României i-a dispărut rostul. E o țara fără rost, în orice sens vreți voi. O țara cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înşelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (bătrânii), pământul și credința.
Scandalul apărut în mass-media românească referitor la traficul de influență al unor magistrați cu renume din București și CEDO (n.a.: judecătorii Corneliu și Gabriela Bârsan) readuce în atenția opiniei publice infracțiunile grave pe care le-au comis și continuă să le comită, în formă continuată, magistrații români.
„Eu am mari așteptări de la timp. Pântecul lui imens conține mai multe speranțe decât întâmplări trecute și evenimentele viitoare trebuie să fie superioare celor trecute." (Simon Bolivar)
Timpul și ritmul lui și poruncile lui, timpul și proiectele lui, cum este semnalat în Ecleziastul, m-au făcut astăzi să citesc acest comunicat către națiunea venezueliană și opinia publică internațională, foarte doritori după cum știu să afle evoluția stării mele de sănătate de când, acum câteva săptămâni, a început să dea semne evidente de deteriorare.
Luna aceasta se împlinesc nouă ani de la apariţia primului număr al revistei de investigaţii Justiţiarul. Au trecut nouă ani de luptă făţişă împotriva corupţiei şi abuzurilor la care sunt supuşi cetăţenii simpli ai acestei ţări. Aşa cum era de aşteptat, ne-am creat numeroşi duşmani în rândul nemernicilor, din cauza cărora trăiţi, majoritatea, la limita subzistenţei. Dezvăluirile din paginile publicaţiei noastre, probate cu documente, au creat o adevărată isterie în rândurile celor care au falimentat economia naţională, îmbogăţindu-se pe spinarea noastră, a celor sacrificaţi prin înfometare pe vremea comunismului, iar acum prin jefuirea deliberată a averii naţionale, în aşa-zisa „democraţie".
Odată la două zile sunt la ţară cu treburi profesionale şi vă pot spune, ca un bun cunoscător al fenomenului, că-n multe sate suntem încă în vremea lui Lică Sămădău, porcarul care a răsturnat proza românească cu faţa la pământ şi a făcut ca la ’’Moara cu noroc’’ să se petreacă prima psihodramă a literaturii ardeleneşti.
Dacă există poliţişti-avocaţi şi procurori-avocaţi, este bine să ştim de partea cui se află aceste persoane, subvenţionate generos din banul public. Mai ales când personajele respective lasă impresia că apară pe cineva anume, acordând N.U.P.-uri cu nemiluita. Atunci, mai mult ca sigur, ceva este „putred", mai ales că justificările „cu aromă" de legalitate sunt pline cu „E"-uri, altele decât cele prevăzute de lege! În România mileniului trei, posesorii de N.U.P-uri (neînceperea urmăririi penale) „deochiate," sunt tocmai cei care calcă în picioare legislaţia unui stat de drept! După mai bine de doi ani de investigaţii pe cheltuială proprie, am ajuns să cred că aşa cum papura şi trestia, chiar în cantităţi mari, nu pot fi întrebuinţate ca lemn, tot aşa şi cei nepricepuţi în aplicarea legii nu sunt buni de nimic! Nu mai contează prin ce mijloace sunt scoase de sub urmărire penală anumite persoane care strâng cu multă „transpirație" câteva amărâte de milioane de euro, iar dacă banii „albi" mai sunt şi bani publici, atunci nu putem decât să ne... bucurăm împreună. Când sunt mulţi ticăloşi iscusiţi şi când toţi aceştia trăiesc din vicleşug, puţin le mai pasă dacă ceea ce fac este bun sau rău!
În cadrul Primăriei Petrila, judeţul Hunedoara, funcţionează (?!) Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (S.P.L.A.S. ) care se află în subordinea Consiliului Local al oraşului. În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a S.P.L.A.S., aceasta are rolul de a identifica şi soluţiona problemele sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului.
O planetă întreagă priveşte de trei săptămâni, uluită şi neputincioasă la masacrarea populaţiei civile în Fâşia Gaza. Ultimul studiu realizat în cadrul ONU, arată că peste 1000 de palestinieni au fost ucişi, cea mai mare parte dintre aceştia fiind civili, iar peste 300 sunt copii!
În ultima reflecţie, semnată marţea trecută, 26 august, în orele serii, pe când uraganul Gustav apăruse pe neaşteptate, coincizând cu sosirea delegaţiei noastre olimpice, şi ameninţând teritoriul, am scris: „Norocul nostru că avem o Revoluţie!
Către ZIARUL „JUSTIŢIARUL” D-LUI DIRECTOR MARIUS ALBIN MARINESCU
Ca urmare a articolului apărut în ziarul dvs. din data de 20 noiembrie, cu titlul „Judecătoarea Aurora-Letiţia Velţan, de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, nu are încredere în justiţie! „vă solicit a mi se acorda dreptul la replică, întrucât din conţinutul articolului nu rezultă că ziaristul s-a informat din 3 (trei) surse (sau cel puţin două) aşa cum avea obligaţia deontologică să o facă.