Editorial

Chiar doresc americanii să ajute România?

    Urmăresc ştirile, de oriunde sosesc. Părerile românilor sunt împărţite: unii sunt deacord cu baza de la Deveselu, mă […]

 

 

Urmăresc ştirile, de oriunde sosesc. Părerile românilor sunt împărţite: unii sunt deacord cu baza de la Deveselu, mă refer la scutul antirachetă, cu sosirea de trupe americane cu armament greu pe teritoriul ţării, alţii nu sunt de acord. Suntem un stat democratic, cel puţin libertatea de opinie o avem, împărţirea averii ţării nu a fost făcută democratic, ci hoţeşte, dar asta este altă discuţie, spuneam că, fiecare are dreptul la opinie.

Vreau ca, după posibilităţile mele să analizez motivele pentru care SUA, ar dori să ne ajute.

Fac întâi un scurt istoric. Când, în 2003, SUA şi Marea Britanie au invadat Irakul, am sărit şi noi să ajutăm coaliţia occidentală, motivul războiului s-a dovedit a fi unul mincinos, Irakul nu deţinea arme de distrugere în masă (arme chimice), de altfel Bush jr. şi Tony Blair ştiau acest lucru dinaintea începerii războiului. Motivul real a fost puţurile cu petrol, acum Irakul este o ţară în care terorismul şi războiul civil sunt la ordinea zilei.Mai mult, la graniţa dintre Irak şi Siria, pe teritoriul ambelor state, a luat fiinţă Statul Islamic, stat terorist. În Afganistan s-au dus lupte ani de zile fără ca democraţia să triumfe, terorismul este la el acasă, la fel şi comerţul cu opiu.În Libia au ajutat la îndepărtarea lui Moamar Gadafi, prin bobardarea armatei dictatorului Gadafi. Acum Libia este o ţară în pragul războiului civil. Nu democraţia au instalat-o, pe unde au purtat războaie şi au murit oameni, ci haosul şi terorismul. În toate momentele când americani şi-au arătat muşchii prin lume, Rusia şi China au preferat să facă SUA atenţionări mai mult prieteneşti, decât ferme.

De câtva timp Ucraina este destabilizată, o parte a ucrainienilor vor în Europa (UE), cealaltă parte vrea cu Mama Rusia. Ucrainienii au fost de sute de ani alături de ruşi, chiar au făcut parte din imperiul rusesc, este firesc să vrea acolo unde au fost crescuţi. Ucraina până în decembrie 1991, nu a fost niciodată un stat independent. Pentru interese care nu au nimic comun cu voinţa întregului popor, SUA ar vrea ca Ucraina să adere la UE, slăbind astfel Rusia, folosind Ucraina ca tampon între Europa şi colosul rusesc. Pe de altă parte Rusia nu va accepta niciodată să piardă Ucraina fără să facă nimic, aşa că va încerca să destabilizeze Ucraina prin anexarea unor provincii care au fost de drept ruseşti, ca în cazul  Crimeea.

De ce ar dori americanii să ajute România? Noi am fost vânduţi de americani, şi la Yalta, şi la Malta, atunci de ce nu pot acum, dormi de grija noastră? Pentru americani noi suntem o colonie neasumată, respectul pentru noi este dat de rangul emisarului american la întâlnirile cu Preşedintele, ori Prim Ministrul Ţării, am văzut bine, Victoria Nuland, emisarul american, este „ditamai” asistentul secretarului de stat. Cam astea sunt aprecierile americane la adresa noastră. Era să uit, America are şi ambasador – de o vreme avem doar un substitut în România – de fapt, este profesorul care pune conducerea Ţării pe coji de nucă, atunci când greşeşte faţă de instrucţiunile primite de la Unchiul Sam. Cam ăsta este respectul american pentru noi. Pe ruşi am reuşit în 1957 să-i scoatem din Ţară, pe americani nu-i mai scoate nici dracu, se vor considera aici ca acasă. Din toată fricţiunea dintre ruşi şi americani, noi vom avea cel mai mult de suferit, fără a şti măcar, pentru ce murim. Un eventual conflict, ferească Dumnezeu să existe, nu va fi numai între NATO şi Rusia, vor intra şi China şi Iranul care abia aşteaptă să scape de Israel, Coreea de Nord şi nu vor fi de partea NATO.

Dacă una din părţi va simţi că pierde războiul va arunca bombele nucleare, mai ales că există precedentul american în Japonia. Ce se va alege de omenire?

Când lumea poate fi omorâtă de câteva ori, cu armamentul nuclear aflat în silozuri, e riscant să te joci cu băţul prin gard pentru a asmuţi câinii.

România putea fi Ţară membră NATO, aşa cum am fost şi membră a Tratatului de la Varşovia, fără să participăm la operaţiunile militare. Invazia trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia din 1968 s-a făcut fără participarea României. Ţara noastră, prin Nicolae Ceauşescu a criticat vehement amestecul trupelor străine în problemele interne ale altui stat.

Arma trebuie să fie ultimul argument, întâi trebuie purtate discuţii calme şi sincere, fără să fie nevoie să se aştepte un pas greşit din partea interlocutorului. Acţiunile belicoase, nu fac bine, nici constrângerile, acestea pot ele, să genereze revolte şi destabilizare.

Arătarea muşchilor este pentru cel cu puţină minte şi lipsit de argumente.

Aşadar, ce avem noi de câştigat dintr-un eventual război? Nimic, avem totul de pierdut.

SUA nu au avut un război pe teritoriul lor din 1866 când s-a terminat Războiul de Secesiune. Războaie au purtat, dar pe teritoriul altor state. Aşa va fi şi acum, vor pierde câteva mii de soldaţi şi câteva tancuri, poate vor câştiga războiul, ori poate nu va exista învingător, dar noi în mod sigur vom fi distruşi.

„Dacă nu veaneau americanii, veneau ruşii” sau „Cine critică americanii e cu rușii”… spun atotcunoscătorii postaci de pe Facebook. Pe dracu’, alt tip de manipulare!

                                                                                                                        Ionel CÂRSTEA

 

Trackbacks / Pings

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*