Atitudini

Circ politic cu saltimbanci penibili

                Motto: „Poți să păcălești câțiva oameni tot timpul și toți oamenii o […]

 

              Motto: Poți să păcălești câțiva oameni tot timpul și toți oamenii o perioadă, dar nu poți să păcălești toți oamenii tot timpul.” Abraham Lincoln

Alegerile prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni constituie preludiul unei transformări în rău pentru spațiul politic românesc. Nu s-ar putea afirma că până acum ar fi fost extrem de bine dar, măcar se manifesta o brumă de democrație în care decidentul politic, respectiv alegătorul de rând percepea faptul că votul său contează (justificat într-o oarecare măsură de rezultatul final) în economia alegerilor, fie că era vorba de alegeri parlamentare, locale, prezidențiale sau europarlamentare.

Această percepție (profund eronată, acum și aici, mai mult ca oricând îndrăznesc să spun) care s-ar putea să mai subziste la unii dintre noi nu mai are în momentul de față nici un corespondent în starea politică de fapt. Orice parti-pris pe care le-am putea avea pentru unul sau altul dintre actualii candidați la prezidențiale (cei aduși în prim-plan desigur) este nul și neavenit.

Avem de-a face în prezent cu o realitate politică contrafăcută, în fapt cu o democrație de mucava. Pe care este necesar să o rejectăm în bloc.

Construcțiile politice artificiale cu care ne-ați gratulat în timp put. Înfiorător de tare. Orice parfum politic ați folosi este inutil.

Pentru că nu mai poate să acopere haznaua politică pe care ați generat-o.

Voi, arhitecții din umbră ai realității politice românești vă străduiți să inserați în turul doi de scrutin două personaje extrem de toxice: Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, prin intermediul cărora  doriți să creați o oarecare polarizare a populației. O iluzie cu iz democrtic. În fapt o pseudo-democrație care sā mențină scindat electoratul românesc. Și aveți senzația că toți mușcă. Ei bine nu, nu toți! În toată această cacealma aveți în fapt un singur câștigător pe listă: un trădător de neam și țară, un alogen care nu are nici o calitate care l-ar putea indica drept președinte al României. În afara unei slugărnicii și obediențe masonice de netăgăduit, manifestată de către acest individ, calități indispensabile, asta în ceea ce vă prlveşte, evident. Sprijinit de către lojile masonice locale, de către lojile masonice ruso-germane, de către cele de sorginte americană, precum și de către găștile aferente din servicii s-au investit destui bani în el în actuala campanie electorală. Pe care sperați să-i recuperați în noul mandat pe care i-l oferiți cu generozitate.

Orice mâncare politică pe care ne-o serviți este de fapt o lătură infectă. Pentru că ingredientele utilizate sunt toxice.

Participăm sau nu la acest circ politic de cea mai joasă speță?  Aceasta-i întrebarea legitimă pe care ne-o punem destui dintre noi. Ne-am plictisit să fim mințiți în bloc și pe față cu un tupeu incredibil. Avem de-a face cu un blat politic pe care suntem chemați să-l validăm. Nu ne luați pe toți drept proști.

Se vrea, se dorește să fim figuranți într-un scenariu scris de alții pentru acești actori politici lamentabili care nici măcar nu mai sunt interesați să-și joace rolurile desemnate de către scenariștii din umbră.

Am fost, unii dintre noi anesteziați. Mulți am devenit complet dezinteresați de jocurile politice.

Nu se mai alocă timp și energie în această direcție, raportat la campaniile anterioare derulate în România.

Cum s-a ajuns în această situați deloc dezirabilă pentru noi ca neam și țară?

În momentul de față nu mai este esențial cu cine ținem, pe cine votăm ci doar să înțelegem profund că toate soluțiile ne sunt dictate și că nici una, absolut nici una dintre soluțiile care ne sunt servite pe tavă nu sunt profitabile pentru noi atât ca indivizi în particular cât și ca națiune în ansamblu.

Ei, cei din umbră, mizează pe ignoranța noastră, pe gradul nostru de neimplicare. Și se pare că le facem jocurile. Cel puțin o parte dintre suntem amețiți de iluzionarea politică actuală. Dar o parte, deloc de neglijat, nu mai achiesăm la aberațiile politice generate de către aceştia.

Nimeni nu știe mai nimic, sau oricum, extrem de puțin despre candidațiii ce ni se livrează în cadrul acestor alegeri prezidențiale. Și aici mă refer la figuranții inserați, care oricum nu contează. Există doar indivizi care sunt agreați de sistem, ei participă la această pesudo-luptă electorală în care există nenumărați iepuri și un singur câștigător dinainte desemnat: Klaus Iohannis, un alogen străin de trăirea și aspirațiile naționale, atâtea câte le mai are poporul român în momentul de față

Dezbaterile autentice, veritabile cu lupte de idei principii sunt practic inexistente.

Ați ajuns la un control al mass-mediei remarcabil.

Am fost reduși sau ne-am redus strict la o turmă electorală indistinctă.

Dar eu cu cine votez? se reduce la Are rost să votez?, întrebări grefate pe o indiferență individuală cronicizată. Am fost sedați în masă. Candidațiii nu sunt altceva decât marionete penibile expuse pe taraba politică, fiecare în parte fiind exponenții unor găști aferente diverselor servicii de informații, garnisite din plin cu loji masonice. Un coctail indigest pentru fiecare dintre noi.

Klaus Iohannis nu face nici cel mai mic efort în această pretinsă campanie electorală pentru că știe ce forțe oculte îl susțin din spate.

Nimeni nu reacționează ferm la această la punere în scenă a acestui teatru de păpuși execrabil.

Păpușarii din umbră a căror sfori sunt la vedere, arhitecții malefici ai realității politice româneşti mizează pe o masă de manevră care să le facă jocurile.

Ce se petrece acum este un simulacru de factură politică de cea mai joasă speță.

Traiectoria pe care este plasată România astăzi aș dori-o reversibilă (în bine evident) dar cum se profilează evoluția ei în prezent, fără o trezire profundă a conștiințelor individuale este greu de conceput un reveriment.

Dacă vom evolua atât la nivelul conștiinței individuale cât și implicit prin reflexie la nivelul celei colective, avem o șansă. Bineînțeles aceasta este valabil doar pentru aceia dintre noi care mai vrem sā viețuim într-o condiție demnă pe teritoriul actual al României. Iar acest lucru nu se poate relaliza fără o înțelegere profundă şi intimă a mecanismelor și structurilor care deservesc aceste abjecte și mizerabile structuri de putere care generează marasmul politic în care ne scăldăm.

A rămâne pasiv fără a reacționa la ceea ce se petrece în jurul nostru denotă implicit asumarea condiției existențiale a unei moluște drogate.

Arhitecții malefici din umbră care coordonează într-un mod clar şi evident jocul politic, dețin în momentul de față (direct proporțional cu gradul nostru de neînțelegere și neimplicare), toate pârghiile de putere sau dacă preferați o variantă tehnică actuală au acces și dețin controlul tuturor butoanelor puterii de facto īn România. Chiar nu le mai pasă că au transformat campania electorală într-un teatru ieftin deoarece nu există nimeni care să li se opună. Un control care este aproape perfect. O sfidare extremă a electoratului românesc.

Un slogan a bântuit realitatea politică românească la un moment dat: „Nu puteți voi fura cât putem noi vota”.

Am ajuns în strania situație în care ei numără voturile prin intermediul STS-ului și tot ei desemnează candidații. Deci indiferent pe cine votăm va ieși candidatul dorit de către aceştia.

Astfel se joacă simultan la ambele capete. Pardon, la toate capetele, având în vedere că toți candidații plasați în față, cu șanse doar teoretice expuse în sondaje de opinie grosolan contrafăcute, sunt de fapt marionete penibile agitate pentru a condimenta zeama politică sordidă care ni se aruncă în față.

Un joc de tip win-win.

Personal nu sunt dispus să intru în jocul generat de către aceştiai. Să votez candidatul lor şi prin aceasta să dau girul acestei imense cacialmale politice generate.

Este de semnalat, totuși că există persoane integre care au sesizat din plin toate aceste infecte manevre de culise. Pentru că aceste acțiuni sunt mult prea vizibile. Nu este necesar să fi extrem de inteligent pentru a le desluși.

Există soluții concrete apte să ne scoată din această stare de fapt?

Da, există. Individuale și colective.

Doar să le aplicăm.

                                                                                                                   Radu HADÂRCĂ

1 Comment

  1. gigimutu

    glontul nene, glontul, astia numai de glont se mai tem!!!

    Antonescu si Ceausescu au fost executati, pentru ca au fost patrioti si si-au aparat tara, patri(h)otii astia de acum ce merita oare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*