din anul 1988. A fost director în cadrul unei firme private mixte româno-greceşti, după care a devenit director la Administraţia Porturilor Dunării Maritime, unde a activat doi ani, timp în care s-a bătut pentru aplicarea unui proiect de trecere a porturilor în subordinea municipalităţii. Primii ani de navigaţie i-a făcut pe navele Feldioara şi Gorgova, două vase de 7500 tdw , cel mai îndepărtat loc în care a ajuns fiind un port în Africa de Vest la patru grade de Ecuator, în Ghana. În general a fost pe liniile din Marea Nordului şi Mediterana, iar primul port în care a acostat a fost în 1979 Hull din Anglia, unul din porturile de tradiţie ale Marii Britanii. Promovat în ministerul condus de Gheorghe Dobre la propunerea organizaţiei liberale gălăţene, ministru cu care a lucrat în perioada 1998-2001 când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, iar grecul director la APDM. Pe perioada mandatului din minister a avut biroul lângă Gara de Nord. La capitolul diverse să consemnăm zecile de chefuri monstruoase organizate pentru junii liberali, cărora, pentru a le capta încrederea, le oferea pe tavă inclusiv prostituate şi stripteoze.
Succesorul grecului
Înaintea lui, democratul Mihai Ochialbescu, cu cele 196 milioane lei vechi salariu lunar, era cel mai bine plătit director din cadrul administraţiei publice din Galaţi. Tot salarii în jurul a 100 milioane lei vechi primesc şi ceilalţi cinci directori adjuncţi la Administraţia Fluvială, care au în subordine 900 de angajaţi în Galaţi şi Sulina. Printre ei, ultimul venit este ex-viceprimarul din Măcin, Ionel Malenda, primul tulcean care a obţinut o asemenea funcţie. Asta poate pentru că are licenţa în nave, electronică şi electrotehnică, dar şi o alta în economie, luată la Ploieşti. Dacă ar fi să dăm crezare zvonurilor, acesta este omul pregătit de Ludovic Orban să-l înlocuiască după demisia aprobată de ministrul Transporturilor pe turistul actual Galiaţatos, plecat în delegaţie în Elveţia. Salariul ex-directorului Ochialbescu a ajuns la aproape 2000 RON ca urmare a unor creşteri salariale cerute de sindicatele de navigaţie. Acum, 20 la sută din fondul de salarii este folosit de cei şase directori de aici. Ochialbescu obţinuse mandatul de director general al AFDJ după alegerile din 2004, ca şi adjunctul Florin Uzumtoma, ambii fiind susţinuţi pentru aceste posturi de preşedintele PD Galaţi, ex-secretarul de stat Mircea Nicu Toader. Şi în mandatul acestuia au fost numeroase scandaluri, iar bossul a fost şi el implicat într-un accident suspect pe Dunăre pentru care este şi acum cercetat într-un dosar întocmit de Parchetul Galaţi. În majoritatea litigiilor cu administraţia, reclamant este Sindicatul de Navigaţie ’’Farul’’ condus de Ştefan Frunză, care a pierdut, ce-i drept, primele dispute în instanţă. Informaţii de ultimă oră însă ne confirmă că doar în nouă luni, angajaţii regiei au ajuns la un câştig mediu lunar de peste 1600 de lei, dublu faţă de luna ianuarie. Asta după ce la finele anului trecut aveau cele mai mici salarii dintre toate companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, anume 885 de lei în medie. După Ochialbescu, puţin timp, a fost director general liberalul Radu Mihail Rus, care până la acea dată deţinea fotoliul de director tehnic al instituţiei. Asta deşi în cărţi fusese până în ultima clipă Adrian Popa, un reprezentant al Căpităniei Portului Tulcea. În curtea societăţii mult s-a bârfit că Ludovic Orban i-a cerut lui Galiaţatos să demisioneze din funcţia de secretar de stat după ce a auzit că liderul liberal gălăţean are strânse relaţii de faceri cu democraţii din fruntea AFDJ. Interesant este că în ultimii 17 ani aici au fost schimbaţi nu mai puţin de 11 directori. Pentru Comisia Dunării, schimbările devin o situaţie jenantă.
Hoţia nu are frontiere
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos are pe rol două procese grele, miza lor fiind sume de zeci de milioane de dolari. Asta pentru că la un moment dat, AFDJ Galaţi, care este o regie de stat, a fost ţinta unor firme deştepte europene care trăiesc în continuare senzaţia că România este un sat fără câini. Primul proces este cel declanşat de consorţiul International Multraship (Olanda)- Titan (SUA) - Deltacons Tulcea, în cazul contractului pentru ranfluarea epavei Rostock. Lucrurile stau în felul următor: la licitaţie s-au prezentat consorţiul amintit şi un altul german. Oferta cea mai mică au făcut-o ultimul, în valoare de 3,5 milioane de euro, dar a câştigat celălalt, deşi a avut o ofertă de 5 milioane de euro. Comisia numită de Miron Mitrea, ministru plin la vremea aceea, a constatat că, din punct de vedere tehnic, firma din Germania nu avea posibilitatea de a duce lucrarea până la capăt. După contract, s-a semnat un memorandum, între AFDJ şi consorţiul câştigător, în care se stipula expres că firma câştigătoare ’’se angajează să nu ceară mai mult de un milion de euro cheltuieli neprevăzute’’. Cu toate că scoaterea navei Rostock din Dunăre trebuia să dureze patru luni, ea a durat un an şi trei luni. După care consorţiul respectiv a cerut cheltuieli suplimentare de 7,6 milioane de euro, pe care însă nu le-a primit. De aceea a făcut reclamaţii la procuratură, la Oficiul European de Luptă Antifraudă, de unde însă n-a primit nici un răspuns. Şi atunci a deschis proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ din Paris. Prima înfăţişare a avut loc în luna mai, iar a doua zilele acestea. Cei de la Paris, deşi au fost recuzaţi de AFDJ, au continuat să judece, cu toate că în Drept există principiul competenţei teritoriale. Al doilea proces este şi el unul cu cântec. În 2006, a avut loc o licitaţie pentru lucrări pe canalul Sulina, de aproximativ 30 de milioane de euro, mai exact de protecţie a malurilor. La licitaţie au venit mai multe firme, iar câştigătoare a fost Reinhold Meister GmbH din Germania, care a fost chemată să semneze contractul, dar, având precedentul Rostock, cei de la AFDJ au cerut toate detaliile tehnice necesare. Astfel, au dorit să afle de unde vor lua piatra şi în ce calitate va avea aceasta, dar nemţii au răspuns că nu este treaba beneficiarului. Asta în condiţiile în care alte trei companii gălăţene (Vega 93 SRL, Hidrotehnica SA şi Navrom SA), care aveau mii de angajaţi şi cariere proprii de piatră, au pierdut licitaţia, doar pentru că au cerut o sumă mai mare cu 7 milioane de euro. Firma câştigătoare nu a prezentat subcontractori, deşi în oferta lor se preciza clar că executarea contractului se va face fără subcontractori, nici furnizori, dar au venit cu preţul cel mai mic, fără a demonstra vreo clipă că deţin capacitatea tehnică reală de a duce la capăt contractul. Probabil ar fi lucrat prin subcontractori şi s-ar fi întâmplat ca în contractele de autostradă, când nu mai ai de unde să iei firma. Conform legii, se poate veni cu cheltuieli suplimentare după ce este adjudecată licitaţia şi se poate ajunge la un preţ dublu faţă de cel cu care s-a câştigat. În aceste condiţii, nu s-a mai semnat contractul de licitaţie cu firma câştigătoare, cererea acestora fiind respinsă de directorul general de atunci, Mihai Ochialbescu. Lucrările de protecţie a malurilor sunt cofinanţate prin intermediul unui credit oferit de Banca Europeană de Investiţii şi a unor resurse bugetare. Piatra reprezenta 20 la sută din valoarea contractului, aşa că nu era indiferent de unde şi cu ce preţ era procurată. Una din şmecheriile care se întâmplă des în licitaţiile autohtone pe bani grei: câştigi cu un preţ mic, subcontractezi lucrarea şi măreşti apoi preţul, uneori la dublu. Firma germană a dat în judecată AFDJ-ul, la Curtea de Apel Galaţi, secţia Contencios Administrativ, iar instanţa i-a respins acţiunea. Probabil că urmează recursul şi ce s-o mai întâmpla de-aici încolo. De menţionat că firma cerea daune cominatoriii de 500 milioane de lei vechi pe zi, plus adjudecarea licitaţiei. Şi acest dosar este în atenţia Oficiului European de Luptă Antifraudă-OLAF.
Corb la corb nu-şi scoate ochii
Galiaţatos, poreclit de mulţi gălăţeni Papastratos, în ultimele zile ale campaniei electorale, enunţase hotărârea fermă de a trece APDM la Consiliul Local, după modelul Brăila, idee abandonată după ce a ajuns secretar de stat, moment în care a făcut taman invers, a trecut, printr-o HG dată a doua zi de Crăciun, HG 1908/26 decembrie 2006, Administraţia Portului Brăila de la CL la APDM. Scaunul său de aici era ţinut cald, în această perioadă, de Carmen Costache, omul de încredere al lui Corneliu Găvăneanu, detaşată în funcţie de la conducerea Metaltrade International, firmă ce deţine pachetul majoritar la portul Bazinul Nou Galaţi. I se impută şi ajutoarele de stat pentru firmele păgubite datorită schimbării de regim vamal în Zonele Libere, Galaţiul rămânând ultimul pe lista priorităţilor de plată. A luat şi decizia surpriză prin care fostul director tehnic al ZL, Marilena Vasilache, era ascunsă cu grijă într-un post călduţ la AFDJ, ca recunoaştere a meritelor în devalizarea de fonduri împreună cu directorul general Claudiu Brânzan a ZL Galaţi. Dispărut definitiv din viaţa organizaţiei PNL Galaţi, odată cu Alina Gheorghiţă, o stea a politicii locale liberale, crescută de actualul ministru Paul Păcuraru, Gali s-a făcut remarcat timp de doi ani ca unul din pionii PSD în Guvernul Tăriceanu, comiţând atacuri, intimidări, presiuni şi golăneli ce dezavantajau directorul numit de PNl în Zona Liberă şi avantajau Portul Bazinul Nou şi firmele lui Corneliu Găvăneanu, simplă coincidenţă ofiţer SIE trecut prin ambasadele noastre din Franţa şi Italia, aici putând aminti episodul distrugerii cheiurilor şi danelor cu fier vechi. Prin cele două porturi ale lui Găvăneanu îşi desfăşoară afacerile cu laminate de la Mittal Steel toţi potenţaţii din zonă, fapt care i-a permis acestuia să emită pretenţii de proprietate şi pe terenurile strategice, de interes naţional, ocupate de cheuri. Interesaţi de trecerea porturilor şi a zonelor libere la municipalităţi, pentru a deveni apoi proprietari pe terenuri, mai sunt şi alţi liberali. Secretarul de stat M.A.I., Victor Paul Dobre, îşi doreşte şi el un teren în proprietatea firmei Mervin SRL pe care o deţine împreună cu nişte cetăţeni francezi şi pentru care şi-a alocat anul trecut de la buget 100.000 dolari pentru plata redevenţei către Administraţia Zonei Libere Galaţi, caz prezentat deja de presa centrală. Deciziile secretarului de stat Galiaţatos mai avantajau, prin finanţările suspect de generoase ale Parcului Industrial, aflat în gestiunea unui director PSD tocmai formaţiunea lui Mircea Geoană sau chiar APDM, aici fiind de ajuns să amintim episodul înclinării navei turceşti între danele 51 şi 52, când Zonei Libere i-au fost anulate cu ţipete şi ameninţări venituri de câteva mii de euro. Ca o încununare a duplicităţii şi perversiunii dovedite în războiul psihologic cu colega de partid Angela Ivan, grecul, susţinut de Victor Paul Dobre şi sosia sa din Primăria Galaţiului, Mircea Răzvan Cristea, în ultimele zile ale anului trecut, cu o HG, extinde regimul de ZL pe unele suprafeţe din porturile Galaţi, Brăila şi Constanţa. Adică taman porturile lui Găvăneanu, Bazinul Nou şi Docuri, plus Portul Mineralier al lui Mittal care vor lucra în regim de zonă liberă sub administraţia unică a AZL Galaţi, care e în curtea PSD.
Turnătorul ordinar a fost sancţionat un pic
Galiaţatos şi-a anunţat din străinătate colegii liberali că renunţă la funcţia de vicepreşedinte a organizaţiei judeţene gălăţene şi membru al Biroului Politic, iar în locul lui a fost numită consilierul judeţean Iuliana Tania Bogdan, inspector general şcolar şi candidat la europarlamentare. Galiaţatos se află într-o situaţie asemănătoare cu cea a Monei Muscă care a fost exclusă din PNL pe motive de colaborare cu Securitatea. ’’Păcatele tinereţii sunt păcatele tinereţii…’’ s-a mulţumit să comenteze decizia Delegaţiei Permanente a PNL Galaţi, preşedintele acestei formaţiuni, secretarul de stat Victor Paul Dobre, care este nimeni altul decât fiul fostului şef al Gospodăriei PCR din judeţul de la Dunăre.
Pompiliu COMŞA
| Comments |
|
!joomlacomment 4.0 Copyright (C) 2009 Compojoom.com . All rights reserved."
| < Anterior | Următor > |
|---|
