Ce ar mai putea spune dumnealui în faţa criticilor venite atât din interior cât şi dinafara ţării? Ar putea avea îndrăzneala de a spune că s-au făcut şi se fac paşi în vederea reformării acestui balaur cu mii de capete?
Dacă în România există sau nu Justiţie şi dacă omul de rând este mulţumit de activitatea acesteia, întrebaţi-i doar pe justiţiabili! Singurii îndreptăţiţi să se pronunţe asupra acestui subiect sunt cei mulţi şi umiliţi cărora statul român, prin aparatul său poliţienesco-represiv de tip KGB le-a furat casele, pământurile, puţina lor agoniseală şi orice s-a putut fura. Chiar şi vieţile, pentru că sute de mii de oameni s-au îmbolnăvit şi au clacat de-a lungul anilor în căutarea dreptăţii prin sălile de tribunal.
Sunt absolut convinsă că orice om cu bun simţ, care a avut de-a face cu justiţia şi-a dat seama că pe acest nisip mişcător adevărata luptă nu se duce cu infractorii, ci cu magistraţii calificaţi şi super-specializaţi în furturi de la dosare, falsificări de documente şi escrocherii de tot felul; magistraţi care la Tg.Mureş apar în sălile de judecată după ora 9, care judecă fondul cauzelor în absenţa părţilor, încălcând astfel dreptul la apărare şi la un proces echitabil, care nu formulează cerere de abţinere atunci când sunt recuzaţi în baza plângerilor penale depuse împotriva lor( conform art. 27 punct 9 CPC) şi care refuză părţilor implicate sau presei consultarea dosarelor sau eliberarea de copii din dosare.
În dubla mea calitate de justiţiabil şi “presar” am văzut şi am învăţat multe. Tot în această calitate, vă întreb: câţi dintre dumneavoastră aţi accesat site-ul CSM-ului pentru a vedea declaraţiile de avere ale magistraţilor? Câţi aţi citit comunicatele CSM privind apărarea „reputaţiei” (de infractori, pot adăuga fără teamă) ale magistraţilor atacaţi de presă? Spre sfârşitul anchetei vă voi da informaţii importante în acest sens. Cetăţeanul de rând, contribuabilul, trebuie să ştie unde se duc banii naţiunii… conaţionalii mei trebuie să se deştepte şi să ceară socoteală guvernanţilor pentru colapsul economic în care au adus ţara. Şi să-i pună la plată!
Revenind la atacurile presei împotriva magistraţilor mureşeni, trebuie să vă spun că acestea au provocat noi reacţii. Şi care, emanând din partea celor Fără de Lege, s-au demonstat a fi adevărate crime împotriva umanităţii. Acţionând sub umbrela protectare a unui CSM format din monstruozităţi mai mari în rang, niciunul dintre magistraţii mureşeni (cu excepţia judecătoarei Veronica Dobozi exclusă anul acesta din magistratură) nu au fost traşi la răspundere. Din contră, toţi ocupă aceleaşi scaune, se plimbă cu maşini luxoase, au salarii mari, mulţi dintre ei fiind promovaţi nu pe baza meritelor ci a incompetenţei şi a obedienţei cu care au executat ordinele infractorilor din vârful piramidei. În continuare doresc să aduc pe tapetul opiniei publice două dintre consecinţele directe ale publicării anchetei în cazurile Lorinci şi Rusu.
CAZUL LORINCI (dos. 860/P/98)
Ca urmare a plângerii d-nei Lorinci împotriva rezoluţiei procurorului Gh.Costea de NUP împotriva SC ITA SA şi după 9 ani de tergiversare, parchetul s-a făcut că plouă. Văzând că nu primeşte nici o soluţie, la sfârşitul lunii august văduva decedatului s-a prezentat la în audienţă la parchet, la prim-procurorul Tiberiu Onea. Acesta a liniştit-o, spunându-i să revină la data de 13 septembrie, zi în care avea să îi înmâneze rezoluţia pe care urma să o dea. Dar… dacă încă nu v-aţi convins, veţi vedea că aceste persoane nu sunt doar sadice, ci de-a dreptul diabolice atunci când decid soarta unor fiinţe umane lipsite de apărare.
Aşadar, la data de 13 septembrie, d-na Lorinci s-a prezentat la parchet. În loc să-i dea rezoluţia, „prim-ul” i-a spus în bătaie de joc că „dactilografa nu a avut timp să redacteze rezoluţia” invitând-o să revină peste două zile. Tremurând din toate mădularele, umilită peste măsură de un individ care i-ar putea fi copil, cu lacrimi amare pe obraz, femeia mi-a spus: „Asta-i curată bătaie de joc. Să-i dea Dumnezeu lui şi celorlalţi care au muşamalizat cazul atâta suferinţă cîtă am avut eu şi copiii mei în ultimii zece ani!”.
Şi totuşi… imediat după apariţia “Justiţiarului” din 18 septembrie, d-na Lorinci a primit rezoluţia mult aşteptată. Conform dovezii de comunicare acest lucru s-a petrecut a doua zi, pe 19 septembrie. Totuşi, data emiterii documentului este alta: 5 septembrie 2007. Deşi petentei nu i s-a comunicat rezoluţia iniţială dată în dosar de procurorul Aurelian Ardelean şi aceasta a solicitat în, 13 sept. 2006, redeschiderea dosarului, depunând probe noi - vezi facsimil- (concluziile scrise ale ITA, comunicatul Parchetului Curţii de Apel şi Expertiza tehnică a anvelopei explodate), probe care demonstrează clar că vina aparţine societăţii, „prim-ul” a dat o rezoluţie demnă de teapa mizerabililor din aceeiaşi branşă. Iată un fragment al acestei rezoluţii:
„ Constatăm că, sub nici o formă, petenta nu a adus în cauză şi nu a indicat elemente sau probe noi care să nu fi fost avute în vedere de către procuror cu ocazia soluţionării dosarului de cercetare penală şi pronunţării rezoluţiei în data de 09.03.1999.. Pe de altă parte, cu toate că în cauză nu s-a început urmărirea penală, astfel că fapta nu a primit o încadrare juridică, considerăm că, din punct de vedere penal, având în vedere natura infracţiunii, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile privind accidentele de muncă, cât şi pedeapsa prevzută de lege în anul 1998, refertoare la infracţiunea de ucidere din culpă, în cauză se pune problema intervenirii prescripţiei răspunderii penale cu privire la aceste aspecte. Faţă de cele expuse, în temeiul disp.art. 277 CPP, cu observarea art. 278 (1,2) CPP, dispun:1. Respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petenta Lorinci Maria împotriva soluţiei date în dos. 860/P/1998”.
Cazul Rusu Marin 2529/P/06 (Plângere Rusu Ana pentru mărturie mincinoasă - împotriva ţiganilor Dodo Corina, Radu Daniel, Moldovan Georgeta, Moldovan Erszebet, Dumitru Rozalia).
Bineînţeels că şi în acest caz „Justiţiarul” l-a împins de la spate pe primul - procuror Onea să dea o rezoluţie. Ca şi în cazul Lorinci, dovada de comunicare este datată 19 septembrie 07 în timp ce data emiterii rezoluţiei este 3 septembrie 07. Referitor la conţinutul acesteia, nu cumva să credeţi că înainte de a o emite „prim-ul” a făcut apel la propria conştiinţă. Ştiţi de ce? Pentru că aceşti indivizi nu au aşa ceva! Acest lucru ar fi însemnat ca el să se „încontreze” cu asasinii din umbră iar în al doilea rând să intre în conflict cu colegii de breaslă în ale fărădelegilor, chestie care, în jargon, nu cadrează cu deontologia profesională.
Aşadar… şi în acest caz rezoluţia a fost pe măsura aşteptărilor. Deşi martorii mincinoşi nu au fost audiaţi la parchet de procurorul mafioţilor Gigi Costea, iar la dosar au fost depuse probe (declaraţiile mincinoase ale martorilor din vechiul dosar, inclusiv declaraţia extrajudiciară a lui Dodo Corina şi o casetă audio), „prim-ul” a reţinut următoarele: „..Considerăm că în cauză, din probatoriul administrat, nu rezultă indicii sau probe care să dovedească susţinerea petentei, pespectiv care să conducă la formarea convingerii că declaraţiile date de către făptuitori ar fi fost neconforme cu realitatea
Nu s-au efectaut cercetari la fata locului si nici reconstituirea faptei… În ceea ce o priveşte pe făptuitoarea Dodo Corina, constat că deşi aceasta a scris o declaraţie extrajudiciară în faţa unor ziarişti prin care recunoştea că nu a spus adevărul în faţa instanţei, această declaraţie singură nu este în măsură a forma convingerea că aceasta a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă”.
În consecinţă, Tiberiu Onea respinge ca neîntemeiată plângerea petentei Rusu Ana. Dar d-nei Rusu i-a fost respinsă şi cererea de a i se elibera copii după acte din dosar, după redactarea rezoluţiei primului-procuror. Profit de ocazie şi vă reamintesc că niciunul dintre martorii mincinoşi nu a fost audiat la parchet, cercetarea judiciară efectuîndu-se cu încălcarea grosolană a normelor procedurale în vigoare. Ca urmare a publicării anchetei jurnalistice, Rusu Marin (n.a.: deţinut ilegal în penitenciarul Tg.Mureş) a reuşit să vadă dosarul 2529/P abia înainte de termenul din 12 sept. 07 (termenul a fost fixat in dos. 2929/07 având ca obiect revizuirea). Deşi a depus cerere scrisă pentru eliberarea de copii din dosar, procurorii Tiberiu Onea şi Ileana Georgescu i-au respins cererea…
Întrebată fiind dacă are de gând să atace rezoluţia în instanţă, d-na Rusu, ridicând din umeri, a afirmat simplu, pe un ton amar: „Nu mă mai lupt cu ei pentru că nu mai are sens! Tot ei sunt şi acţionează mână în mână. Am fost la Cotroceni, dar degeaba. Am apelat la ministrul Justiţiei fără nici un rezultat; am fost la proces la Înalta Curte, am cheltuit în zadar o groază de bani cu avocaţii, care ne-au trădat pe bani mulţi. În România nu am cui să mă mai adresez, toţi sunt mână în mână. De la CEDO – unde am ajuns în camera a treia, nu am primit nici un răspuns de un an. Am făcut tot posibilul, am epuizat toate căile legale. Zamurul vrea să mă scoată afară din casă… Nu mai am nici timp, nici bani, nici nervi pentru a mai continua lupta. De acum încolo îi las în grija lui Dumnezeu, ştie El ce să facă când va veni momentul!”.
Un asemenea răspuns lasă fără cuvinte pe orice muritor de rând care până acum nu a avut de-a face cu justiţia. Occidentalii care au contacte cu România rămân muţi când aud asemenea poveşti. „Inchiziţia a fost cu mult mai generoasă comparativ cu Statul Român… e aproape de necrezut că în mileniul III oamenii unei ţări europene suferă asemenea atrocităţi!” a exclamat un italian care a aflat despre dramele care se petrec sub ochii celor mulţi şi indiferenţi.
Între timp Dumnezeul puşcăriei, Geza, Szollosi a „tăiat-o” în pensie, probabil pentru a nu fi cercetat. Şi în timp ce autorităţile italiene au început să ia măsuri drastice de expulzare a ţiganilor, în România, Haller Istvan- catapultat în CNCD (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării) a mai sărbătorit o victorie asupra românilor.
Înainte de a relua firul dosarelor penale de pe lista de aşteptare, vreau să public în premieră telegrama adresată “preşedintelui-jucător” Băsescu de o cunoscută justiţiabilă mureşeană: d-na Georgeta Frîncian.
„Domnule preşedinte, Subsemnata Frîncian Georgeta, domiciliată în Tg.Mureş, Str., vă trimit această telegramă în numele meu şi al altor persoane ajunse în pragul disperării din cauza abuzurile fără precedent din justiţia mureşeană dar şi pentru că nu mai avem cui ne adresa. CSM, Ministerul Justiţiei şi conducerile de la Tg.Mureş se pare că nu vor să facă ordine şi să elimine judecătorii ce încalcă în mod sistematic şi intenţionat LEGEA. Arăt doar câteva aspecte din ceea ce se întâmplă la Tg. Mureş: procesele sunt aranjate din faşă, căile de atac sunt doar o formalitate, se fură acte din dosar iar altele sunt depuse fără număr de înregistrare la mica înţelegere cu judecătorul. Traficul de influenţă e pe primul loc, se schimbă completele de judecată la comanda celui interesat iar dacă protestezi, eşti arestat precum Liliana Morariu, pentru ultraj.
Din Mafia mureşeană fac parte judecători precum Ilie Verza, Virgil Ogrean, Mihaela Vasescu, Veronica Dobozi, Adorjan Erzsebet, Sonia Deaconescu, Liliana Moţocan, Sergiu Diaconescu, Veronica Păcurar, Clara Ciapă, Emanuela Gurdugaci, Adriana Magda Oltean, Mihaela Tofalvi ş.a. apoi procurori: Otilia Abram, Ştefănescu Călin, Gheorghe Costea , Vasile Costea, Dan Seniciu ş.a.
Legăturile mafiote se realizează între judecători, procurori şi poliţişti, acompaniaţi de avocaţi precum Sergiu Andon, Boilă Rodica Lacrima, Gherman Iacob ş.a. Pentru aceste motive dar şi pentru alte abuzuri care nu încap în telegramă solicităm sprijinul dvs. În sensul de a cere forurilor competente o comisie care să facă curăţenie în justiţia mureşeană. O comisie corectă care să nu poată fi coruptă şi care să ne audieze şi să putem depune dovezi scrise, fără aranjamente şi fără cadouri sau mese la restaurant, pentru ascunderea adevărului. Dacă nici dvs. nu ne puteţi ajuta, suntem hotărîţi să începem greva foamei la Coroceni pentru a demonstra cele afirmate. Matrapazlâcurile au depăşit limita normalului şi judecătorii de acest gen trebuie daţi afară, nu să li se mărească salariul. Solicit cu respect răspuns scris. Tg.Mureş, 22.02.2005”.
Aceasta a fost telegrama însă… răspunsul preşedintelui nu a venit nici până în ziua de azi. Prea ocupat cu problemele dosarului FLOTA - în care este inculpat, prezidentul marinel sau altfel spus copilul plângăcios al României- nu a trimis nici o comisie de control. Aceeaşi metodă a adoptat-o şi în cazul familiei Mihalcea din Petroşani şi cine ştie în câte zeci de mii de situaţii similare în care i s-a cerut ajutorul. Mâna lui dreaptă, secretarul de stat Cristian Pişcociu, se mai oboseste câteodată să trimită 2 rânduri petenţilor dar atât… în România post-decembristă oricărui organ te-ai adresa, e muncă în zadar.
- va urma -
Liliana Delia
MORARIU
| Comments |
|
!joomlacomment 4.0 Copyright (C) 2009 Compojoom.com . All rights reserved."
| < Anterior | Următor > |
|---|
