Colimator

Banii pentru informatorii și denunțătorii Parchetului General au dispărut misterios…

  În atenția Curții de Conturi  Banii pentru informatorii și denunțătorii Parchetului General au dispărut misterios din buget!     […]

 

În atenția Curții de Conturi

 Banii pentru informatorii și denunțătorii Parchetului General au dispărut misterios din buget!

                                           Un proiect pe drum trecea

Între anii 2013-2015, Ministerul Public a rulat alături de Direcția Generală Anti-Corupție (DGA) un proiect de îmbunătățire și unificare a metodelor de „protejare” și „folosire” a informatorilor-denunțătorilor folosiți în anchete: în toată această perioadă, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a existat la dispoziția procurorului-șef un fond special instituit de lege, pentru cheltuielile cu „sifoanele” (argou românesc), respectiv cu informatorii și „flagrantele” procurorilor. Este de menționat aici, însă, că DIICOT nu este singura Secție componentă a Ministerului Public care lucrează cu „surse externe” și rememorăm aici deja-celebrii denunțători din dosarele Direcției Naționale anti-Corupție (DNA).

 Din 2015, anul când Proiectul procurorului Sutiman a luat sfârșit, a dispărut și înscrierea în buget a fondului de cheltuieli cu informatorii-denunțătorii „protejați” ai Parchetului lui Lazăr, cu toate că legea impunea prezența acestor resurse financiare într-un fond separat. Altfel spus, „protejarea” informatorilor la Ministerul lui Lazăr se face mai degrabă în istoricul proiectelor europene decât în bugetul defalcat al Ministerului Public. La sesizarea publicației cristoiublog.ro, Curtea de Conturi ne-a transmis că va verifica hățișul contabilicesc de la Ministerul Public.

Click pe document pentru mărire!

                                             Lazăr, în dosar cu Lazăr

Între aprilie 2013 și aprilie 2015, Parchetul General, alături de Direcția Generală Anti-corupție (DGA) din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), au derulat pe banii Comisiei Europene, aflarea în treabă numită „Dezvoltarea cadrului legal și procedural de folosire și protejare a informatorilor, colaboratorilor și avertizorilor de integritate”. Pe scurt, era vorba despre un proiect de „protejare” și „folosire” a faimoșilor informatori și denunțători cu care lucrează Ministerul Public (alături de care a fost implicată și National Crime Agency din Marea Britanie), lider de proiect fiind procurorul Camelia Sutiman.

Fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi cel al Curţii de Apel Bucureşti, Sutiman a condus între iulie 2013 si iulie 2016 Secția de urmărire penală și criminalistică din Ministerul Public, fiind ajutată prin delegare, de procurorul Cristian Aurel Lazăr- același care apărea menționat (dintr-o „eroare de grefier”) în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr la funcția de Procuror General al României.

                                        Cine „ni sunt” actorii

În august 2014, Camelia Sutiman (procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General), alături de adjunctul său, Cristian Aurel Lazăr și de Laura Codruța Kovesi (DNA) participau la susținerea tezelor de doctorat ale comisarului de poliție Crișan Mucenic Lăzureanu și a directorului Institutului Național de Criminalistică, Gabriel Țâru.

Laura Codruța Kovesi alături de Camelia Sutiman la universitatea „Titu Maiorescu”.

Într-o cameră îngustă a universității „Titu Maiorescu” din București, a încăput pe scăunele aproape tot din ceea ce Procuratura avea sau urma să aibă în materie de clasări sau returnări de dosare penale: a încăput procurorul Lazăr, care în Septembrie 2014 va clasa o speţă care-l viza pe şeful statului, Klaus Iohannis, apoi procurorul Sutiman acuzată că a „îngropat” un dosar al lui Traian Băsescu, dar și teribilul orator de la Națiunile Unite (ONU), Laura Kovesi, care a clasat dosarul marelui guru social-democrat, Ion Iliescu, precum și numeroasele dosare de „corupție” instrumentate prin procurorii DNA, în care inculpații au fost achitați la instanță fiindcă „faptele nu existau”.

                                        Un Stat Paralel. Bine-crescut

Proiectul pe denunțători-informatori al lui Sutiman (cu workshop-uri, seminarii, rapoarte și conferință), pe un buget mai mare de 200 000 euro, ar fi trebuit să ofere sistemului judiciar românesc (cu 103 procurori și ofițeri de Poliție „beneficiari de proiect”) din experiența unor state membre UE (Marea Britanie fiind implicată), dar și o Metodologie comună privind „protecția avertizorilor de integritate” (pe argou românesc „sifonari” – cei care fac denunțurile) și a informatorilor Ministerului Public, elaborate în comun cu DGA. Împrumuturile „culturale” pe Justiție sunt întotdeauna bienvenite.

Click pe imagine pentru mărire!

Ce era, însă, de făcut pe mega-proiecte cu informatori din Justiție, când România avea un specific deja atipic – devenise o țară traumatizată de contactul prelungit cu ONGurile Sorosiste și de cârtițele acestora din OECD, Veneția, GRECO, UE (care de zeci de ani o descriu ca fiind cea mai coruptă din Europa) și, în plus, România devenise în ultimii ani și țară-gazdă a unui Stat Paralel bine-crescut, încurajat intuitiv inclusiv dinspre Președinție, cu un Klaus Iohannis care se opune în prezent declasificării Protocoalelor Justiție-SRI? România derula proiecte pentru „protecția informatorilor”, având procurori de la „unitatea de elită” DNA Ploiești care ajunseseră să explice martorilor cum se construiesc dosare (cazul Sebastian Ghiță) în baza unor probe fabricate. Iar exemplele pot, eventual, continua.

                                                  S-a mărit alocația

La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General, de exemplu, legiuitorul a impus încă din 2004 instituirea unui fond special (1 000 000 lei) la dispoziţia procurorului şef Direcţie pentru organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora. Pe perioada proiectului lui Sutiman, acest fond a fost vizibil și contabilizat (în euro și lei) pe cheltuielile efectuate în „operațiunile specifice” de la nivel central și teritorial.

Click pe document pentru mărire!

Din anul 2015, fondul special pentru informatori mai sus-amintit a dispărut din mențiunile bugetului Parchetului și nu a mai apărut nici pe mandatul actualului procuror general Augustin Lazăr, sosit pe funcție în aprilie 2016. Practic, din noiembrie 2016, după adoptarea Ordonanței 78/2016, ordonatorul de credit Augustin Lazăr ar fi trebuit să impună o creștere a fondului respectiv la „cel puțin” 2.000.000 lei.

                                         Miss România-te-toarnă

În noiembrie 2018, cristoiublog.ro solicita public DIICOT să transmită din ce fonduri s-au făcut, începând cu anul 2015, cheltuielile ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora până în prezent. Nu am primit până în prezent, niciun răspuns din partea instituției. Curtea de Conturi a României a transmis publicației cristoiublog.ro, în schimb, anunțul că va reveni cu un control asupra acestor aspecte la sediul instituției lui Lazăr, la o dată care, nu se știe dacă va mai fi pe funcție.

Este greu de crezut că Parchetul lui Lazăr a suportat acest tip de cheltuieli pentru informatori-denunțători dintr-un buget separat: potrivit legii, cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată, iar ordonatorii de credite au obligația de a angaja creditele numai în limita destinațiilor aprobate. Până la primirea unui răspuns al Curții de Conturi, ar fi de presupus că azi, chiar și candidatele la Miss România sunt mai multe și mai bine plătite decât informatorii procurorilor lui Lazăr.

                                                                                                                        Traian Horia

Sursa: cristoiublog.ro

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*