Investigatii

„Bissdog” S.R.L.,  lagărul pentru exterminarea câinilor din Ceuaşu de Câmpie: Mafia UDMR şi infernul animalelor!

                 „Bissdog” S.R.L.  –  lagărul morţii               […]

 

               „Bissdog” S.R.L.  –  lagărul morţii

                                    Motto: „Adevărata bestie este OMUL.” (Semnat… eu, Liliana-Delia Morariu)

După lovitura de stat din decembrie 1989, România a devenit faimoasă în întreaga lume prin corupţia care a cuprins ca un cancer  întregul aparat de stat, prin haosul creat la toate nivelurile, dar şi a politicii satanice, de dezumanizare şi învrăjbire a oamenilor. Din păcate, ţara noastră a mai devenit celebră şi sub un alt aspect, care vine să reîntregească profilul moral ucigaş al clasei conducătoare: CANICIDUL.

Ridicat la nivel de politică draconică, exterminarea în masă a câinilor este creţia unor minţi bolnave… monstruozitatea aducătoare de bani mânjiţi cu sânge, este întreţinută în mod sistematic de existenţa a două  categorii de vinovaţi: stăpânii animalelor – iresponsabili, violenţi şi ignoranţi şi organele statului abilitate în aplicarea legilor privind protecţia animalelor – care, nu numai că nu îşi fac datoria, dar, aşa cum veti vedea in continuare, sunt complici la tortura şi moartea violentă a câinilor, prietenii noştri cei mai fideli. Această tristă faimă este întreţinută şi de aşa-zişii iubitori de animale, ONG-işti; unii dintre ei, neavând de-a face cu iubirea trîmbiţată pe site-urile de socializare, folosesc fondurile primite în scopuri personale, dar, ca şi când nu ar fi suficient, împroaşcă cu noroi, prin atacuri virulente la persoană, pe adevăraţii iubitori. Cât de abjectă poate fi o asemenea creatură? Şi ce condiţie umană mizeră poate avea un asemenea om, în cazul în care poate fi considerat ca atare?

Primul meu articol legat de canicid a fost : „EUTANASIEREA MAIDANEZILOR, ACT BARBAR ŞI DE SUPREMĂ LAŞITATE” apărut în Justiţiarul, după celebrul şi de tristă faimă CAZ IONUŢ. Cazul puternic mediatizat de televiziunile aservite clasei politice ucigaşe, a dat startul unui val de crime în toată ţara. Dupa ce şi-au atins scopul, faimoasele televiziuni au omis sa prezinte finalul poveştii şi adevărul: Ionuţ nu a fost omorât de câinii străzii, ci de câini de luptă! Moartea copilului a fost folosită ca tertip josnic, ca pedeapsă îndreptată asupra celor care nu se pot apăra singuri şi nu îşi pot reprezenta interesele în instanţă…

Articolul de faţă este un PROTEST la adresa clasei politice foste şi actuale care ne-a vândut ţara, care ne-a dezrădăcinat şi ne-a transformat într-un popor de sclavi… a cărei unică preocupare o reprezintă foamea de bani, pentru care nu se da în lături de la nimic, care de 30 de ani calcă pe cadavre… este o modalitate de a spune: AJUNGE, AŞA NU SE MAI POATE, VREM DREPTATE PENTRU ANIMALE!!!

Telefonul serii şi disperarea unei persoane iubitoare de animale: acolo curge sânge nevinovat. Acolo se spală bani. Acolo e mafia UDMR şi infernul câinilor!

La inceputul lunii iulie a acestui an am primit un telefon: „Doamna Liliana, ştiu că iubiţi animalele şi că le apăraţi drepturile, ştiu că sunteţi şi jurnalist de investigaţii. Vă rog din suflet,  ajutaţi-mă! Mai bine zis ajutaţi-i!!! Locuiesc la casă. Până luna trecută aveam cîţiva câini de pază extraordinari. Un criminal i-a otrăvit pe trei dintre ei, iar pe doi, un fost poliţist l-a împuşcat. Mi-am pierdut cei mai devotaţi prieteni, sufletul meu e în doliu… În disperarea care m-a cuprins,  am hotărât să merg la adăpostul din Ceuaşu să adopt nişte suflete amărâte. Când am ajuns acolo am avut un şoc:  am găsit o privelişte de cosmar, ţarcuri foarte aglomerate, câini trişti, speriaţi și înfometaţi. Au două padocuri, unul într-un şopron din scândură cu ţarcuri pe două rânduri şi unul în curte, acoperit. Când am ajuns era amiază, foarte cald şi primul vizitat a fost padocul din şopron. Era un miros cumplit , spălaseră podeaua cu furtunul. Câinii erau uzi şi pe jos băltea apa cu fecale şi urină. (Click pe fotografii pentru mărire!)

Multe  dintre ţarcuri nu aveau suport de lemn pe care să stea, am văzut câini care stăteau culcaţi în apa infectă. Le dăduseră şi mâncare, plămâni şi intestine crude care erau pline de muşte şi erau aruncate pe jos în mizerie. Cum au fost aruncate de sus, erau intestine atârnate pe pereţii boxelor, unele erau vechi, uscate. O imagine dintr-un film de groază. Am întrebat angajata de ce le dă astfel de mâncare, deoarece când am mers la acel padoc am văzut saci cu mâncare, este adevărat, nu foarte mulţi. Răspunsul a fost că le dau intestine şi plămîni de la firma PETRY şi hrană uscată doar la două zile, lucru de care mă îndoiesc.

Am ieşit din acest padoc cu o senzaţie de furie, indreptându-mă spre padocul din aer liber. Şi aici o imagine cumplită, dar măcar nu mai puţea aşa de tare. Şi în ţarcurile de aici băltea apa cu fecale şi urină, era o supraaglomerare iar câinii se scărpinau încontinuu. Într-un ţarc era un câine de talie foarte mare suferind de o boală de piele, fără păr, dar pus împreună cu alţi opt câini care păreau sănătoşi. În altă cuşcă era pusă o femelă de culoare neagră, de talie mare, gestantă, aproape să fete, cu alţi câini, la fel de mari. Când i-am spus angajatei să aibă grijă că aceea este gestantă, dânsa mi-a spus că nici nu a văzut, că este adusă de curând. Am vrut să fac poze cu telefonul, dar mi s-a interzis. Am întrebat-o dacă consideră că sunt condiţii bune pentru aceşti câiini, a spus că da, dar au în plan să mai construiască ţarcuri, dar costă…Nu cunosc legislaţia, dar consider că într-un ţarc de 6 m.p. nu pot să stea șapte sau opt câini mari sau 15 de talie mijlocie. Am fost acolo şi a doua zi, căţeluşa neagră tocmai începuse să fete…Nu ştiu ce s-a întămplat cu puii…

Discuţia m-a zăpăcit complet. Am auzit prin mass-media că la Ovidiu, în județul Constanţa, aşa-zisul adăpost este un lagăr de exterminare autorizat de însuşi marele Geronimo Brănescu, care în acea perioadă era  şeful DSVSA Constanţa, că şi cele din Oneşti şi Slatina sunt identice, însă nu mi-am imaginat că şi lângă mine, aici în Ardealul mult lăudat, ar putea exista ceva asemănător…

3 iulie 2018, prima vizită în lagărul de exterminare al câinilor din Ceuaşu de Câmpie. Întâlnirea cu Blanka-Izabella Niomáti-Ilyés – administrator al S.C. SYLEVY  SALUBRISERV S.R.L. – fiica latifundiarului UDMR Dionisie Ilyes şi naşul de cununie al primarului din Ceuaşu de Câmpie, Szabó József Levente. Legături de tip mafiot cu DSVSA Mureş în eliberarea autorizaţiei de funcţionare şi a maşinii pentru capturat câini.

Prima mea descindere în adăpostul gestionat de S.C. BISSDOG S.R.L. din Ceuaşu a avut loc în data de 3 iulie 2018. La fața locului am constatat că  pe gardul perimetrului numit adăpost nu era afişat programul de vizite. Cu toate acestea am intrat. Un câine mare stătea în soare, legat, fără un gram de apă, încercând să îşi facă o gaură sub cuşcă pentru a scăpa de arşiţa soarelui. Într-un perimetru îngrădit, fără pic de umbră, altii încercau zadarnic sa își găseasca adăpost… Mi-au ieşit în întâmpinare doi îngrijitori. În timp ce stăteam de vorbă cu unul dintre ei, prietena care m-a însoţit filma şi fotografia.

Câinii urlau lugubru a foame, lătrau şi erau foarte agitaţi. Am inceput să privesc in jur. Tot ceea ce mi s-a relatat la telefon se adeverea. O căţelușă mămică cu şase pui, costelivă şi umilă, plină de purici, era legată sub o rulotă, fără gram de apă şi mâncare. Întrucît  pentru pui nu exista hrană, sărmana era constrânsă să-i alăpteze, deşi, fiind mărişori, ar fi putut mânca singuri. În padocul luminat, în ţarcuri, mi-a sărit în ochi o imagine de coşmar:  un coctail de fecale vechi si proaspete care bălteau în urină, pe pardoseala care nu este construită în pantă, aşa cum prevede legea.  Miros pestilenţial şi doar câţiva recipienţi din plastic cu apă. Nici o cuşcă… Vreo patru căţei aveau plăgi deschise, purulente, netratate.

Cățelușa costelivă cu 6 pui.

În  padocul întunecat, situaţia era cumplită. Câţiva căţei bolnavi îşi aşteptau resemnaţi sfârşitul. Unul dintre ei zăcea lângă un plămân necrozat… Cei sănătoşi se urcau pe grilaje, implorînd cu disperare să iasă din acel „hotel al groazei”. O căţeluşă neagră şi-a întins lăbuţele printre gratii, cerîndu-mi să o iau cu mine. Mi s-a strîns inima, pe toţi aş fi dorit să-i iau cu mine.Am solicitat îngrijitorului să-mi arate magazia de provizii şi sala de tratamente şi, între timp, să-l cheme pe şeful adăpostului şi pe medicul veterinar.

Mizerie de nedescris și câini bolnavi.

Pentru cei 162 câini câţi am numărat, în depozit existau doar 6 saci cu hrană uscată, a câte 10 kg fiecare şi câteva oase goale aruncate într-un colţ.

Sala de tratamente era şi este un container metalic fără nici o dotare şi fără urma de produs medicamentos. Nici măcar trusa de intervenţii chirurgicale. Asta înseamnă că animalele grav rănite şi bolnave sunt lăsate să moară, că nu se fac sterilizări şi vaccinări antirabice în vederea adopţiei, deparazitări şi nici eutanasii în cazul bolilor incurabile… Halucinant! Întrebarea pe care mi-am pus-o automat a fost: unde dispar câinii?

Între timp au apărut două femei: una cu un jeep vişiniu, foarte arogantă şi vulgară în limbaj, deranjată de curajul cu care o necunoscuta îi invadase teritoriul iar cealaltă cu un Hyundai. Niciuna dintre ele  nu s-a prezentat. Ulterior am aflat că proprietara jeep- ului se numeşte Niomáti-Ilyés Blanka-Izabella (n.a.: manager la resurse umane la S. C. SYLEVY  SALUBRISERV S.R.L.).

Blanka Niomáti-Ilyés rezemată de SUV-ul său.

Este fiica lui Ilyés Dionisie, membru UDMR, un îmbogăţit al regimului, mare jupân al Viilor din Culpiu, regele gunoaielor din zonă si nepoata lui Ilyés Toth Alexandru, fost consilier judeţean UDMR, aruncat din funcţie pe baza unui dosar penal pentru incompatibilitate deschis de A.N.I.

Cealaltă era Godri Andreea, fiica administratorului „Bissdog” S.R.L., Godri Janos, un fel de ajutor de băgător de seamă. Ca reprezentant al  Federaţiei Naţionale de Protecţie a Animalelor am solicitat o serie de documente pe care, conform art.10 al Legii 258/2013, orice adăpost este obligat să le deţină: registrele speciale (evidenţă intrări-ieşiri, câini capturaţi, daţi în adopţie, revendicaţi,  eutanasiaţi şi numele persoanei care realizează eutanasia etc., registrul de tratamente şi substaţele folosite), fişele individuale cu data capturării şi caracteristicile individuale, autorizaţia de funcţionare şi cea pentru maşina de capturare a câinilor, contractul de incinerare, contractul de prestări servicii sanitar-veterinare încheiat cu medicul de liberă practică, autorizaţia de mediu.

Dintre toate actele solicitate mi s-a pus la dispoziţie doar registrul de tratament pe lunile mai şi iunie 2018 – nesemnat de medicul veterinar –  din care au rezultat 27 de decese fără cauze şi cele două autorizaţii eliberate la data de 04.04.2016 de  directorul de atunci al DSVSA Mureş, psd-istul Oprea Liviu  în baza documentaţiei întocmite de  dr. Tilincă Marius – serviciul Control Oficial Sănătate şi Bunăstare Animală şi avizate de Drăgan Liviu, şeful serviciului. Am constatat cu stupoare că autorizaţia de funcţionare nu este eliberată pe punctul de lucru, o altă încălcare gravă a legii, complicitatea medicilor veterinari cu reţeaua crimei organizate fiind evidentă. Din Informaţiile luate de la ORC Mureş în data de  16.07.2018 fila 3 reiese că NU EXISTĂ ÎNREGISTRĂRI LA SEDII SECUNDARE/ PUNCTE DE LUCRU. Din aceleaşi informaţii mai rezultă că pentru cele două activităţi declarate  –  ecarisaj şi colectarea deşeurilor  –  există doar 5 angajaţi. Adică cum? Câţi sunt în adăpost, câţi capturează câini şi câţi strîng gunoaiele şi le transportă?

În vizită la primarul Szabó József Levente. Contractul de prestări servicii nr.3714/ 27.05.2016 – semnat de primarul  Ceuaşului  de Câmpie (în baza OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare al câinilor fără stăpân)  şi administratorul unic al BISSDOG – contractul cu moartea. Eludarea cu bună ştiinţă a prevederilor art. 2 al.4 al Legii 258/2013 pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001.

Primarul Szabó József Levente.

Prima solicitare oficială pe care am adresat-o primarului Szabó József Levente si unica la care mi s-a raspuns a fost contractul de concesionare a serviciilor de ecarisaj încheiat între UAT Ceuaşu de Câmpie şi  SC. BISSDOG SRL. Contractul nr. 3714/ 27.05.2016 – cu termen de valabilitate 2017 –  este de unul de prestari servicii şi nu de concesionare a unor servicii; are ca temei juridic OUG 155/2001, primarul Szabó neştiind că, prin apariţia Legii 258 art. 2 al.4  a fost modificat, avind urmatorul conţinut: „Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesionate numai către persoane juridice, asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei animalelor. Acestea vor contracta servicii veterinare, potrivit reglementărilor legale in vigoare.”  Ori,  obiectulul principal de activitate al BISSDOG este activităţi veterinare (ecarisaj) cod CAEN 7.500. Folosind această clasificare, foarte multe srl-uri din România post-decembristă s-au îmbogăţit prin spălarea de bani, torturând şi ucigând în chinuri groaznice câinii abandonaţi pe domeniul public. (Click pe documente pentru mărire!)

Revenind la contractul nostru, acesta nu specifică adresa  punctul de lucru unde BISSDOG îşi desfăşoară activitatea ci doar adresa sediului social al acesteia: Ceuaşu de Câmpie, nr. 99. Deasemenea, documentul nu are viza biroului juridic, nu are anexată  HCL care a stat la baza semnării , nici Contractul de delegare a gestiunii, şi nici actele adiţionale privind prelungirea din 2017 până în prezent. La data semnării, taxa de capturare pe câine era de 250 lei. În mod ciudat, aceasta s-a dublat, nefundamentat, în prezent fiind de 450 lei. Cine a aprobat cresterea ei? Primarul, cu de la sine putere, la vreo paranghelie organizata in viile Culpiului? (Click pe documente pentru mărire!)

Şi cu aprobarea cui maşina BISSDOG capturează câini  pe o rază mai mare de 65 km – distanţa pt.care a fost autorizată, ştiindu-se că se fac capturi pe raza primăriilor jud. Cluj: Luna, Floreşti şi Gilău? Maşina,  înmatriculată cu nr. MS-93-SYL,  ridică două semne mari de întrebare:

Primul: cine este proprietarul de drept al maşinii? În mod logic, pornind de la numele societăţii  SYLEVI SALUBRISERV SRL la care Blanka Niomáti-Ilyés este administrator, suntem îndreptăţiţi să credem că maşina aparţine acestei societăţi transportatoare de gunoi. Iar LEVI poate veni  de la Levente, care ar putea fi… chiar primarul implicat în afacere, al cărui naș de cununie este tatăl Blankăi!

Al doilea: maşina respectă condiţiile de autorizare prevăzute de HG 1059/2013, adică are ventilator şi restul dotărilor prevăzute de lege?

BISSDOG – o moarte profitabilă. Profitul Bissdog în 2017 – echivalentul a 85.000 Euro. Profitul primei jumătăţi a anului în curs: 100.000 euro. Tehnici de creştere a profitului prin reducerea cheltuielilor. Mai mult sânge pentru partid!!! Alte eludări ale legii: adopţii ilegale şi taxe de revendicare cu încălcarea prevederilor OUG 155/2001.  

Dacă în 2017 profitul realizat declarat la ANAF reprezintă echivalentul a  85.000 euro, în prima jumătate a acestui an a ajuns la 100.000 euro. Cum a fost posibil acest lucru? În afaceri dacă vrei să ai profit maxim, trebuie să reduci la minim cheltuielile.

Deci, echipa managerială a  BISSDOG a redus costurile prin nerespectarea prevederilor art.8 (1) al Legii 258/2013 cu urmatorul continut: „Încredințarea câinilor fără stăpân spre revendicare și adopție se face dupa consultarea, deparazitarea, vaccinarea antirabica, sterilizare si microcipare”. Blanca, căţeluşa cu 6 pui pe care am luat-o eu, avea doar microcipul, care i s-a  pus pentru că se ştia că vreau să o adopt. În rest…pauză! Carnetul de sănătate cu care am luat-o are numărul de captură 898 şi este completat de un anume doctor Doşa Arpad.  Numărul de microcip ar fi trebuit verificat înainte de a o scoate din lagăr dar… acolo nu exista nici o „sculă” de citit!

Dar BISSDOG a făcut economii serioase şi la capitolul substanţe pentru eutanasie, transport cadavre şi  incinerare.  Nu mă las pînă nu aflu cine ucide câinii şi cu ce instrumente, unde sunt transportate cadavrele şi care este destinația lor finală? La momentul de faţă am în minte cele mai cumplite posibile scenarii ale morţii: furca, lopata, ciomagul, arderea sau îngroparea de vii, malaxarea în maşina salubrităţii, împuşcarea în viile Culpiului, livrarea către traficanţi…Mă pot gândi oare la alte variante?

Dar… afacerile cu moartea prosperă şi prin creşterea veniturilor, datorită  perceperii taxei la revendicare, în multe cazuri fiind vorba de cîini cu stăpîn luaţi cu japca din faţa casei sau chiar din curţile oamenilor. Astfel doamna Ilişan Rozalia din Sângeorgiul de Mureş a plătit o taxă de revendicare de 250 lei (cu factura nr. 354/04.07.2017). Anul acesta , BISSDOG a solicitat unei alte doamne, tot din Sângeorgiul de Mureș, pentru un câine bătrân şi bolnav aflat sub tratament, o taxa de 450 lei + TVA. Cine a decis aceste majorări? Godri Janos, marioneta băgată la înaintare? Primarul Szabó, dupa o beție?  Consilierii locali sau udmr-iştii toţi la grămadă, sub protecţia criminalilor în uniforma statului???

În partea a doua a acestei anchete jurnalistice vă voi prezenta toate demersurile efectuate şi răspunsurile autorităţilor, intervenţiile concrete ale celor două federaţii de protecţie a animalelor din România şi mobilizarea iubitorilor de animale.

                                                                                                                        –  va urma –

                                                                                                               Liliana-Delia MORARIU

1 Comment

  1. M-am îngrozit la citirea acestor rânduri, la câte chinuri sunt supuși cățeii din acel lagăr. Nu este posibil sa ii tratați astfel, trebuie sa faceți curățenie zilnic, sa le puneți apa proaspătă la dispoziție, mâncare, in fiecare zi,
    sterilizați, microcipati și îngrijiți cei răniți. Nu trebuie puși împreună cei de talie mica cu cei mari.

Lasă un răspuns la Gabriela Florica Todoran Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*