Investigatii

Cârdăşia interlopilor din Bihor cu poliţiştii şi procurorii

Publicaţia „JUSTIŢIARUL" vă prezintă un caz semnificativ pentru starea (in)justiţiei din România de astăzi, un caz relevant ce denotă implicarea unor personaje corupte, ce lucrează sub pulpana autorităţilor statului în malversaţiuni dubioase, ce merg până la complicitatea cu infractorii.
Publicaţia „JUSTIŢIARUL" vă prezintă un caz semnificativ pentru starea (in)justiţiei din România de astăzi, un caz relevant ce denotă implicarea unor personaje corupte, ce lucrează sub pulpana autorităţilor statului în malversaţiuni dubioase, ce merg până la complicitatea cu infractorii.

Publicaţia „JUSTIŢIARUL” vă prezintă un caz semnificativ pentru starea (in)justiţiei din România de astăzi, un caz relevant ce denotă implicarea unor personaje corupte, ce lucrează sub pulpana autorităţilor statului în malversaţiuni dubioase, ce merg până la complicitatea cu infractorii.

Materialul primit la redacţie, un dosar de sute de pagini, arată modul prin care un român cu cetăţenie străină, venit să investească în ţara sa de origine, este jefuit de bunurile sale, după care, deşi s-a adresat Justiţiei şi organelor legii, constată cu stupoare că infractorii beneficiază de imunitate şi protecţie.

Cetăţeanul s-a adresat tuturor instituţiilor statului dar n-a primit niciun răspuns până în prezent. În disperare de cauză s-a adresat redacţiei publicaţiei „Justiţiarul”, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice felul în care lucrează anumite „organe ale legii”, în complicitate cu infractorii. Redăm sinteza cazului şi solicităm public organelor în drept autosesizarea şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Rezumatul dosarului penal

În cursul anului 2007  Năsărâmba Alexandru şi soţia sa împreună cu Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana au dorit să demareze o afacere în Oradea. Trebuiau să înfiinţeze 2 SRL-uri, cu obiect de activitate diferit, respectiv comerţ şi construcţii, unde fiecare trebuia să deţină 50%-50% din acţiunile fiecărei societăţi.
La sugestia soţilor Clepe,  Năsărâmba Alexandru a fost de acord să le ofere suma de 55 000 USD pentru achiziţionarea a doua mori de tocat piatră. Suma de 55 000 USD a fost extrasă din contul Năsărâmba Alexandru de către tatăl învinuitului, Clepe Florian.
De asemenea, cei 2 soţi i-au propus lui Năsărâmba Alexandru să facă şi o afacere cu maşini de epocă, acesta a fost de acord cu condiţia ca să participe cu toţii la achiziţionarea lor. Soţii Clepe au susţinut că vor intra în curând în posesia unei sume de 650 000 euro în urma unei tranzacţii imobiliare şi că vor contribui şi ei, dar mai târziu.
Învinuiţii au încercat prin inducerea în eroare să îi convingă pe soţii Năsărâmba că afacerea este profitabilă, că au făcut serioase analize ale pieţei româneşti de la acea vreme, fără să le aducă la cunoştinţa soţilor Năsărâmba faptul că ei aveau deja o firmă în domeniu încă din anul 2004. Liana şi Florin Clepe pentru a-l convinge pe Năsărâmba Alexandru că afacerea cu maşini de epoca este foarte profitabilă, i-a mai zis că ei au vândut anterior o maşină de epoca, la schimb, unui italian pentru o hală care are valoarea de 300 000 euro.
Năsărâmba Alexandru a dat crezare soţilor Clepe şi, în consecinţă, l-a contactat pe dealerul auto Ted Vernon de la SC Ted Vernon Speciality Automobiles Inc, Florida, SUA, cu care a negociat achiziţionarea a 14 maşini de epocă, la negociere fiind prezenţi telefonic, pe speaker, şi soţii Clepe.
La sugestia lui Clepe Florin maşinile au fost cumpărate pe numele acestuia, dar cu banii lui Năsărâmba Alexandru, sub pretextul că Florin Clepe este cetăţean roman şi nu plăteşte taxe atât de mari, spre deosebire de Năsărâmba Alexandru, care nu este cetăţean roman şi nu ar putea aduce maşinile în România. Mai mult decât atât, tot la cererea soţilor Clepe, în cadrul convorbirii telefonice, Năsărâmba Alexandru l-a rugat pe Ted Vernon să nu treacă în acte suma reală ci o suma de trei ori mai mica, care să nu depăşească 30 000 USD (asta în condiţiile în care preţul numai al unui Rolls Roys de exemplu pleacă de la 30 000 USD). Dealerul Ted Vernon i-a spus că „dacă ei doresc va trece o altă valoare în acte pentru a le facilita situaţia lor în România, dar să fie cu băgare de seamă ca nu cumva prin această strategie să fie înşelat de către asociaţi.”
Cheltuielile de transport a automobilelor din USA până în România ar fi trebuit să fie suportate de către Clepe Florin, însă acesta a refuzat din diverse motive. Transportul a costat 11 760 USD şi a fost suportat tot de Năsărâmba Alexandru. Maşinile au fost îmbarcate pe vapor şi trimise în portul Bremenhaven din Germania, de unde au fost preluate de soţii Clepe şi aduse în România.
O dată ajunse în România, maşinile trebuiau înmatriculate, soţii Clepe au decis să le înmatriculeze în Ungaria, deoarece taxele în România erau foarte mari, contra sumei de 35 000 euro – suportată tot de către Năsărâmba Alexandru.
În perioada 29 mai 2008, când au venit în România, soţii Năsărâmba au aflat că în tot acest timp societăţile comerciale nu au fost înfiinţate aşa cum le-a fost înţelegerea cu soţii Clepe, iar maşinile de epoca sunt închiriate pentru diverse evenimente şi că produc bani şi profit pentru Clepe.
La data de 1 iulie 2008, Clepe Florin l-a asigurat pe Năsărâmba Alexandru că nu are nici o intenţie „să îi tragă ţeapă”, că el vrea să rezolve afacerea cu maşinile şi cu materialele de construcţie, însă din cauza unor cheltuieli mari pe care le-a avut în ultima perioadă şi dat fiind faptul că lucrurile se urnesc greu la început, au tergiversat înfiinţarea firmelor şi îl roagă să îl înţeleagă cerându-i să îi acorde câteva luni păsuire pentru înfiinţarea firmelor, deoarece ei (familia Clepe) urmează să primească o sumă mare de bani. Totodată l-a rugat pe Năsărâmba Alexandru să mai investească încă 200 000 de USD pentru a mai lua alte 12 maşini.
Acesta i-a dat suma de 185 000 USD, primind la schimb un înscris care este semnat personal de către Florin Clepe cu ştampila firmei „Metaby” SRL, unde pretindea că are calitatea de asociat. Năsărâmba Alexan- dru nu a luat în calcul varianta că Florin avea să cesioneze cu rea credinţă toate părţile sociale pe care le deţinea firma „Metaby” SRL şi să il păgubească astfel. Din toate cele relatate mai sus, reiese că Florin Clepe a abuzat de încrederea lui Năsărâmba Alexandru având intenţia clară de a-l jefui încă de la început, fiindu-i cauzat un prejudiciu estimativ de 417 457 USD.

Autorităţi ale statului în complicitate cu interlopii

Din informaţiile culese ulterior a rezultat că „partenerul” Clepe Florin este cunoscut în lumea interlopă din Oradea, face parte dintr-un ONG numit „Comisariatul Pentru Societatea Civilă” din Oradea, unde deţine funcţia de „Comisar admi- nistrator”. Acesta se foloseşte de legitimaţia ONG-ului care este asemănătoare cu cea a MAI, foloseşte insigna metalică cu emblema Guvernului României aproape identică cu cea a SRI, deţine chiar şi pistol fără autorizaţie. Este ruda cu un şef de post de politie, prin sora sa, fapt cu care se laudă pentru a-si sublinia protecţia.
La data de 02.08.2009, Năsărâmba Alexandru, cetăţean al Canadei de etnie română, împreună cu soţia sa, au formulat o acţiune civilă la Tribunalul Bihor prin care solicită obligarea pârâţilor Clepe Florin şi Clepe Liana la plata sumei de 405.000 dolari SUA ce reprezintă contravaloarea autoturismelor cumpărate, cheltuielile de transport, de înmatriculare şi recondiţionare, împrumuturile date la solicitarea sus numiţilor precum şi profitul ce putea fi obţinut din vânzarea autoturismelor de epocă.
La data de 24.08.2009 a fost formulată şi o plângere penală împotriva făptuitorilor Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută la art. 215 alin. 1 şi 5 CP. Plângerea a fost adresată iniţial Parchetului General al României, care şi-a declinat competenţă în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, dosar înregistrat sub nr. 1200/P/2009.
În dată de 10.09.2009 dosarul a fost trimis Inspectoratului de Poliţie Bihor în vederea efectuării cercetării penale. La data de 12.02.2010 a primit un răspuns din partea Inspectoratului de Poliţie Bihor, Serviciul de Investigare a fraudelor precum că dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor cu propunerea de neîncepere a urmărire penală faţă de învinuiţi, în pofida evidenţelor. Rezoluţia din 24.02.2010 emisă de procurorul şef secţie urmărire penală Iancu Adrian, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, a confirmat soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana Rozalia şi aici se afirmă următoarele:
„Având în vedere modalitatea în care susnumiţii (soţii Clepe) s-au înţeles cu partea vătămată (soţii Năsărâmba) se constată că în cauză nu există elemente de inducere în eroare a părţii vătămate deoarece în privinţa autoturismelor acestea nu au putut fi nici vândute nici închiriate, iar în ce priveşte sumele de bani date de partea vătămată pentru dezvoltarea activităţii celor două firme au fost date cu titlu de împrumut.”
Este necesară precizarea că aceste sume de bani nu au fost date cu titlu de împrumut, în acest sens servind drept dovadă declaraţia nr. 6260 dată de către Clepe Florin prin care acesta recunoaşte că a primit suma de 185.000 USD pentru achiziţionarea unui număr de 12 maşini de epocă.
Rezoluţia mai arată că soluţia dată în dosar, de confirmare a propunerii de neîncepere a urmării penale, conform procurorului, se fundamentează pe faptul că nu au existat elemente de inducere în eroare a petentului, iar „natura relaţiilor dintre părţi este una comercială şi civil-contractuală şi se bazează pe respectarea unor clauze privind executarea acelor înţelegeri-contracte, care chiar dacă nu au fost sub forma scrisă, reprezintă contracte orale care au aceeaşi forţă probanta şi obligatorie ca şi contractele scrise”.
Însă cea mai scandaloasă motivare, în sfidarea legii şi bunului simt, invocată de organele de urmărire penală pentru neînceperea urmăririi penale privindu-i numiţii Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana Rozalia a fost… criza economică! Cum este posibil ca organele de urmărire penală, parchetul, să menţioneze că datorită faptului că a intervenit criza financiară numitul Clepe Florin Sorin este exonerat la plata sumelor datorate? Din cei 417.457 dolari SUA, în toată această perioadă de 5 ani de zile, nu au fost achitaţi nici măcar 100 de dolari! Iar dacă luăm în considerare şi faptul că la suma respectivă încasată Clepe nu a plătit nici un leu statului român, taxa de venit, rezultă că acesta se face vinovat şi de evaziune fiscală.
Evident, împotriva acestei rezoluţii a fost formulată în termen legal, o plângere, care însă a fost respinsă de către Prim Procurorul de pe lângă Tribunalul Bihor.
La data de 05.03.2010 Năsărâmba Alexandru a trimis Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor o modificare la plângerea iniţială, prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei comise de către Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana din înşelăciune în infracţiunea de abuz de încredere prevăzută la art. 213 Cod Penal.

Procurorul Lele acuzat de trafic de influenţă, dare şi luare de mită

La data de 17.03.2010 Năsărâmba Alexandru a formulat o plângere penală către Direcţia Naţională Anticorupţie solicitând efectuarea unor cercetări penale împotriva procurorului Lele Alex din cadrul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi numitului Clepe Florin Sabin sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, dare şi luare de mită.
În plângere se afirmă că învinuitul Clepe Florin a afirmat că i-a dat lui Lele Alex, Procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor suma de 75 000 de euro ca să dispună pe lângă organele de anchetă neînceperea urmăririi penale împotriva lui Clepe.
Rezoluţia procurorului şef birou Tiberiu Sighertau, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea dispune neînceperea urmăririi penale împotriva lui Clepe Florin Sabin sub aspectul infracţiunii de cumpărare de influenţă (art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000) şi neînceperea urmăririi penale împotriva lui Lele Alexandru, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă (art. 257 C. Pen., cu referire la art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000).
La data de 24.10.2010 Tribunalul Bihor a emis Sentinţa Penală nr. 40, prin care admite plângerea petentului Năsărâmba Alexandru, desfiinţează rezoluţiile şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor în vederea începerii urmăririi penale, plângere împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, iar la data de 25.10.2011 Curtea de Apel Bihor, respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.
Cu toate acestea, urmărirea penală nu a fost începută.
La 16.03.2011 Năsărâmba Alexandru a depus către Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor o cerere de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor învinuiţilor Clepe Florin Sabin şi Clepe Rozalia Liana ce se afla în cercetări privind săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută la art 215 alin. 5 CP în vederea reparării pagubei ce i-a fost cauzată prin fapta comisă. Menţionează că anterior a mai depus o astfel de cerere dar nu s-a dispus nimic în acest sens.
În dată de 09.10.2012 Năsărâmba Alexandru a formulat o nouă plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmării penale în dosarul nr. 1200/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Clepe Florin Sabin şi Clepe Rozalia Liana, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin 1 şi 5 CP, art. 323 CP şi art. 9 alin. 1 lit. B din Legea 241/2005.
Printre motivele plângerii se arata:
Ordinul nr. 1700 din 12 octombie 2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului prevede că: „Vehiculele istorice sunt cele pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv de vehicul (care a utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi motor) este de cel puţin 30 de ani. Vehiculele istorice pot fi originale, restaurate şi reconstruite, sens în care deţinătorii lor vor obţine un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea naţională FIVA (Federaţia Internaţională a Vehiculelor Istorice) în România, Retromobil Club România. Pentru vehiculele istorice, Registrul Auto Roman eliberează CIV dacă vehiculul deţine un atestat de vehicul istoric şi dacă el corespunde în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, având în vedere caracteristicele tehnice de la data fabricaţiei. Registrul Auto Roman menţionează în CIV eliberate vehiculelor istorice textul Vehicul istoric. Totuşi, dacă Registrul Auto Roman constata că un vehicul cu atestat istoric nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru încadrarea în această categorie, nu eliberează CIV. De asemenea, tot pe baza atestatului de vehicul istoric se va înscrie textul Vehicul istoric şi în CIV deja eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România.”
Cu atât mai mult, în situaţia de faţă, cele 14 autoturisme de epocă erau scutite de taxa de înmatriculare, singura taxa de 200 de euro reprezentând taxa de eliberare atestat vehicul istoric, eliberat de Retromobil Club România. Însă, Clepe Florian i-a pretins lui Năsărâmba Alexandru suma de 35 000 de euro taxa înmatriculare.
De asemenea, transportul autoturismelor în portul Bremen Haven în valoare de 11.700 USD a fost plătit de către Năsărâmba Alexandru conform extrasului de cont ataşat şi nu cum menţionează organele de poliţie ce pretindeau că transportul ar fi fost achitat în totalitate de către Clepe Florin, iar în rezoluţia parchetului din data de 24.02.2010 se arată că „aceste autoturisme au fost îmbarcate în vapor şi trimise într-un port din Germania, de unde au fost preluate de susnumiţii (Clepe Florin şi Clepe Liana) şi înmatriculate potrivit documentelor Uniunii Europene în Ungaria, deoarece taxele în România erau prea mari.”
În urma verificărilor efectuate de către organele de urmărire penală s-a constatat că autoturismele nu figurează în baza de date MAI ca fiind înmatriculate, dar nici nu au fost efectuate verificări în Ungaria dacă într-adevăr acestea au fost înmatriculate acolo şi ce taxe s-au plătit.
De asemenea, Clepe Florin Sabin a declarat scris că autoturismele nu au mai putut fi vândute datorită crizei financiare, însă în realitate acestea au fost înstrăinate cu bună ştiinţă, iar unora li s-au vândut piesele, însă poliţistul care s-a deplasat la locul unde erau depozitate autoturismele nu a efectuat un control amănunţit în acest sens.

Muşamalizarea cazului

Potrivit probelor de la dosar, acestea dovedesc în mod clar că numiţii Clepe Florin Sabin şi Clepe Liana Rozalia au acţionat cu intenţie să îl înşele pe Năsărâmba Alexandru, propunându-i să fie asociat la firmele care se vor înfiinţa, având ca obiect de activitate comercializarea materialelor de construcţie şi a autoturismelor de epocă (lucru nerealizat până în prezent), de a achiziţiona două mori de măcinat şi alte accesorii necesare activităţii, în acest sens din contul lui Năsărâmba Alexandru fiind extrasă suma de 54.468 şi înmânată lui Clepe Florin Sabin la 26.11.2007, mori care în realitate fuseseră achiziţionate încă din 2005, iar banii pe care i-au primit ulterior de la Năsărâmba Alexandru pentru achiziţionarea acestor mori au fost însuşiţi personal de către soţii Clepe.
În declaraţia dată de Clepe Florin Sabin în fata notariatului, în data de 02.07.2008 acesta recunoaşte că a primit de la Năsărâmba Monica Daniela suma de 185.000 USD pentru achiziţionarea a 12 autoturisme de epocă şi că până la data de 01.07.2009 se obliga să restituie suma integrală. Organele de poliţie menţionează în raportul de neîncepere a urmării penale că numitul Clepe Florin Sabin în realitate nu a primit această sumă de bani, declaraţia fiind dată de fapt pentru a garanta plata autoturismelor de epocă.
Organele de urmărire penală nu au efectuat cercetări şi verificări cu privire la suma de 98.000 dolari SUA, suma care a fost înmânată numitului Clepe Florin Sabin de către tatăl său Clepe Florian, care are specimen de semnătura pentru a putea ridica bani din contul păgubitului Năsărâmba Alexandru. Din declaraţiile lui Clepe Florin Sabin rezultă că aceşti bani au fost folosiţi pentru transportul autoturismelor de epocă din SUA în Europa, însă transportul fusese deja achitat de către Năsărâmba Alexandru, în valoare de 11.700 dolari, după cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei. Semnificativ, cu deosebire pentru acest caz, este faptul că în prezent actualul avocat al infractorului Clepe este tocmai fostul procuror Lele.
Ceea ce se vede cu ochiul liber din analiza acestui dosar este faptul ca toate procedurile legale au fost încălcate, în scopul evident al muşamalizării cazului. Nu este singurul dosar din care ies la iveală complicităţi necurate între interlopi, procurori, poliţişti, oameni ai legii care sunt plătiţi de către cetăţenii României pentru a fi protejaţi de infractori. Este un cancer al acestei ţări acest gen de coabitare dintre bandiţi şi poliţişti şi procurori, cancer care trebuie extirpat neîntârziat.
Solicităm oficial organelor statului de la nivel central să ia la cunoştinţă, să cerceteze şi să acţioneze, altfel oamenii vor începe să-şi facă singuri dreptate iar consecinţele pot fi grave, aruncând asupra României un blam la nivel european.
Marius STOICA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*