Colimator

Balcani-tango la Ministerul Justiției

  Mai există evaluarea independenței pe caz în Justiția română? Procurorul Lăncrănjan de la DNA se afișează cu „studioșii” miliardarului […]

 

Mai există evaluarea independenței pe caz în Justiția română? Procurorul Lăncrănjan de la DNA se afișează cu „studioșii” miliardarului Soros, dar instrumentează dosarul penal al lui Liviu Dragnea care vorbise public despre „răul pe care Soros vrea să-l facă în Romania”

România a ajuns pe mandatul președintelui Klaus Iohannis țara întrebărilor fără răspuns: o țară în care instituții care au luxul întreținut din banul public cer respect, dar refuză dreptul la informații asupra afacerilor publice, are o problemă cronică pe buna-guvernare. Ca un exemplu, în aprilie 2019, Mediafax publica o listă consistentă cu subiecte de interes public la care Iohannis nu a răspuns, dar Palatul Cotroceni nu este singurul „tăcut”.

În urmă cu un an, s-a încercat să se afle dacă la Ministerul Justiției s-a analizat faptul că dosarul unui critic vocal al controversatului filantrop nord-american Soros cum este Liviu Dragnea a fost instrumentat de un procuror care s-a afișat de timpuriu în cercuri locale Soros, numit Lăncrănjan? Legitimitatea actului de Justiție este coloana care sprijină independența sa și chiar după ce a fost infectată din 2009 cu Protocoale SRI, Justiția de azi nu mai are dreptul să se refugieze în tăcere ci, dimpotrivă, trebuie să arate intransigență și transparență.

                           Cu mai puțin de un deceniu în urmă

…, mai precis în iulie 2018, se solicita Ministerului Justiției să transmită dacă  instituția va efectua o cercetare internă pentru a  constata dacă apariții publice ale procurorului Alexandra Carmen Lăncrănjan ar putea afecta independența cercetării într-un dosar penal unde acuzatul central era politicianul Nicolae-Liviu Dragnea.

Mai precis, era vorba despre analiza de imparțialitate a unui magistrat în economia unui dosar, procuror care se afișase în cercuri Soros și care instrumenta dosarul lui Liviu Dragnea. La acel moment, contactat de jurnalisti cu privire la informații de presă referitoare la contexte controversate ce implicau numele procurorului DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan (structura centrală), Ministerul de Justiție transmitea că nu au existat „sesizări” asupra procurorului Lăncrănjan.

Click pe document pentru mărire!

Se evita practic un răspuns la o solicitare clară, invocându-se că nu erau îndeplinite „condiții de formă” din Regulamentul ROF al Ministerului Justiției. Pe litera legii, o Comisie care funcționează în cadrul instituției, are rolul de analizare a sesizărilor și înscrisurilor, respectiv de formulare a unor propuneri către ministrul Justiției- cu sesizarea Inspecției Judiciare ori, respectiv, cu clasarea sesizării. În plus, nici nu se preciza în răspuns dacă a existat o autosesizare cu privire la articolele de presă ce conțineau numele lui Lăncrănjan.

                    Sesizată cu privire la informațiile apărute în presă

… Comisia transmitea însă- cu un soi de „uluire”, că nu existau sesizări anterioare referitoare la acel procuror. Ceea ce nu era nici de departe, un răspuns punctual pe solicitarea de informații, trimisă în urmă cu un an de zile. Mai mult, nu se făcea referire la posibile auto-sesizări din trecut ale Inspecției Judiciare în cazul respectivelor articole de presă ce conțineau numele procurorului DNA. Dacă un strungar are dreptul la opinii politice, un procuror trebuie să manifeste deplină neutralitate în raport cu cauza pe care o cercetează și deplină independență în raport cu mediul politic înconjurător.

Lăncrănjan, spre exemplu, care potrivit presei, s-a afișat în diverse medii locale Soros, cerceta dosarul unui politician PSD care vorbea public în 2017 despre „răul pe care (Soros-n.n.) vrea să-l facă în această ţară (România-n.n.)”. De aici pleca firesc întrebarea dacă procurorul Lăncrănjan, prin anturaj, acțiuni și atitudini publice, avea suficientă independență pentru a lucra pe un dosar penal al politicianului Dragnea?

                                    „Sesizarea” învârte planeta 

Procurorul DNA (Structura Centrală) Alexandra Carmen Lăncrănjan instrumenta un dosar penal al politicianului Nicolae-Liviu Dragnea, președinte de Partid politic și de Cameră a Parlamentului  României (cu punerea sub acuzare făcută în Nov 2017), dar în același timp, un cumul de fapte și imagini apărute în presă ridicau semne de întrebare (ignorate la nivelul Ministerului Justiției) asupra investigației. Exemplele în presă au curs lin, fără suspin, în ultimii ani, după ce Lăncrănjan a început să devină extrem de vizibilă în mass-media.

În februarie 2018, de-o pildă, revista „Lumea Justiției” dezvăluia faptul că procurorul a fost președinta unui ONG (Asociația Liderjust) și că „are legături strânse cu ONG-uri ce activează pe zona Justiției, multe fiind finanțate de afaceristul George Soros și marile ambasade”.

DNAul lui Kovesi, Ministerul Public și Ministerul justiției au ignorat, însă, în contextul susținerilor din mass-media, că aceeași Alexandra Lăncrănjan, prezentată ca având „legături strânse cu ONG-uri finanțate de afaceristul George Soros”, era pusă ulterior să instrumenteze dosarul unui om politic care în Iulie 2017 declara public „Totul pleacă de la Soros, de la răul pe care vrea să-l facă în această ţară şi nu numai în această ţară.”(!). La Ministerul Justiției sau la Ministerul Public nu s-au analizat, însă, astfel de aspecte, fiindcă „nu au existat sesizări”.

                          Raluca Prună, un pic mai Soros pentru Dragnea

Dealtfel, în sprijinul precizărilor din „Lumea Justiției”, în noiembrie 2017, e-publicația „PS News” publica imagini cu Lăncrănjan (într-un sănătos decor „de vacanță”), la cafea în mijlocul unei mini-comunități Soros – cu ziariste-activist de la revista „22”, cu Raluca Prună (fostul ministru al Justiției din guvernul Dacian Cioloș) și cu Cristina Guseth, șefa Freedom House România (rețeaua Soros, prin „Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe”) .

Click pe fotografie pentru mărire!

Ce putea, la o adică, discuta procurorul Lăncrănjan (dacă era atacată, par egzamplu, o „bârfă literară” despre „guvernarea PSD și Justiția”?) cu o politiciană (Prună) „perfecționată” pe o bursă la Universitatea Central Europeană din Budapesta – instituția „de suflet” a controversatului globalist american, George Soros? Pe de altă parte, despre Cristina Guseth se știe că a fost un sprijin pentru revocata Laura Codruța Kovesi, dată afară rușinos în iulie 2018 de la conducerea DNA: publicațiile „Cristoiu Blog” și „Evenimentul zilei” au dezvăluit exclusiv cum au atacat „activistele” ONG-urilor CRPE (Centrul Român pentru Politici Europene – Soros, Open Society) și Freedom House pe fostul Procuror general Tiberiu Nițu și pe Parchetul General pentru… „pasivitate” în sprijinirea procurorului-șef Kovesi (sic!).

Numele ONG-ului lui prezidat de Guseth a  fost implicat, potrivit ex-președintelui TVR, Alexandru Sassu, și în „scurgerea” unei filmări către TVR prin reporterul Alexandru Costache, conținând un controversat „flagrant” în dosarul „Caltaboșul” (protagonist, fostul ministru Decebal Traian Remeș). Dacă prezumtiv, originalul filmării s-a aflat la DNA, nicio investigație nu a lămurit ulterior ce căuta, în acest caz, o copie a filmului la sediul unui ONG care, oficial, se ocupă cu „răspândirea libertății” și nu cu „răspândiri de filme cu camera ascunsă”?

                Potrivit CV-ului prezentat în presă la vremea când fusese propusă

… pentru portofoliul Justiției în guvernul Cioloș, Guseth a lucrat director de Programe la Fundația Soros între 1991-1997. În acest context, vom repeta pentru memoria Ministerului Justiției că, în prezent, procurorul Lăncrănjan – imortalizată la cafele alături de Cristina Guseth și prezentată de revista online „Lumea Justiției” ca având „legături strânse cu ONG-uri finanțate de George Soros, a ajuns să instrumenteze dosarul unui om politic (Liviu Dragnea) care în 2017 declara public că „Totul pleacă de la Soros, de la răul pe care vrea să-l facă în această ţară şi nu numai în această ţară.”(!). Iar Ministerul Justiției sau Ministerul Public nu au lămurit până azi dacă astfel de evoluții pot afecta sau nu imparțialitatea unei cercetări penale a unui acuzat (Liviu Dragnea) care este un critic acerb al lui George Soros.

                                                      Lăncrănjan online

 În fine dar nu în ultimul rând, într-o listă care poate fi eventual îmbunătățită, procurorul Lăncrănjan apare și ca semnatar într-o „Declarație de principia” online pentru independența procurorilor din România (850 semnături pentru Iunie 2017, unde-s invocate tot felul de principii savante, de la Bangalore-India până la Havana- Cuba) și care este dedicat „independenței Justiției” din România: lansarea bruscă a documentului, fără a fi însoțit de cazuri concrete și probe care să susțină ideile de principiu de-acolo, induce alarmist ipoteza unui „risc” pentru independența procurorilor din România, la un moment în care Liviu Nicolae Dragnea era unul din legislatorii importanți ai Statului iar un asemenea demers al unor procurori se comporta provocativ și conflictual cu o altă putere a statului – Guvernul României (în speță, Ministerul Justiției) care era susținut politic de Liviu Dragnea, cel pe care Lăncrănjan îl avea de investigat într-un dosar penal.

Mai mult, semnatarii-activiști avertizau împotriva posibilei implicări a Ministerului Justiției în dosare, în contextul în care, un dublu standard primitiv a făcut ca astfel de liste să nu fie semnate şi atunci cînd, într-un impardonabil gest de imixtiune în afacerile Justiției, președintele tării, Klaus Werner Iohannis, a cerut direct Parchetului General anchetarea jandarmilor ce au intervenit la protestele „haștag resist”-Diaspora din 10 august 2018 sau când, în 2012, șeful CE, Jean Claude-Juncker, făcuse „solicitări concrete, directe” pe dosare penale de corupție nominalizate din România. Procurorii- activiști au așadar tăceri pline de suspans când este vorba de Președinție sau UE și doar „proteste” când e vorba de o Coaliție politică aflată la putere? Este aceasta „imparțialitatea” care guvernează Justiția română?

                        Rezumând, Comisia Ministerului Justiției…  

… s-ar fi putut implica (în prezența informațiilor de presă date), să investigheze dacă există o (in)compatibilitate procuror Lăncrănjan- personajul central al anchetei sale (Dragnea) și dacă anturajul și atitudinile publice care au implicat numele procurorului ar putea afecta imparțialitatea și independența cercetării penale în economia dosarului.

 Întrebările fără răspuns nu sunt plăcute îm niciun domeniu, mai ale acolo unde instituțiile, prin statutul lor, au obligația să răspundă asupra unor chestiuni de interes public. Dacă Justiția în România este oarbă și procurorul Lăncrănjan apare public în diverse conexiuni cu afiliati-„studioși” Soros, iar aceeași Lăncrănjan anchetează un politician care s-a manifestat public împotriva finanțatorului Soros, era de sperat că Ministerul Justiției se va pronunța rapid dacă aceste lucruri pot afecta imparțialitatea unei investigații.

De un an de zile, pe principiul „Jurnaliștii semnalează, caravana Justiției trece”, Ministerul nu a răspuns nimic și este de prevăzut că drumul recîștigării încrederii în Justiție va fi în continuare dificil și lung fiindcă domeniul transparenței unei instituții  presupune mereu aplicarea dictonului „fapte, nu vorbe”. În plus, solicitare de informații din 2018 aborda aceleași „elemente esențiale” (eventual, „imparțialitate” și „independență de lucru” a procurorului) invocate de „Declarația de principia” a sutelor de procurori activiști români și a procurorului DNA Lăncrănjan.

                                                                                                             Traian Horia

1 Comment

  1. Justitia e un beci cu gindaci

    Justitia romina a ajuns un beci cu gindaci. Judecatoarele care l-au condamnat pe Dragnea sint fomiste statul paralel, iar o ancheta la Minister trebuia declansata cu aceasta sentinta dubioasa, unde prejudiciul e mult mai mic decit cit va cheltui statul cu detinutul. In plus nici pina azi nu a aflat poporul de ce magistratii-activisti nu raspund penal ptr ca au organizat proteste, cind protestele magistratilor sint interzise prin lege. Protocoalele au acumulat multa mizzerie in justitie si nu e nimeni sa o stoarca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*