Tribuna democratiei

Bancpost acuzată de fapte de spălare a banilor în perioada 2008

Publicăm scrisoarea deschisă a unui cetățean, conform dreptului la liberă exprimare, cu mențiunea că revista „Justițiarul” nu a întreprins o […]

Publicăm scrisoarea deschisă a unui cetățean, conform dreptului la liberă exprimare, cu mențiunea că revista „Justițiarul” nu a întreprins o investigație proprie în legătură cu subiectul care este expus mai jos și responsabilitatea pentru afirmațiile din acest material revine în întregime semnatarului.

 

Bancpost acuzată de fapte de spălare a banilor în perioada 2008

             Posibil implicați președintele băncii și un ministru

Pentru a înțelege acuzația de spălare de bani pe care o aduc celor de la Bancpost, trebuie înțeles mecanismul împrumuturilor de tipul celor fără garanție, „cu buletinul” și mecanismul „provizioanelor” impus de politica de prudențialitate a BNR prin norme emise de BNR și aplicate băncilor comerciale. (Click pe imagini pentru mărirea lor!)

FACSIMIL1

Din bilanțul anual al Bancpost (2008) observăm că banca a acordat în 2008 credite cu risc mare de rambursare în cuantum de 775 milioane euro.

FACSIMIL2

Conform normelor bancare de prudențialitate aplicate de BNR, Bancpost a fost nevoită să depună provizioane  în cuantum tot de 704 milioane euro, etapizat funcție de întârzieri în rambursare, etc.

Procesul acesta intră în funcțiune atunci când banca creditoare declară creditele neperformante. Din declarațiile lui Mihai Bogza, președinte Bancpost, aflăm că aceste portofolii de credite au avut o întârziere ce a generat concluzia privind neperformanta creditelor dar și obligația băncii de a depune provizioane care au un rol de garanții dar și de frânare a acordării creditelor cu risc foarte mare.

Un calcul final spune că Bancpost a blocat la nivelul anului 2008 1,4 miliarde euro în credite neperformante și provizioane pe o perioadă medie de 10 ani.

Un calcul simplu arată că Bancpost ar fi obținut un profit maxim de 210 milioane euro pe 10 ani raportat la o „investitie” de cca 1,4 miliarde euro.

Situația a fost fără ieșire pentru Bancpost pentru că declararea creditelor ca neperformante, executarea lor, provizioanele blocate, au dus în iunie 2008 la o lipsă de lichidități majoră cu risc de faliment.

Din activitatea reală a Bancpost la nivelul anului 2008, primele 6 luni, putem trage concluzia unui dezastru pentru acționarii băncii.

Față de lipsa de lichidități a Bancpost și a celorlalte bănci comerciale s-a sesizat BNR în aprilie 2008 (intervenție prudențială, preventivă):

FACSIMIL3

BNR atrage atenția în această intervenție asupra riscului de faliment pentru băncile cu lipsă de lichidități și invită băncile să-și curețe bilanțurile și să împrumute urgent capital de lucru de pe piață interbancară la dobânzi preferențiale (mult mai mici față de piața bancară reală).

FACSIMIL4

Totuși BNR a impus reguli stricte privind împrumuturile de acest tip. Cea mai importantă regulă este și astăzi „SOLVABILITATE BUNA”, BILANȚ CURAT!

Au apărut obiecțiuni din partea bancherilor:

 

FACSIMIL5FACSIMIL6

Din acest moment apare prima SPĂLAREA DE BANI realizată de Bancpost în disperarea de a ajunge la împrumuturi interbancare pentru capital de lucru, un fel de recapitalizare a băncii pe banii statului. Mai exact 11 iulie 2008. Vom restrânge discuția asupra unui portofoliu de credite de 43 milioane euro declarat ÎN FALS de către Bancpost ca neperformant, pentru care deținem dovezi indubitabile.

În realitate, probleme privind solvabilitatea în 2008 au avut patru bănci.

Aceste probleme au legătură și cu atacul asupra leului de la finalul anului 2008.

         FAPTELE BANCPOST PRIVIND SPĂLAREA DE BANI SUNT PREMEDITATE

Înainte de 2008, Bancpost înființează firma de recuperare EFG New Europa Funding II B.V. – SRL, firmă nebancară cu sediu social în Olanda ce nu se supune legislației bancare-normelor BNR.

EFG New Europa Funding II B.V. – SRL la înființare și pe toată perioada de funcționare a deținut un capital de 90000 euro din care 90% a fost deținut de Bancpost (firma mamă – grecească). Cu alte cuvinte EFG New Europa Funding II B.V. – SRL este tot BANCPOST dar ca structură juridică, nebancară, un fel de lup în piele de oaie, pentru a evita legislația impusă de BNR privind prudentialitatea sistemului de creditare.

În 11 iulie 2008 Bancpost vinde fictiv către EFG New Europa Funding II B.V. – SRL, către sine, portofoliul de credite de 43 milioane euro (consemnăm déjà fapta de evaziune fiscală).

Vânzarea a fost reglementată de un ACT CERTIFICAT NOTARIAL DE VÂNZARE CUMPĂRARE. Deci ies din discuție speculatiile juridice de tip cesiune creanțe vs. vânzare. Codul de procedură civilă reglementează actul de vânzare-cumpărare ca fiind o „TRANSLATIVITATE” a proprietății în care, la semnarea actului, cumpărătorul devine proprietar fără altă posibilitate de interpretare chiar dacă plata obiectului cumpărat nu se face la semnătură.

EFG New Europa Funding II B.V. – SRL (Bancpost nebancar) cumpără fictiv portofoliul de 43 milioane euro cu suma de 800000 euro( cumpărarea este indubitabil fictivă pentru că, pe de o parte, EFG New Europa Funding II B.V. nu deținea acest capital, pe de altă parte, dacă până în ziua de azi (2017) s-ar fi produs tranzacția ar fi trebuit să fie imediat raportată la OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR.

Până în anul 2017 nu există astfel de raportări și putem vorbi de SPĂLARE DE BANI ÎN FORMĂ CONTINUATĂ!

În temeiul L656/2002 – PREVENIREA ȘI SANCȚIONAREA SPĂLĂRII BANILOR, Bancpost și EFG pot fi acuzate de spălarea banilor.

Art. 8- (1) Oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, va sesiza de indată Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Art. 10 – Intră sub incidența prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice: a) instituțiile de credit și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine; b) instituțiile financiare, precum și sucursalele din România ale instituțiilor financiare străine; c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu și pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenții de marketing autorizați/avizați în sistemul pensiilor private; d) cazinourile; e) auditorii, persoanele fizice și juridice care acordă consultantă fiscală sau contabilă; f) notarii publici, avocații și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistentă în întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părti sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienților, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, functionării sau administrării unei societăti comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societătilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăsurarea, potrivit legii, a altor activităti fiduciare, precum și în cazul în care își reprezintă clienții în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; g) furnizorii de servicii pentru societătile comerciale și alte entităti sau construcții juridice, alții decât cei prevăzuti la lit. e) sau f), așa cum sunt definiți la art. 2 lit. k); h) persoanele cu atribuții în procesul de privatizare; i) agenții imobiliari; j) asociațiile și fundațiile; k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri și/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operațiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

ADUCEM CA ARGUMENT ȘI PROBĂ CA DOVADĂ PENTRU SUSȚINEREA ACUZAȚIEI DE SPĂLARE DE BANI CHIAR DOCUMENTUL, ACT FICTIV DE VÂNZARE PORTOFOLII DE CREDITE

 

FACSIMIL7FACSIMIL8FACSIMIL9

                                         ALTE OBSERVAȚII

Bancpost, după vânzarea portofoliului de credite în cuantum de 43 milioane euro, a continuat să perceapă rate și dobânzi la creditele vândute, în formă continuată, până în ziua de azi, 2017.

Unele dintre creditele declarate în fals de către Bancpost ca neperformante au fost încheiate în data de 28 mai 2008 și declarate neperformante în 11 iulie 2008, la nici 45 zile de la semnarea contractului, contrar clauzelor contractuale.

În spatele faptelor penale ale Bancpost remarcăm disperarea și febrilitatea cu care au acționat fără să țină cont de încălcarea gravă a legii.

În acest moment se conturează a două acuzație de SPĂLARE A BANILOR.

După vânzarea fictivă a portofoliului de credite, Bancpost a constituit o SOLVABILITATE FALSIFICATĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ și s-a îndreptat urgent în două direcții:

  1.  Către BNR care a fost obligată să elibereze provizioanele. Sau, mai grav, o parte din credite declarate în mod fals ca neperformante într-un timp foarte scurt, nici măcar nu au mai fost declarate entităților de tip BNR evitând depunerea de provizioane cu rol de garanție.
  2.  Către creditorii interbancari(în principiu tot BNR) cu scopul de obținere credite la dobânzi foarte avantajoase.

FACSIMIL10

În acest moment intră în joc un alt jucător important: ANAF care avea obligația de a raporta și avertiza BNR și ceilalți creditori interbancari de faptul că tranzacțiile Bancpost sunt fictive.

Aduc aici ca argument o COINCIDENȚĂ datorită căreia eu cred că ANAF a protejat Bancpost și pe cei care rulau/spălau sume consistente de bani prin Bancpost (bănuiesc SRI de implicare).

Coincidența este dată de data de finalizare a contractului de vânzare fictivă portofolii de credite, respective 22.12.2008 identică cu data la care conducătorul ANAF și-a dat demisia (Daniel Chitoiu).

Interpretez această coincidență  ca pe ceva de genul: „VĂ  ACOPĂR PÂNĂ LA 22.12.2008, ATÂT VOI PUTEA”.

Trebuie înțeles că între instituțiile vitale ale sistemului bancar există un sistem de raportări care să prevină spălarea banilor. Acest sistem a fost interupt de către ANAF dar și de către actorii financiari și aici mă refer în primul rând la Bancpost dar și la EFG New Europa Funding II B.V. și nu în ultimul rând la notarul public DORINA MITREA (prima soție a lui Miron Mitrea) care avea obligația să raporteze tranzacția conform L656/2002.

 

FACSIMIL11FACSIMIL12

Cred că putem trage concluzia unui GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT constituit din persoane foarte importante.

MIHAI BOGZĂ – Președinte consiliu de administrație Bancpost, fost viceguvernator care cunoștea foarte bine mecanismul BNR de control și de plăți având în subordine departamentul de plăți cât timp a exercitat funcția de viceguvernator.

LUCIAN ISAR – Vicepreședinte Bancpost și trezorier care deținea controlul tuturor fluxurilor de numerar expert in tranzactii „REPO”-TITLURI DE STAT, o componenta importanta a spalarii banilor.

GEORGE GEORGAKOPOULOS – care a semnat documentul ce stă la baza spălării banilor și care, după părerea noastră, nu realizează ce a semnat.

DANIEL CHIȚOIU – Președinte ANAF

DORINA MITREA – notar public cu specificația ca totul s-a făcut în așa fel încât în actul notarial care a devenit public toate persoanele semnatare sunt omise și înlocuite prin sintagma „semnătură indescifrabilă” cu scopul de a nu fi cunoscute.

Astfel, după vânzarea creditelor către EFG New Europa Funding II B.V. schema circuitului financiar prezentată la începutul articolului se modifică substanțial.

FACSIMIL13

Vom observă că Bancpost dintr-un credit fără garanții (30000 eur) a generat prin spălare de bani și evaziune fiscală încasări potențiale de 165000 eur = un profit ponderat de cca 200%. Față de dezastrul inițial prezentat la începutul articolului acum avem de-a face cu o adevărată fabrică de bani.

Mare parte din profit este făcut în această schema de EFG New Europa Funding II B.V., care nu întâmplător are sediul social în Olanda și va exportă tot capitalul obținut cu prejudicii majore pentru statul român.

O altă acuzație de spălare de bani izvorăște din tranzacțiile de tip „REPO” realizate din aceeași spălare de bani care are la bază vânzările fictive de portofolii de credite.

Investiția banilor murdări în tranzacții repo (TITLURI DE STAT) care ulterior au fost revândute obținându-se albirea banilor, reprezintă poate cea mai importantă tehnică Bancpost de spălare a banilor la nivelul anului 2008.

Informațiile din bilanțul Bancpost pentru anul 2008 vin să certifice cele susținute de mine.

FACSIMIL14

După cum se observă creșterea de la 2007 la 2008 este mai mult decât nefirească dacă ne gândim că până la mijlocul anului 2008 Bancpost era o bancă aproape în faliment.

La acest moment discutăm de a treia acuzație de SPĂLARE DE BANI care poate veni de la aspecte procedurale privind eliberarea de provizioane sau control preventiv al băncilor comerciale exercitat de către BNR.

Exact spus, Bancpost a procedat la o contabilitate falsificată, CONTABILITATE DUBLĂ!

PRIMUL ASPECT: Revenim cu informația că, după vânzarea fictivă a portofoliului de credite, Bancpost a continuat să încaseze, să solicite și să execute neîntrerupt, până în ziua de azi (2017), credite pe care le vânduse deja.

Sunt probe care fac dovadă că eșaloane inferioare de angajați ai Bancpost nu aveau și nu au avut vreodată cunoștință de vânzarea creditelor pentru care solicitau debitorilor telefonic și prin adrese oficiale să achite creditele (vândute déjà de către Bancpost) către Bancpost.

De asemenea nici debitorii nu știau de vânzarea propriilor credite pentru că această vânzare a fost făcută publică de către EFG New Europa Funding II B.V. începând cu anul 2013. Au ascuns spălarea de bani timp de 5 ani!!!

FACSIMIL15

Bancpost a regizat practic o crimă împotrivă statului român.

După obținerea documentelor și a dovezilor care conturează o certă spălare de bani, m-am îndreptat cu denunț penal către:

  1. DNA – dosar în curs de cercetare, nu avem informații

FACSIMIL20

  1.  ANAF – departamentul „mari contribuabili” – un răspuns evaziv, o revenire cu dovezi noi și nu am mai avut informații
  2.  Parchetul General care a trimis spre „competenta solutionare” Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
  3.  Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova care a emis ordonanța de clasare refuzând să cerceteze cazul cu toate că sunt depuse la dosar dovezi clare de spălare de bani și evaziune înfăptuite de Bancpost.(Dosar 54/P/2017)
  4.  D.I.C.E. – Prahova care a emis o ordonanța de clasare fără să ancheteze cauza.
  5.  Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia(unde s-a produs faptă) care a dat ordonanța de clasare pe bază ordonanței D.I.C.E. deși inițial propuseseră începerea urmăririi penale, din cât mi-am dat seama.
  6.  OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR – nu avem răspuns.
  7.  În particular am inițiat și dosare civile la Judecătoria Sinaia în care apare acuzația de spălare de bani și în care instanță de judecată ar fi trebuit să se autosesizeze.

D 372/310/2016 – câștigat la prima instanță împotrivă EFG New Europa Funding II B.V.

D 371/310/2016 – pierdut/respins la prima instanță împotrivă Bancpost

Atașez la prezenta o serie întreagă de adrese și răspunsuri.

Inițial am fost dezamăgit de felul în care autoritățile tratează probe evidente de spălare a banilor care în 6-8 ani au adus prejudicii statului român de cca 2 miliarde euro (estimarea mea).

Ulterior am înțeles fenomenul din informații indirecte:

  1.  SRI a spălat bani prin Bancpost. Este acuzație gravă dar trebuie cerut organelor abilitate să declasifice lista ofițerilor SRI sub acoperire ce activează în sistemul bancar și ANAF.

Bănuiesc legitim că Mihai Bogză, Lucian Isar, Daniel Chițoiu, Aspasia Negotei (președinta Judecătoriei Sinaia) și mulți alții îndeplinesc calități duble adică sunt ofițeri SRI sub acoperire în incompatibilitate cu funcțiile civile ce le dețin.

În privință judecătoarei Aspasia Negotei, veți remarca faptul că toate procesele în care apare Bancpost ca parte sunt judecate 100% doar de către Aspasia Negotei în favoarea Bancpost.

De asemenea dosare de la Judecătoria Sinaia, în care sunt prezente interese imobiliare ale diferiților ofițeri (unii dintre ei ofițeri SRI declarați), sunt de asemenea judecate tot de Aspasia Negotei. Orice contestație, orice demers ce vizează interesele ofițerilor SRI sunt judecate de către judecătoarea Aspasia Negotei.

Caz particular D 850/310/2016 în care există documente falsificate ale unui grup infracțional organizat condus de ofițeri SRI cu interese imobiliare în Sinaia. În acest dosar există probe dovedite chiar de sistemul ECRIS prin care se face dovadă unor abuzuri în serviciu de neimaginat ale judecătoarei Aspasia Negotei. CSM a refuzat în nenumărate rânduri să ancheteze prestațiile judecătoarei respective din cauza protocolului încheiat cu SRI, cred eu!!!

Într-un final, vă descriu ce cred eu că se întâmplă în România de ceva timp și cer Parlamentului României să desfășoare o anchetă amplă!.

SRI a deviat de la propriul statut, a implicat ofițeri în diverse afaceri (foarte multe), a numit cu ajutorul CSM președinți de judecătorii ce au calitatea de ofițeri sub acoperire cu scopul de a fi protejați prin sentințe favorabile, acolo unde societatea contesta ce se întâmplă.

SRI a finanțat fapte de evaziune și spălare a banilor, în special în sistemul bancar românesc, iar cu banii negri obținuți (sume uriașe) au finanțat campanii electorale și au manipulat votul.

Am bănuiala că din spălarea de bani prezentată s-au finanțat alegerea lui Traian Băsescu ca președinte în mandatul doi, dar și alegerea lui Klaus Iohannis.

Trebuie să înțelegeți că rețeaua de spălare de bani este mult mai vastă (patru bănci comerciale) și la data respectivă s-au pus bazele unei colectări de bani negri cum nu cred că există sau a existat vreodată în Europa!

De asemenea, am bănuiala că fenomenele de stradă, prin manipularea grupurilor, s-au făcut de către SRI cu fonduri provenind din aceleași surse financiare.

În vederea demarării unei anchete reale, pentru motive de siguranță națională, m-am adresat și CSAT!!!

CSAT a dat răspuns printr-un consilier de profesie istoric pe o problemă de spălare de bani cu prejudicii estimate de noi la două miliarde euro.

 

FACSIMIL16FACSIMIL17

După toate aceste demersuri/denunțuri apărute în spațiul public în anul 2016, în mod suspect apar și măsurile de protecție si albire Bancpost:

  1.  ARDE ÎN MOD SUSPECT ARHIVA BANCPOST
  2.  BANCPOST ESTE SCOASĂ DE URGENȚĂ LA VÂNZARE

 

FACSIMIL18FACSIMIL19

Cine oare putea să o albească mai bine pe doamna Bancpost? Cât de implicate sunt serviciile într-o așa mare spălare de bani în timp ce românii plătesc credite supraevaluate ilegal?

                                                                                                                            Mulțumesc,

                                                                                                                     Bîrsan Elvis Constantin

                                                                                                              Cetățean al acestei țări, România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*