Cadran international

Cine va face curățenie la Casa Albă în urma lui John Bolton?

  Sunt rare momentele în care presa internațională de mai toate orientările salută o decizie a administrației Trump. Una dintre […]

 

Sunt rare momentele în care presa internațională de mai toate orientările salută o decizie a administrației Trump. Una dintre aceste decizii a fost îndepărtarea de la Casa Albă a consilierului pentru Securitate Națională, John Bolton.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi eliberarea din funcţie a consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, invocând „puternice dezacorduri” faţă de „multe dintre sugestiile sale”, dar Bolton sugerează că şi-a oferit singur demisia, informează agenţiile Reuters şi EFE. „L-am informat aseară pe John Bolton că nu mai este nevoie de serviciile sale la Casa Albă. Am avut puternice dezacorduri faţă de multe dintre sugestiile sale, la fel ca alţii din Administraţie”, a scris Trump pe Twitter.

                            Războaiele lui John Bolton

Bolton a fost principalul exponent al liniei dure neoconservatoare, „războinicul” din fosta echipă a administrației George W. Bush, adus, în primăvara anului 2018, la Casa Alba. Este cel care a dorit aplicarea „scenariului libian” în Coreea de Nord – adică ridicarea sancțiunilor în schimbul renunțării la programele balistic și nuclear, pentru ca, așa cum s-a întâmplat cu Muammar Gaddafi, după câțiva ani SUA să susțină o rebeliune, iar dictatorul să sfârșească ucis într-un șant. Bolton este cel care a susținut ideea unor lovituri militare în Coreea de Nord, nu negocierile pe care le-a preferat, în cele din urmă, Donald Trump. Bolton este cel care susținut scenariul unei lovituri de stat în Venezuela în acest an, este cel care a inventat o nouă „axă a tiraniei”: Venezuela-Cuba-Nicaragua.  Bolton este cel care a susținut și trimiterea unui portavion și a 120.000 de militari SUA în Orientul Mijlociu, pentru un război cu Iranul, este cel care s-a aflat la originea deciziei lui Trump de a ordona lovituri aeriene în Iran, în iunie 2019, un ordin pe care președintele l-a anulat cu câteva minute înainte de atac. Bolton este cel care s-a opus negocierilor dintre SUA și talibanii din Afganistan și planului președintelui Trump de a avea un acord de pace semnat până la 11 septembrie 2019, o dată simbolică (18 ani de la atacurile asupra World Trade Center) la care Trump dorea să încheie un capitol al războaielor americane. Bolton este cel care s-a opus detensionării relației dintre SUA si Rusia și a susținut înarmarea Ucrainei cu tehnică militară americană defensivă. Sunt poziții deloc suprinzătoare din partea unui John Bolton care, în timpul administrației Bush, a susținut invadarea Irakului și războiul din Afganistan.

                       O administrație haotică și disfuncțională

Presa internaționala l-a criticat aproape la unison pe Bolton pentru aceste abordări războinice. Însă apele se despart când vine vorba de Donald Trump. The Independent sau The Guardian, alături de CNN sau CNBC susțin că, indiferent de opiniile pe care le putem avea despre John Bolton, îndepărtarea sa de la Casa Alba este un semnal îngrijorător. Asta arată că„administrația SUA este disfuncțională și haotică”, scrie The Guardian. Este un semnal că „Trump dorește să fie doar lăudat pentru deciziile sale, nu acceptă critici din partea echipei sale, orice critică este văzută ca o trădare și nu scapă nepedepsită”. Demiterea lui Bolton ar echivala cu eliminarea contragreutății care asigura întrucâtva că Donald Trump nu va negocia marile dosare geostrategice ca pe niște simple afaceri imobiliare, susțin aceste publicații.

            Încheierea pactului dintre Trump și statul profund?

O cu totul altă abordare vine din partea presei antisistem.

În primul rând, de ce a fost numit războinicul neoconservator John Bolton în această funcție importantă de la Casa Alba? Unii comentatori americani au sugerat că sarcina lui Bolton a fost de a curăța sistemul de personajele loiale fostei administrații Obama. Apoi, Bolton urma să fie demis. O altă ipoteză a fost aceea a unui pact între Donald Trump și tabăra neoliberală/neoconservatoare de la Washington: Trump îl numeste pe Bolton la Casa Albă, iar statul profund american va deține astfel controlul; în schimb, statul profund va renunța la investigația Mueller-FBI în cazul implicării Rusiei în alegerea lui Donald Trump (ceea ce s-a și întâmplat, odată ce raportul final al procurorului Robert Mueller l-a exonerat pe Trump de orice complicitate cu Rusia). În ambele situații, demiterea lui John Bolton este văzută ca o lovitură dată de Donald Trump statului profund.

Evenimentele imediat premergătoare demiterii lui Bolton pot avea o semnificație importantă. Președintele Trump dorea să-i invite la Campo David pe liderii talibani, pentru a marca înceheierea unui acord de pace, cât mai aproape de momentul 11 septembrie. Negocierile au fost întrerupte de două atacuri ale talibanilor, săptămâna trecută, atacuri în care și-au pierdut viața și doi cetățeni români. John Bolton se opunea unui acord cu talibanii. Există vreo legătură între statul profund și tabăra neoconservatoare și cele doua atacuri ce au năruit negocierile?

Apoi, președintele Trump, de data aceasta în acord cu președintele Franței, și-au exprimat intenția de a reprimi Rusia în clubul G7. La scurt timp a urmat un istoric schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, un eveniment ce poate duce la reluarea negocierilor pentru încheierea conflictului din Donbas. Pe acest fond, CNN a publicat informația privind exfiltartrea unui spion american la Moscova, în 2017, un spion care ar fi lucrat pentru SUA vreme de peste un deceniu. CIA a infirmat informația, însă ne putem întreba dacă dezvăluirea făcută de CNN nu a fost, din nou, o încercare a statului profund de a stopa ceea ce ar putea fi începutul unei detensionari a relației SUA-Rusia.

                      Rusia nu are „nicio așteptare”

Orientarea ocupantului fotoliului de consilier pentru Securitate Națională indică poziționarea SUA în marile dosare internaționale. Este o funcție extrem de sensibilă, pentru care se luptă taberele din statul profund. Primul consilier pentru Securitate al lui Donald Trump a fost generalul Michael Flynn, fost șef al spionajului militar al SUA, un militar care avea o relație buna cu Vladimir Putin și își dorea detensionarea relației cu Rusia. Mandatul său a durat mai puțin de o lună, a fost demis, pus sub acuzare în dosarul Russiagate pentru mărturie micinoasă, pentru că acceptat bani de la guverne străine. Verdictul în cazul său nu a fost pronunțat până acum.

Al doilea consilier al lui Donald Trump a fost generalul H.R McMaster, un susținător al suplimentării trupelor americane din Siria și din Afganistan, exact opusul promisiunii de retragere a trupelor făcută de Trump în campania electorală. A urmat „războinicul” John Bolton.

Președintele Donald Trump va anunța săptămâna viitoare cine va fi noul consilier al Casei Albe pentru Securitate Națională. Va fi momentul în care vom afla dacă îndepărtarea lui Bolton este o mișcare strategica sau face parte dintr-o simplă rotire a cadrelor.

Rusia „nu are nicio aşteptare” după demiterea de către preşedintele american Donald Trump a consilierului său de securitate naţională, John Bolton, a transmis miercuri un ministru adjunct al afacerilor externe, Serghei Riabkov, potrivit AFP şi Reuters. „Am observat în mai multe rânduri în trecut că permutările din administraţia americană nu aduc nicio îmbunătăţire. De aceea, nu avem nicio aşteptare.”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă de presă RIA.

                      Posibilii înlocuitori ai lui Bolton

Publicația American Conservative scrie că Trump are nevoie de un consilier mai apropiat de viziunea sa, un consilier care să poată vorbi în numele său, așa cum nu a făcut-o John Bolton și nu o fac nici directoarea CIA (Gina Haspel), nici secretarul de Stat Mike Pompeo și nici vicepreședintele Mike Pence. Vicepreședintele Mike Pence vorbește în numele lui Trump? La finalul lunii mai, Mike Pence le-a spus absolvenților de la Academia Militară West Point: „Veți lupta pe front pentru America. Veți conduce oameni în luptă. Se va întâmpla. Unii veți lupta împotriva teroriștilor islamiști. Alții veți lupta în Penisnula Coreea și in Indo-Pacific (…) Unii veți lupta în Europa, unde o Rusie agresivă vrea să schimbe frontierele prin forță.”, a spus Pence. „O întrebare: Nu cumva candidatul Donald Trump a spus că va încheia războaiele și va aduce soldații acasă, nicidecum că va intra în noi conflicte în Orientul Mijlociu, Asia, Europa, emisfera vestică și în Indo-Pacific?”, scria Pat Buchanan.

Așadar, cine ar putea să-i ia locul lui John Bolton? American Conservative sugerează că ar putea fi colonelul Douglas Macgregor, Ricky Wandell (acum asistent al comandantului Statului Major Interarme), Steve Beigan (reprezentantul special pentru Coreea de Nord) sau chiar Richard Grenell (ambasadorul SUA în Germania care a stârnit o mulțime de polemici la Berlin în timpul mandatului său).

                         Ce este mai bine pentru România?

Până acum, consilierii pentru Securitate ai președintelui Trump nu au făcut decât să-i apropie pe cei mai mari adversari ai Americii, Rusia și China,la un nivel nemaîntâlnit din vremea lui Stalin și Mao scrie jurnalistul Pat Buchanan. „În loc să intre în negocieri cu Rusia, SUA au impus noi sancțiuni Rusiei, au înarmat Ucraina, au trimis nave de luptă în Marea Neagră, au sporit prezența NATO în zona baltică au aruncat la gunoi tratatele pentru controlul armamentului negociate de Ronald Reagan în timpul Războiului Rece”, scrie Buchanan. „La finalul Războiului Rece eram singura superputere. Cine ne-a slăbit această poziție? Cine a luat viața a 7.000 de militari americani și a cheltuit 6.000 de miliarde de dolari în războaiele din Orientul Mijlociu? Cine ne-a băgat într-un al doilea război rece? Oare toate astea s-au întâmplat, din nou, din cauza izolaționștilor?”, scrie Buchanan.

Să fie o veste bună pentru România numirea la Casa Albă a unui consilier pentru securitate apropiat de viziunea lui Pat Buchanan, un consilier care să apropie SUA de Rusia, cu riscul ca aceste puteri să-și dea mâna peste România? Sau continurea pe o linie neoconservatoare, cu un consilier dur, care să-l împiedice pe Donald Trump să ducă o politica tranzacționistă și să negocieze dosarele geopolitice ca pe niște afaceri imobiliare? Săptămâna viitoare la anunțarea noului consilier, România ar putea primi un mesaj important de la Casa Albă.

                                                                                                             Călin MARCHIEVICI

Sursa: Cotidianul

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*