Periscop

Ciudatele avertismente ale lui George Maior din anul 2013, dar și ale altora…

Atunci cînd Elena Udrea acuză SRI că s-a implicat decisiv în bătălia electorală din cursa prezidențială, de partea lui Klaus […]

Atunci cînd Elena Udrea acuză SRI că s-a implicat decisiv în bătălia electorală din cursa prezidențială, de partea lui Klaus Iohannis, apare, inevitabil, suspiciunea de subiectivism. Cei învinși spun, mereu, vrute și nevrute, drept scuze. Ce se întîmplă, însă, atunci cînd avertismente de acest tip au venit ÎNAINTE, chiar mult înainte de alegeri, și nimeni nu le-a luat în seamă? Și ce se întîmplă cînd avertismentele respective au venit la pachet cu altele, la fel de fierbinți, și care dau semne, și ele, că se confirmă tot după recentele alegeri?

Să o luăm metodic.

După izbucnirea necazurilor cu Justiția, Elena Udrea a declarat public în nenumărate rînduri că gruparea Coldea din SRI a „tras” în campanie pentru Klaus Iohannis, lucru care a condus inevitabil, de altfel, și la demiterea lui George Maior din funcție, săptămînile trecute. Asta, pentru că fostul director al SRI nu făcea parte din scenariul pro-Iohannis.
Cine are încredere în Udrea poate lua de bune asemenea informații, cine nu, le pune pe seama disperării.

Numai că, o confirmare strălucită a spuselor ei vine chiar de la George Maior, și nu post-factum.

Mai exact, în luna februarie 2013, directorul SRI iese pe piață, hodoronc-tronc (Maior era extrem de rezervat în privința aparițiilor în media) cu un interviu dat ”României libere”, cu un titlu incendiar: „Există centre de putere care vor să folosească SRI în bătălia prezidenţială din 2014”.

În text, directorul SRI afirma că „există centre de putere care văd în perspectivă şi încearcă să-şi traseze culoare spre viitor, vizând 2014, şi crezând că fie pot intimida SRI, fie îl pot orienta spre a se implica într-o bătălie politică foarte amplă” și că „trebuie să fim atenţi şi la state, pe care nu vreau să le numesc, dar care se află la estul României, unde există preocupări de a cunoaşte în profunzime ceea ce se întâmplă aici, de a încerca anumite exerciţii de influenţare a unor dinamici din statele din zonă”.

Colac peste pupăză, declarațiile spectaculoase ale lui Maior – pentru cine avea urechi să audă, ce-i drept – veneau la cîteva zile după altele, la fel de interesante.

Pe 13 februarie, prezent într-o emisiune a B1TV, Sebastian Lăzăroiu, pe atunci consilier prezidențial, avertiza nici mai mult, nici mai puțin, decît că „proiectul euro-atlantic al României este în pericol”, după presupusa tentativă de lovitură de stat a USL. Lăzăroiu mai spunea că există grupuri puternice de interese care lucrează în acest sens: „Dupa evenimentele de asta vara din Romania, proiectul euro-atlantic al Romaniei este realmente in pericol (…)S-ar putea ca cei pe care ii vedem in fiecare zi sa fie niste marionete si ca in spatele lor sa fie niste grupuri care nu si-au dorit niciodata Romania in UE si in proiectul acesta vestic”.

Încă nu își reveniseră telespectactorii din șoc, că a intrat în emisiune, în direct, însuși șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu. Cel care nu numai că a confirmat deplin declarațiile lui Lăzăroiu, dar a și făcut precizarea extrem de importantă că ele se bazează nu pe gura-tîrgului, ci pe o analiză instuțională extrem de serioasă elaborată la palatul Cotroceni.

„Ar fi bine sa fie doar evaluarea unui analist, dar vreau sa va spun cu un grad ridicat de certitudine ca ceea ce a spus domnul Lazaroiu reprezinta o tema pe care noi o analizam si o evaluam cu cea mai mare atentie. Cineva ar putea spune ca eu deconspir o anumita analiza institutionala dar eu consider ca romanii trebuie sa fie informati in legatura cu ceea ce se pregateste (…) Se pune problema de fapt: Incotro se doreste a fi indreptata aceasta tara?” declara Diaconescu.

Poate să fie doar o coincidență, dar avertismentele cuplului Lăzăroiu/Diaconescu veneau cu șapte zile înainte, iar interviul lui Maior la o zi după oficializarea unei manevre politice de prim rang: anunțarea instalării lui Klaus Iohannis, fostul ”premier de la Grivco” din timpul „loviturii de stat”, în postura de nr.2 în PNL și potențial candidat prezidențial, eveniment care a avut loc pe 20 februarie 2013.

„Sa stiti ca eu il consider pe dl Klaus Iohannis bun si de presedinte al Romaniei, ca sa excludem orice speculatie” declara premonitoriu, în ziua respectivă, președintele PNL, Crin Antonescu.

Trei zile mai tîrziu, un alt pion important al evenimentelor sus-pomenite, Eduard Hellvig, era promovat secretar general al PNL. Poziție din care, în scurt timp, avea să ceară public demisiile de la Cotroceni ale lui Cristian Diaconescu și Sebastian Lăzăroiu, pe motiv de implicare în nașterea Mișcării Populare.

La cîteva zile după descinderea în PNL, același Iohannis declanșa un atac devastator, în premieră, la adresa președintelui Traian Băsescu, într-o declarație pentru Agerpres: ”A fost vreodata acel presedinte obiectiv, independent si deasupra intereselor partinice? Niciodata. Tot timpul a fost partinitor. Tot timpul a tinut partea PDL, ba chiar a tinut un fel de guvern marioneta, a jucat rolul opozitiei cand a venit USL la putere.”

Au trecut fix doi ani de la acele evenimente.

Iohannis s-a instalat la șefia statului și se chinuie să strîngă relațiile cu Maica Germanie.
George Maior a părăsit șefia SRI într-un mod rămas neexplicat, fiind înlocuit de Eduard Hellvig. Cel care a lansat pe piață de acum celebra teorie a noii axe București-Berlin-Washington, mai mult euro și sensibil mai puțin atlantică. Lideri de opinie apropiați noului regim, precum Alina Mungiu, vorbesc, deja, peiorativ, despre „atlantiștii” din politică.

Centre de putere care „au văzut în perspectivă” și și-au trasat „culoare spre viitor”, cum spunea Maior?

Posibil, chiar probabil.

Traian Băsescu și Elena Udrea dau declarații despre implicarea SRI în alegerile prezidențiale.
Fostul director al SIE, Teodor Meleșcanu, le confirmă și el. Greu să nu-ți zboare gîndul la întrebarea lui Diaconescu:  „Încotro se dorește a fi îndreptată această țară?”.

                                                                                                      Bogdan Tiberiu IACOB

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*