![O interpelare a publicației cristoiublog.ro referitoare la o inițiativă de distrugere a acelor interceptări efectuate de SRI care au […]](https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/12/trinom_3-620x350.png "Ce se întâmplă cu interceptările SRI declarate ilegale de Curtea Constituțională?")
O interpelare a publicației cristoiublog.ro referitoare la o inițiativă de distrugere a acelor interceptări efectuate de SRI care au fost puse în afara cadrului legal prin Decizie de Curte Constituțională (CCR), a fost trimisă la Parlament de Comisia pentru Controlul SRI, în vederea „determinării oportunității modificării legislației”.
Click pe document pentru mărire!
Există și un precedent în Uniunea Europeană: în 2017, Parlamentul din Luxemburg a dispus distrugerea a zeci de mii de interceptări efectuate ilegal și stocate de serviciul secret local SREL, pe vremea când responsabil pentru legalitatea operațiunilor respectivei agenturi era Jean Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene și omul cu „sciatica bahică”. Ce se întâmplă așadar, în România, cu interceptările devenite ilegale prin Decizie CCR și încă stocate de SRI?
Jean Claude Juncker și Klaus Werner Iohannis, „mână în mână” cu serviciile secrete din țările lor.
Cum a început „nebunia”
În februarie 2016, Curtea Constituțională a României (CCR) decidea că SRI nu poate face interceptări în dosare penale, deoarece nu este organ de urmărire penală, Decizia nr. 51/2016 fiind aplicabilă pentru dosarele care sunt în curs de soluționare sau se vor naște. Altfel spus, SRI trebuia să își reia atribuțiile conferite de lege, fiindcă implicarea Serviciului pe dosare penale (de corupție sau de altă natură) nu aveau nici o legătură cu asigurarea securității naționale. În logica prezenței ofițerilor de informații ca „anchetatori anti-corupție”, la câtă corupție exportă multinaționalele din Franța ale lui Emmanuel Macron, probabil Republica Franceză ar fi trebuit demult să se mute pe un alt continent, sau să rămână condusă cu directori ai serviciului secret Direction Générale de la Sécurité Extérieure (DGSE). Reacțiile isteroide ale Președinției, Ministerului Justiției, fătucilor și „trompetelor” din Divizia Presă, gen ziare.com, ulterioare Deciziei CCR sugerau la vremea respectivă că Statul Paralel fusese lovit într-un loc dureros.
„Biblioteca de înregistrări”. Colecția Iohannis, Editura SRI
Nulitatea administrării unei probe determina excluderea probei, iar interceptările SRI și influența pe dosar a SRI deveneau practic nule. În acest nou context, se ridica brusc, printre multe alte întrebări, una esențială: ce se va întâmpla cu „biblioteca de înregistrări” a SRI, care avea amploarea unei supravegheri de masă tip „Big Brother”- oleacă mai mare decât Biblioteca din Alexandria? Potrivit șefului Comisiei SRI, Claudiu Manda, între 2005-2016 fuseseră emise peste 311.000 de mandate (dintre care 28.784 mandate pe securitate naţională între 2004-2016, raportate de SRI), cu un număr de subiecți ai interceptărilor estimat la cca șase milioane de persoane. Admițând, însă, că „biblioteca SRI” nu conține doar detalii despre suspecți și acuzați, ci și despre familie, prieteni, inamici, cunoștințe, puncte forte sau slăbiciuni – ca motive de șantaj, este evident că un control democratic și o soluție pentru această arhivă se impuneau flagrant, sub suspiciunea justificată că acele interceptări au servit sporadic așa-numitul Stat Paralel (în alegerea „țintelor”), dar și că pot să contribuie cu „donații” la o ocultă piață a informației. Este de menționat, în acest context, că pentru cazul mandatelor pe siguranță națională (asimilate generos pe alocuri unor fapte penale comune precum corupția), SRI a avut acces direct la conținutul interceptărilor, fără alte aprobări oficiale.
Vântu, care ia cuvântu’
În 2017, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu declara că a început să înțeleagă „lucruri” doar după ce a început „să cumpere informații”: altfel spus, miliardarul român a început să plătească pentru informații provenite din mediul de „intelligence” pentru a-și asigura o clarificare a unor „situații” ce implicau eventual jurnaliști-colaboratori ai Serviciului Român de Informații (SRI) din interiorul postului său Realitatea Tv, dar și ofițeri de informații „disponibili”.
Sorin Ovidiu Vântu.
Remarca lui Ovidiu Vântu, ușor batjocoritoare, descria fidel România, așa cum era: o țară incapabilă de ripostă, cu stații TV și ziare infestate de colaboratorii Serviciilor, prizonieră a unei Noi Securități fătată prin cezariană de „elitele globaliste” din București și văzută de consilieri ai președintelui SUA Donald Trump ca având serviciile secrete „scăpate de sub control”. Bolnava România ignorase ani în șir creșterea locală a unei formidabile piețe subterane „de informații”: nota bene, era aceeași piață ce cunoscuse un „boom” spectaculos după activarea Protocoalelor de colaborare între SRI și Justiție.
Prună, ca o țuică tare
Fătucile din Divizia Presă (gen Pro Tv) au relatat cu entuziasm la vremea respectivă, cum s-au implicat președintele Klaus Iohannis (prizonier al consilierilor săi sorosiști) și ministrul Justiției, Raluca Prună (absolventă de Universitatea Central Europeană a „filantropului” Soros) ca să salveze „situația de criză” determinată de Decizia CCR.
Klaus Iohannis și „armele” lui, aceleași marionete folosite și de Soros.
Au fost zile eroice pentru neo-globaliștii din structurile de putere din România, când entitățile Soros au luptat să salveze așa-numita „luptă anti-corupție”, prin folosirea unui serviciu secret autohton ce fusese creat eventual pentru contra-spionaj, pentru combaterea ameninţărilor transfrontaliere și pentru neutralizarea terorismului.
Aceeași fotografie de mai sus, de la un bilanț DNA, dar cu o încadrare mai amplă. Aici apar pe extreme Livia Stanciu, plus Eduard Hellvig, șeful SRI și fost bursier și angajat al lui George Soros.
Iar șocul opiniei publice (și nu neapărat al fătucilor și guguștucilor din „Presa cu epoleți”) a fost cu atât mai mare, cu cât Prună a propus, iar Iohannis a aprobat, o soluție „temporară” în care tehnica și serverele SRI ar fi urmat să fie folosite în continuare pentru interceptări, dar nu de ofițeri de informații, ci prin „organe de cercetare penală” (polițiști, procurori): opiniei publice revoltate i se propunea aceeași „Mărie cu altă pălărie”.
Iohannis, între România și România „lucrului praf făcut”
Mai mult, luat cu valul, Klaus Iohannis a făcut ceea ce nu reușise nici după dezordinile cumplite, soldate cu 500 de răniți, de la mitingul „Rezist” din 10 august 2018: a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), punând în scenă o piesă de teatru prost sub o mantie de solemnitate, unde trebuia să se discute despre ceea ce fătucile și guguștiucii din Divizia Presă numiseră „punerea în pericol a marilor dosare de corupție”. Părea incredibil, dar în România „lucrului bine făcut” al lui Iohannis, Curtea Constituțională devenise o acuzată de lux doar fiindcă restabilise legalitatea într-un anumit domeniu. Mai mult, într-un CSAT redus de Iohannis și de camarila sa la o banală pagină de Internet, nici nu s-au discutat posibilele cauze ale „crizei”, ci doar „efecte”: „scapă corupții”. Nu s-a întrebat nimeni dintre icioglanii de Palat ai lui Iohannis dacă Direcția Juridică a SRI își îndeplinise misiunea să verifice legalitatea și necesitatea mandatelor de interceptare, sau dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), respectiv Parchetul ICCJ, au efectuat controlul de legalitate al cererilor procurorilor pentru mandate. Plătit cu un munte de bani ca să fie activ și ochios, Klaus Werner Iohannis nu reușise să vadă că, pe mandatul său, dusese România acolo unde nu fusese niciodată după 1990: într-o fundătură a drepturilor omului, în general, și a dreptului la viață privată, în particular.
Studiu de caz: Luxemburg distruge înregistrările ilegale
În martie 2018, cristoiublog.ro dezvăluia că președintele Comisiei Europene (CE), Jean- Claude Juncker (membru într-un vocal „cor al bocitoarelor” care a apărat-o până la ultima picătură de energie pe șefa DNA România, Laura Kovesi, cea dată afară pentru comportament discreţionar și sfidarea Parlamentului) era el însuși implicat într-un proces penal deschis la o Curte din Luxemburg, care investighează un „Stat Paralel” cu Binomul „din dotare”. Procesul fusese demarat după ce o Comisie parlamentară descoperise abuzuri incredibile în activitatea Serviciului Secret luxemburghez SREL (Service de Renseignement de l’État Luxembourgeois – SREL), care avea ca și controlor al legalității operațiunilor sale pe prim-ministrul Juncker: potrivit anchetei oficiale, mai mult de 10.000 de cetățeni și rezidenți din Marele Ducat Luxemburg avuseseră convorbirile telefonice interceptate ilegal sau aveau întocmite dosare secrete („fișe de lucru”), mulți fiind oponenți politici ai lui Juncker și ai aliaților săi de guvernare. Juncker a fost forțat să demisioneze, iar în 2014, s-a transferat la șefia CE, prin sforării de culise și prin faima sa de „tip capabil”. În paralel, Parlamentul luxemburghez și Guvernul s-au implicat, însă, în readucerea la normalitate a Serviciilor secrete: directorii au fost demiși, SREL a fost reformat pe structura sa și pe legea de funcționare, iar în 2017 – când Jean Claude Juncker era citat la procesul Interceptărilor ilegale, prim-ministrul Xavier Bettel confirma public, în urma unei interpelări parlamentare, că toți luxemburghezii monitorizați ilegal de SREL au fost informați că înregistrările Serviciului secret luxemburghez sunt distruse.
Se modifică Schimbarea
În octombrie a.c., cristoiublog.ro solicita Comisiei de Control al SRI să precizeze dacă va sprijini ștergerea la un anume termen de timp a acelor înregistrări care au fost efectuate în afara cadrului legal, raportat la Decizia Curții Constituționale a României nr. 51/2016 sau la Protocoalele denunțate dintre SRI și Justiție. Este de menționat că la Parlament se lucrează în prezent la modificarea legislaţiei în domeniul securităţii naţionale, pe legi care sunt în vigoare din anii 90 şi care, prezumtiv, nu mai corespund riscurilor şi ameninţărilor prezente. Comisia de Control al SRI ne-a transmis că s-a decis prezentarea Solicitării către Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în cadrul securității naționale, în vederea determinării oportunității modificării cadrului legal. Pentru că membrii respectivei Comisii au declarat că se vor consulta în munca lor și cu specialiști din Franța sau Germania, cristoiublog.ro sugerează că România ar putea împrumuta și din experiența luxemburgheză din 2017, pe cazul numit „Serviciul Secret SREL”: eventual, prin adresare directă la Jean Claude Juncker, într-o zi fără sciatică.
Traian Horia
Sursa: cristoiublog.ro
CCR nu este instanta de judecata! Nu are atributul constitutional sa declare ceva ilegal. Protocoalele sunt cel mult acte administrative, asupra legalitatii/ ilegalitatii lor se poate pronunta doar instanta de contencios administrativ. De altfel, conform legii, la CCR merg la controlul constitutionalitatii doar legile si ordonantele, nu si actele administrative! Stie asta si un student in anul I la drept! Singura solutie pe care o poate pronunta CCR, conform atributiilor legale pe care le are, este respingerea exceptiei pe protocoale ca INADMISIBILA!!!! Orice jurist de buna credinta, care n – a trecut prin facultate ca gasca prin apa, poate lejer spune asta. De aia au amanat pronuntarea de atatea ori pe o speta simpla, stiu si ei ca daca pronunta in decizie cuvantul “ilegal” ar fi prea gogonata. De ce nu au fost atacate pana acum in instanta de contencios administrativ protocoalele lu peste prajit? Pentru ca se tem ca ar putea fi declarate perfect legale, ceea ce este foarte posibil, pentru ca interceptarile nu s -au facut in baza lor ci a codului de procedura penala in vigoare la acea data. Adica, protocoalele naibii, ca m- am saturat sa deschid televizorul, numai de ele se discuta, au fost emise in aplicarea legii, nu in crearea ei. Adica exact una din conditiile de legalitate a unui act adminstrativ! Nimeni de pe la tv nu discuta la modul asta, pentru ca toti se tem sa nu fie etichetati agenti ai statului paralel. Ce tara e asta unde nu ai voie sa ai o alta opinie! E cumva dictatura? Si, in calitatea mea de bugetar parazit, protestez fata de nerespectarea programului de guvernare. Tocmai ce nu se mai acorda majorarea cu 25% a salariilor de la 1 ianuarie 2019. La fel a facut si guvernul Boc in 2008 – 2009, cand a blocat majorarea salariilor profesorilor cu 33%. Bine ca vor creste doar salariile demnitarilor. Sindicatele tac ca porcu in papusoi. Ce intelegere au facut la Alba Iulia? Le- a cumparat guvernul tacerea? Stiu profesorii ca au fost tradati? Care- i diferenta intre guvernele Boc si Dancila? Niciuna. Niste mincinosi!
Ceea ce nu e constituțional e ilegal. Constituția le dă legea de funcționare și salariile acestor trîntori p banii publici, nu statul paralel
Mihaela, dă-te mai bine ceea ce ești, o “rezistentă” și o obișnuită a mitingurilor tarifate. Ce tot îi dai cu metafore. Dacă interceptările SRI pt dosare penale au fost declarate în afara Constituției de către CCR, atunci ele sînt și în afara legii.Sau poate or fi acceptate de Constituția Somaliei, aia pe care Soros – idolul vostru, o iubește f tare
Justitiarul.ro va rog nu mai acceptati postarile securistilor mai ales ca dezinformeaza. Ne-au ajuns 30 de ani de ilegalitati in justitie, drepturi si libertati un lux, dar SRI sa traiasca si procurorii. PROTOCOALELE sunt ILEGALE categoric sunt ILEGALE respectiv toata justitia s-a facut ilegal si mafioteste. Cu CCR sau fara CCR PROTOCOALELE TOT ILEGALE RAMAN. Toti cei din justitie sa fie arestati ca au lucrat ilegal, semnatarii protocoalelor la puscarie URGENT confiscate toate averile. Dar la ce sa platim atatia escroci, trantori care lucreaza si ilegal?!
Dar ce zici Mihaela de padurile Ro taiate in nestire in ultimii 14 ani cu acordul justitiei si DIICOT care nu au facut absolut nimic pt a stopa. Marş d-aci cu parerile si lectiile tale. Da apa la porci mai bine. Tradatorilor de neam si tara
Anaconda??
Stimate ”JUSTIȚIAR”, domnilor, Vă citesc atent de suficient timp ca să Vă adresez această scrisoare cu toată încrederea în sprijinul Dumneavoastră. Eu sunt pensionar militar cu gradul de colonel în retragere fost în judiciar, fost și avocat în comercial iar în prezent, cu mândrie mă număr printre primii membri ai noului partid ”AL NEAMULUI ROMÂNESC” care sper din tot sufletul să fie realmente românsc și totodată naționalist sadea pentru a putea fi cotat și ca patriotic! Drept urmare, foarte mulți rezerviști mă caută pe facebook – și nu numai – pentru diferite lămuriri și probleme mai greu de înțeles. De la un timp însă, mai întâi mi-au tot șters unele materiale scrise de mine, apoi în mod frecvent, invocând niște stupidități mi-au șters unii destinatari ai materialelor transmise de mine prin e-mail constatând că, de regulă, atacau scrierile mele care loveau în mod frecvent în Iohannis! Ce ceva timp în urmă, după ce am tot încercat ca să-i identific pe autori adresându-mă chiar și STS-ului, la protestele mele destul de vehemente transmise pe adresa lor adică: security@ facebookmail.com” m-am pomenit cu unele reacții incalificabile transmise de un oarecare ”BOUNCE – [email protected]” care, într-un fel de final mi-a explicat că eu aș fi nesocotit nu se știe ce reguli prin aceea că am transmis o cantitate inacceptabil de mare de e-mail-uri?! In mod firesc, cum nu puteam să mă adresez lui ”nobody” am scris tot la adresa security și le-am solicitat ca să-mi comunice concret temeiul legal al normei pe care am încălcat-o și astfel, detalii referitoare la contractul pe care îl au încheiat cu mine pentru ca astfel să am în vedere respectarea obligațiilor asumate DAR DE ATUNCI, NEEXISTÂND NICI TEMEI LEGAL ȘI NICI CONTRACT NU AM MAI PRIMIT NICI UN SEMNAL DE LA EI SAU UN RĂSPUNS. Stimați domni, dacă ăștia nu sunt niște strigoi, cine sunt ei? Puteți să mă sprijiniți cu o cât de mică informație pentru ca, pe viitor, să nu-mi mai perturbe viața? Cu mulțumiri antiipate, doresc să vă transmit un sincer LA MULȚI ANI! iar în funcție de acordul p care contez că mi-l Veți da, să colaborez în limita posibilităților mele cu publicația pe care o conduceți care este minunată. Cu respect, C. Ș. Șelaru
Domnule Constantin Șelaru
facebook cenzurează, nu neapărat în raport cu regulamentele proprii, ci cu cît îl duce mintea pe cel/sau cea care vă are pe moderare/ supraveghere fiindcă sînt împărțiți. Postați pe acest site o adresă de e-mail a Dvs și vă vom scrie mai multe dacă doriți. Sfatul nostru este să încercați să puneți aceleași postări pe mai multe conturi de facebook și să observați dacă comportamentul lor este identic. dacă nu este identic, se poate iniția o acțiune în justiție. Pînă acu, fiindcă au idioți care lucrează ptr ei, Fbook a pierdut o mulțime de bani în procese ptr abuzuri și cenzură.
CI ne sunt ei?Si Ai Ei.En Es Ei si alti securei.Up darea la bancul din vremea tineretii noastre ‘les amis de mes amis sont de MAI”.In prezent nationalismul este considerat ca factor de risc, lumea fiind globala.De acea sunteti monitorizat si CENZURAT.suntem sub ocupatie, inclusiv informationala.
Solutia de a va transmite ideile nedaunatoare este aceesi din vremurile “vechi’.Nu mai scrieti/vorbiti pe sleau.Factorul uman care va cenzureaza nu are inteligenta si cultura dvs, iar factorul tehnic este setat pe cuvinte cheie, gen $$R1, b0mb@, pr3$3dint3, C0tr0piceni, l3g!0n@r, n30m@rx!$m, nu mai zic 3wr3u sau , Doamne fereste , [email protected] orice lege (buna rea) si orice tehnologie este (inca !!!) IN URMA realitatii, daca va veti mentine mintea activa veti gasi mereu o modalitatede exprimare.Nu uitati insa ca ORICE poate fi citit si de cine “nu este de acord” cu parerile dvs.”Astia ” ne impidica si sa gandim si sa comunicam crezand ca am putea actiona.Nu este cazul.’Ei’ domina lumea si aceasta dominatie se va sfarsi doar prin propria surpare, probabil dupa ce noi vom muri de batranete, nu prin vreo rezistenta.
IQ100
Frumos mesaj, calculat.Și realist. F realist. Mulți dintre noi nu înțeleg cum s-a putut ajunge aici.
Mihaela, tu întrebi “De ce nu au fost atacate pana acum in instanta de contencios administrativ protocoalele lu peste prajit”? Simplu. Fiindcă CCR trebuia să decidă dacă o lege organică, poate fi “completată” cu viclenie printr-un text numit Protocol, Și a decis. Semnarea Protocolului a modificat legea organică (de ex Legea de funcționare a SRI), fiindcă i-a dat SRI alte meniri decît cele avute prin lege. SRI sau alte instituții nu pot fi duse, prin Protocoale spre alte “funcțiuni” decît cele conferite de lege și Constituție. Să duci în contencios administrativ un protocol secret care e susceptibil să umple pușcăriile, asta e o enormitate. Nici nu mai pomenim celebrele excepții de pe Contencios din Romînia în care pe spețe identice se dau soluții diferite. Ăia adică nu ajung tot la CCR care, așa cum zici, nu e instanță dar verifică ca Justiția să fie unitară în raport cu Constituția?