Colimator

Austria nu vrea autostrăzi peste Carpați, vrea doar resursele naturale, pădurile românilor și Transilvania înapoi în imperiu

  „Coana Europa, căreia-i pârțăie curul și a-nceput să-i cadă fardul de pe obrajii scofâlciți, nu vrea nici de’a dreacu’ […]

 

„Coana Europa, căreia-i pârțăie curul și a-nceput să-i cadă fardul de pe obrajii scofâlciți, nu vrea nici de’a dreacu’ uite-așa, să lege fostele provincii românești între ele cu autostrăzi.” Asta scriam ieri, nu pentru prima dată, fără să știu de afirmația lui Darius Vâlcov de la Antena 3.

Pentru că azi am văzut puzderie de securiști mai mult sau mai puțin acoperiți sărind ca arși la afirmațiile lui Vâlcov, cred că e timpul să începem să ne distrăm puțin, adică să spunem pe șleau cum este cu autostrăzile pentru că Darius Vâlcov a fost elegant, era și firesc.

Cei care mă cunosc, știu că am cunoștință despre subiect. Să plecăm de la realitatea crudă: Nebăgată și după aceea băgată în UE, timp de aproape treizeci de ani, România nu a putut să construiască autostrăzi. CORUPȚIA, o să strige habarniștii! Chiar așa?

O să fiți surprinși, această scuză este chiar un motiv. Să explicăm: Domeniul Autostrăzi a fost și este controlat sută la sută de FIRMELE STRĂINE, multe dintre ele MULTINAȚIONALE, iar banii trebuiau să se dea de la UE. Am mai explicat într-un articol mai vechi. Comisia Europeană dă banii, licitația este câștigată de o firmă străină dictată, profitul enorm se întoarce înapoi în țara respectivă.

De ce nu și de o firmă românească? Pentru că atunci când au început să crească, au fost băgați în pușcărie, falimentați sau puși pe butuci. Nici măcar atunci nu puteau câștiga singuri, trebuiau să se asocieze cu o firmă străină. Pe cele cinci-șase firme românești capabile să construiască autostrăzi, în frunte cu UMB Spedition, le-au căsăpit. Arătaseră că pot construi autostrăzi și i-au terminat.

Acum, surpriza: LUPTA ANTICORUPȚIE A FOST INVENTATĂ ÎN MOD SPECIAL PENTRU A TERMINA FIRMELE DE CONSTRUCȚII DRUMURI ROMÂNEȘTI!

Credeți-mă că știu bine ce scriu, iar pe toți care au ceva de spus, le scriu frumușel că-i trimit la STRABAG, nu pentru bani de publicitate, cea care trecea cu utilajele furate fără să plătească taxe prin vama Calafat. Le aduc aminte că eu am declanșat scandalul, închis ulterior de Securitate! Suntem deci acasă, pe subiect.

Știți care era profitul unei firme Românești care construia autostrăzi? Maximum 7%, și asta cu mare indulgență, media fiind de cinci la sută.

Știți care este profitul unei firme străine? 27%, din care 20 la sută se duc în Austria, la firma-mamă, de exemplu, și 7% rămân pentru cheltuieli în România. Aoleu, am zis cumva Austria? Cea care are și OMV, BCR și Raiffeisen, Holzindustrie Schweighofer, aoleu!

Adică AUSTRIECII controlează Petrolul, Sectorul Bancar, Sectorul Construcții Autostrăzi și Drumuri și au ras codrii României?! Haida de! Fix aceiaşi unde dădea nazistul azi interviuri în care ataca România? Cu directorul Raiffeisen, cel care a închiriat casa furată a lui Iohannis cu chirii astronomice, după care ieșea la manifestațiile # Rezist. Cine? Strabag, care dă publicitate pe pâine la toate televiziunile de știri? Nu vă cred.

Dar ce, suntem ocupați de Imperiul Austriac? Da, suntem! Suntem o țară ocupată, iar planul este să nu fie legat Ardealul, provincie austriacă, de România. De ce? Cumva să nu ajungă tancurile rusești la Viena?  Sau cumva ca Transilvania să se transforme în Republica Autonomă Transilvania? Întrebați-l pe Hellvig și pe cei din Triunghiul Morții împreună cu Iohannis.

Să revenim la autostrăzi: Deci UE dă banii, UE( fără România) construiește, UE (prin Corina Crețu) spune că nu avem autostrăzi. Mă’ voi ne luați la mișto? Ați furat banii de autostrăzi, chiar vreți să vă spun pe nume ce comisioane de 15% practicați între voi, oficialii străini, corupți până-n măduvă? Da’ de Vinci ați auzit? Ăștia se fac că fac autostrăzi de-ai dracu, francezi ca să ne’ ncurce, și au ajuns la 27 milioane euro pe km, huo!!! Nu mă credeți? Ia întrebați pe la S Corporation, uite-așa, de probă, că omul e profesionist, vorbește.

Mai vreți fire-ați ai dracu de hoți care ați furat România? Că nu am vorbit nimic de firma lui Barroso care mă alerga pe mine cu 15% comision, sau poate de niște englezi cu ștaif, să nu uităm italienii, se aude la voi Astaldi? Vorbim puțin de găurile de sute de milioane? Unde credeți că trăim, pe sub pământ?

Iar voi săriți că v-a urechiat  un pic Vâlcov, bandiților? Poate află și Argentina de utilajele alea trecute prin Calafat fără acte, drăguților de la Strabag! Puteți să construiți zece catedrale, nici dracu nu vă mai scapă de instanțele internaționale!

Mai vreți, dragi români ocupați? Vă mai spunem, dar nu toate odată….

                                                                                                               Gelu VIȘAN

Citiți și:

Austriecii, cei mai mari jefuitori ai României

Austria a jefuit Transilvania sute de ani, acum jefuiește întreaga Românie

2 Comments

  1. solutia urgenta

    Austriecii trebuie terminati si inca rapid. Cine va initia procesele la instantele internationale? Cand nationalizam Petrom-ul si cand ii trimitem pe cacatii astia la plimbare?

  2. T

    Gelule sunt de acord doar partial cu tine. Iti voi explica in urmatoarele randuri si de ce. Sunt inginer de autostrazi actualmente locuiesc in afara tarii si am lucrat la proiectarea unor sectoare de autostrazi in Romania. Cunosc piata constructiilor suficient de bine atat in Romania cat si in Uniunea Europeana. As face o comparatie rapida pentru a te face sa intelegi exact de ce nu avem sanse sa intram in competitie cu occidentalii. O Autostrada in Romania de obicei se proiecteaza cu approx. 200 de specialisti fragmentati in 10-20 micro firme specializate, in cca 3-6 luni si approx. 430k de ore de munca. De multe ori totul se face fara studii suficiente uneori aproape la ghici. O Autostrada in Germania de obicei se proiecteaza cu approx. 500 specialisti fragmentati in 5-10 corporatii, in cca. 2-5 ani si approx. 1-1.5 milioane ore de munca. De ce? Pentru ca dureaza timp sa gandesti cele mai bune variante si pentru ca cerintele sunt de cel putin 10 ori mai complexe ca in Romania. Nivelul de regularizare este si factorul principal care tine piata constructiilor la un standard ridicat de calitate sau mai bine zis la un standard minim suportabil de calitate. In general constructiile sunt un domeniu ultra competitiv si ultra specializat in care in permanenta ai actori care se vor canibaliza intre ei. Pentru a proiecta si construii autostrazi ai nevoie de mult timp, multa experienta tehnica si pe management, multi specialisti, multi bani, un supply chain si procurement foarte organizat.

    Toate lucrurile aceastea le construiesti daca ai stabilitate economica pe multi ani si o piata suficient de competitiva si mare pentru a putea creste o corporatie. Atunci cand economia intra in recesiune, piata constructiilor devine falimentara si tinde sa se contracte impreuna cu disparitia de skilluri si firme. Nivelul inalt de regularizare este si factorul principal care o tine de la intrarea in colaps. Daca te uiti in Spania sau Italia, o piata a constructiilor intrata in colaps, se contracta, se generalizeaza, iar calitatea scade abrupt. Acesta e defapt cazul Romaniei unde constructiile sunt doar 5% din PIB. La acest nivel, oamenii nu prea mai sunt experti, nu prea mai sunt nici specialisti, iar constructorul fura de rupe la materiale doar ca sa scoata un profit de 5%. Daca esti atent la preturile licitate, ele sunt de 2 ori mai mici decat recomandarea CNADNR. Asta nu arata decat ca e foame mare iar firmele sunt disperate, ori sa prinda lucrarea la profit 0%, apoi se descurca ei la furatul de materiale, ori se inchid. Lipsa investitiilor constante este un alt factor care comodizeaza piata. De multe ori, constructorul roman, traieste de pe o zi pe alta, fara predictibilitate. Coruptia exista si ea e din disperare nu din rea vointa.

    Acum sa iti explic de ce sunt de acord cu tine si cum vad lucrurile. Uniunea Europeana este cel mai mare corp birocratic care s-a inventat vreodata.
    Birocratia impreuna cu cresterea nivelului de regularizare a unor sectoare, au ca inpact:
    – cresterea nivelului calitatii (mai multe reguli, mai multa calitate), sau mentinerea calitatii la un minim controlat (tinand o piata falimentara de la intrarea ei in colaps)
    – cresterea pretului si a timpului de implementare (te costa mai mult sa plimbi 10 hartii decat o hartie)
    – protejarea pietei de la colaps si de la competitori externi
    – scaderea inovatiei (cand ti se impun 100 de reguli, libertatea de inovare e mica).
    – fragmentarea si specializarea pietei (fiecare incepe sa se specializeze in plimbatul unei singure hartii);
    – scaderea riscurilor de a cheltuii banii aiurea (stii exact cat te costa pentru ca stii exact care sunt regulile)
    – profituri stabile intro marja controlata de guvern.

    Lipsa birocratiei sau un nivel de regularizare minimal au ca impact:
    – impulsionarea inovatiei ( Nu ai reguli multe, deci poti sa vii cu idei inovative pentru a castiga)
    – scaderea timpului si pretului de implementare
    – scaderea calitatii (din 10 constructori, 9 sunt nepregatiti deoarece nu au tehnologii avansate pentru implementare)
    – monopolizarea pietei (google, facebook, microsoft etc).
    – profituri haotice (ori dai tun ori dai faliment) si riscuri mari sa pierzi banii.

    In concluzie regularizarea constructiilor face bine pentru toata lumea. Tine preturile stabile, tine profiturile stabile, tine forta de munca stabila si angajata, tine specialistii angajati… insa exista o foarte mare problema pentru Romania si cu asta sper sa te luminez. Reguli multe, inseamna defapt ca cea mai mare corporatie v-a castiga intotdeauna in detrimentul firmelor mici, locale. De ce? Pentru ca doar o corporatie poate avea supply chain bun, project management bun, tehnologie avansata, departament de legal dezvoltat etc. Iata, de ce tu vezi doar ca Strabag incaseaza banii insa realitatea e ca e normal ca Austriecii sa controleze bancile, petrolul si autostrazile intrucat regulile multe ii avantajeaza pe cei mai puternici, dandu-ti tie un plus de calitate. Tot ce am zis mai sus are si un nume, Globalizare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*