Pamflet

Aspiranții la grațiile Elenei Udrea și-au pus pofta în cui la pușcărie din cauza geloziei jupânului de la Cotroceni

  La DNA „dragostea nu se votează”, se penal-izează și se arestează Motto: „…Inculpata Kovesi Laura Codruța se manifesta extrem […]

  La DNA „dragostea nu se votează”, se penal-izează și se arestează

Motto: „…Inculpata Kovesi Laura Codruța se manifesta extrem de apropiat în relațiile cu denunțătorul/persoana vătămată Ghiță Sebastian Aurelian, astfel încât cu prilejul unei vizite private i s-a adresat: «Știe că îl iubește, dar că, dacă îl mai prinde că vorbește cu aia o să îl aresteze și pe el, așa cum o să o aresteze și pe ea», cu trimitere la Udrea Elena Gabriela.” (din declarația de martor a lui Ponta Victor, încheierea nr. 142 din 3 aprilie 2019, din dosarul 926/1/2019)

De când cu dezvăluirile astea despre marile iubiri cu năbădăi din viața politico-judiciară a României, inima mea simțitoare s-a înduioșat cu totul… Deci: Udrea -love, inimioară, direcția Sebastian… Codruța -love, inimioară, săgeată 1, penetrantă, către Sebastian… și săgeată 2, fără inimioară, periculoasă, penetrantă către Udrea… dar și săgeată 3, penetrantă, către Ponta Victor – posibil confident amor Codruța, posibil confident Udrea… posibil confident Sebastian… Și, potrivit temperamentului vulcanic al Codruței, la pușcărie cu toții, pentru că nu au fost în stare să priceapă un sentiment curat, ca de la baschetbalistă la baschetbalist, cu implicarea discretă a unui alt baschetbalist, prim-ministru și prieten –ca românul impartial – cu toate părțile implicate…

Că sloganul „așa-i în tenis !” a expirat demult și România ultimilor ani s-a trezit în epoca lui „așa-i în baschet!”

Descoperind eu natura profund sentimentală a Codruței, mi-am amintit o întâmplare mai veche, pe care mi-o explic astăzi prin prisma evidenței că numai o astfel de ființă delicată, care știe ce este aceea suferință în dragoste, poate ajuta și poate înțelege furtuna din sufletul unui alt îndrăgostit celebru, Băsescu Traian pe numele lui, rezolvând problema acestuia întocmai și la timp , cu mijloacele specifice din dotare.

În aprilie 2014, imparțialul DNA, care cerceta intens, în mod tradițional, orice partid cu excepția PDL-ului – acel PDL transformat printr-o metamorfoză incompletă în PMP, în timp ce tot ce n-a încăput în crisalida PMP s-a prefăcut în „urmașul Brătienilor” – a spart „blocajul” și l-a luat la întrebări pe Florin Popescu, președinte al CJ de la Dâmbovița.

Cum care Florin Popescu? Ăla, dragă, care ridica mâna a victorie cu madam Udrea… ăla, cam supraponderal, care inspecta șantierele dâmbovițene împreună cu madam Udrea… ăla care a slăbit cam în aceeași perioadă cu madam Udrea, ca să nu facă notă discordantă în poză… hai, că sunteți culmea! ăla care este în toate fotografiile lipit de madam Udrea, ăla pe care l-a uns madam Udrea vicepreș’ la PMP! Ei, l-ați observat?

Păi, asta-i problema, că și Băsescu Traian l-a observat…  cum răsfoia el, pe când ÎNCĂ era președinte iar Codruța era șef la DNA, liniștit, albumul cu pozele Lenuței, în timp ce-și bea cafeluța de dimineață și se scărpina pe îndelete în urechi, utilizând cu grijă (că știți, el s-a mai rănit o dată…) bețișorul cu coton la un singur capăt, a ajuns la imaginile din Dâmbovița. Și ce să vezi… Florin Popescu în sus, Florin Popescu în jos, Florin Popescu peste tot, așa de lipit de Udrea că nici măcar cu foarfeca n-a reușit să-l scoată din cadru …

Acum, dacă doamna Popescu l-o fi crezut la vremea aia pe Florin, că nu-i adevărat ce vede ea în fotografii, ci este vorba numai de strategie politică pură, e treaba ei… dar se pare că POLIFEMUL de la Cotroceni a fost mai greu de convins… Acum, ce faci tu ditamai președintele, când inima îți este sfâșiată? Suni o prietenă care are, să zicem, cătușele la îndemână…

Eu zic așa… după părerea mea… că domnul Florin Popescu a văzut atunci cartonașul galben și a înțeles că acest tip de cartonaș pe neașteptate se coace la soare și se face roșu-aprins, dacă nu ești atent; iar domnul Florin Popescu, fiind atent, a demisionat rapid din PMP. E drept că listele pentru europarlamentare erau deja depuse și validate, cu numele lui acolo, deci nu s-a mai putut retrage de pe listă, dar a înțeles că trebuie să-și ia adio de la campania electorală cu dansuri populare în brațele Elenei Udrea, adio de la deplasările comune cu limuzina prin țară și adio de la camerele alăturate prin hoteluri cu multe stele și de la… cioc! cioc! … la ușa doamnei, cu o sticlă de șampanie la subraț și două pahare vârâte în buzunarele laterale ale sacoului, sub pretextul că a uitat săpunul acasă…

Și tot n-a fost suficient– căci „reperarea” onoarei lui Băsescu Traian cu ajutorul neprecupețit al DNA-ului Codruței l-a costat pe Florin Popescu doi ani de pușcărie, din care a executat un an și patru luni – cât făceau tinerii stagiul militar pe vremea lui Ceaușescu –, în dosarul având ca suport generozitatea sa de a fi oferit electoratului multe tone de pui (fără cap, picioare și măruntaie) în campania electorală din 2012. Asta în timp ce, ne amintim, campaniile electorale ale PDL-ului înghițeau pe-atunci, nesătule, pufoaice portocalii, fesuri, fulare, bannere uriașe, umbrele și găleți cu trandafir de zeci și zeci de milioane de coco, dați pe din dos, pentru care nimeni nu s-ar fi sinchisit, dacă nu s-ar fi apucat să vorbească Gabriel Sandu și Dorin Cocoș în dosarul MICROSOFT…

Ce să faci! în vremurile astea urâte, sentimentalismul curat și gingășia sufletească se cam plătesc …

A, era să uit! acesta este un pamflet și nu trebuie să mă luați în serios!

                                                                                                          Luminița ARHIRE

Citiți și

Traian Băsescu, paraditorul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.