Cap limpede

Ce înseamnă a fi Român?

    Înseamnă să mărturiseşti, prin chiar această numire, originea ta nobilă şi mândria de a fi păstrat un astfel […]

 

 

Înseamnă să mărturiseşti, prin chiar această numire, originea ta nobilă şi mândria de a fi păstrat un astfel de nume. Înseamnă să vorbeşti această limbă românească, limbă care nu este numai urmaşa directă a unei limbi vestite de mare cultură, ci şi o limbă biruitoare, căci într-o luptă de secole cu dialectele slave şi cu alte limbi le-a învins pe teritoriul său şi le-a făcut roabele sale. Înseamnă să locuieşti Ţara Românească, ţară pe care o forţare neîntreruptă de opt sute de ani a izbutit să o rotunjească puţin câte puţin până a adus-o în forma de astăzi  —  cu munţii cari sunt ai noştri, fiindcă noi le-am dat turmele de oi şi doinele  —  cu dealurile cari sunt ale noastre , fiindcă noi le-am împodobit cu grădini şi vii şi mănăstiri frumoase,  —  cu câmpiile, cari sunt ale noastre, fiindcă noi le-am lucrat şi desţelenit an de an, cucerindu-le prin munca noastră şi prin numărul nostru,  —  cu Dunărea cari e a noastră, fiindcă noi i-am pus salbe de sate pe amândouă malurile şi i-am cercetat apele şi ostroavele,  —  cu ţărmul Mării care e al nostru, fiindcă noi l-am deşteptat la viaţa pe care nu a mai trăit-o din antichitate.

A fi Român înseamnă a fi suferit sute de ani şi a te fi bucurat câteva clipe, —  a fi plâns atât încât şi cântecele să pară că plâng,  —  a fi văzut neîncetat distruse începuturile de cultură mai înaltă şi totuşi a le fi început din nou,  —  a fi fost jefuit fără milă şi de toţi sălbatecii şi cu toate acestea, în vremuri de linişte a fi dăruit prisos de hrană materială şi sufletească vecinilor şi chiar popoarelor mai departe,  —  a fi fost întotdeauna izbit în clipele sfinte ale încercărilor de unire naţională şi cu toate acestea a fi ocrotit totdeauna începuturile de acest fel al popoarelor din jur,  —  a fi fost darnic în sărăcie şi mărinimos în izbândă.

A fi Român înseamnă a fi păstrat tenacitatea neamului nostru, acea vitalitate misterioasă şi nesecată, care s-a putut îndoi dar niciodată nu s-a frânt: curpen mlădios şi tare, acoperindă în veşmântul său cu flori modeste şi parfumate pădurea întreagă. Şi mai ales a fi Român înseamnă a avea credinţa că toate aceste însuşiri bune ale neamului nostru, pe cari le putem arăta cu cinste oricui, nu au avut încă răgazul să se arate în deplinătatea lor, dar că în numele lor avem dreptul să cerem libertatea de a le duce la desăvârşire, nu numai pentru gloria noastră, ci şi pentru binele lumii întregi.

                                                                  Prof. Univ. G. Vâlsan, ziarul Plugarul 1922

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*