Observator

Contrar propagandei secesioniste mincinoase: Înainte de 1918, Regatul României era mai prosper decât Ardealul austro-ungar! (III)

  Ne întâlnim din ce în ce mai des cu un tip de propagandă nesimţită  hungaro-ghermănească  – adică de la […]

 

Ne întâlnim din ce în ce mai des cu un tip de propagandă nesimţită  hungaro-ghermănească  – adică de la Sabin Gherman citire, care cotcodăceşte pe toate tonurile cum că Ardealul „prosper” a cotizat mereu cu bani la Bucureşti şi că „miticii” se îngraşă masiv pe seama Ardealului, care a fost tot timpul mai bogat şi mai harnic decât restul provinciilor ţării! De aceea este necesar să vedem concret cât adevăr şi câtă minciună este în spusele acestor vectori ai propagandei antiromâneşti hungariste, analizând datele economice concrete din arhive, statistici şi surse oficiale.

Care erau diferențele de dezvoltare economică între Vechiul Regat și provinciile alipite în 1918

Contrar convingerii generale, Vechiul Regat avea în perioada premergătoare Primului Război Mondial o dezvoltare economică superioară provinciilor alipite la unirea din 1918.

Reconstituirea PIB-ului pe locuitor din Austro-Ungaria și imperiul Țarist s-a făcut pe baza studiilor Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire” (Max Stephan Schulze) și „Economic Development of the late Russian Empire in Regional Perspective” (Andrei Markevich). Cele două studii permit comparația gradului de dezvoltare din anii 1910 pentru provinciile din Imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Bucovina și Banatul, inclus în regiunea Mureș – Tisa) și din 1897 pentru provinciile din Imperiul Rus (Basarabia).

Pentru a a putea realiza o comparație cu Vechiul Regat, am preluat și prelucrat date din studiul „South-Eastern European Monetary Economic Statistics from the Nineteenth Century to War II”, realizat în colaborare de băncile naționale ale României, Austriei, Albaniei, Bulgariei, Greciei, Serbiei și Turciei (accesează studiul aici).

În trecut, am tratat acest subiect separat pentru cele trei provincii din Imperiul Austro-Ungar și pentru Basarabia, componentă a Imperiului Rus.

Din datele preluate și prelucrate din cele trei studii a rezultat că cea mai apropiată provincie ca nivel de dezvoltare față de Vechiul Regat era Banatul. Această regiune era inclusă în regiunea mai mare Mureș – Tisa (vezi aici PIB-ul pe locuitor din regiunile Austro – Ungariei). PIB-ul pe locuitor din această regiune reprezenta  98% din PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat (vezi harta de mai jos).

Click pe imagine pentru mărire!

Pe locul doi, după PIB-ul pe locuitor aferent anului 1910, se situa Transilvania cu 92% din PIB-ul Vechiului Regat.

Cea mai sărăcă regiune din Imperiul Austro-Ungar era Bucovina, PIB-ul pe locuitor din această regiune fiind echivalent cu 71% din PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat.

Între regiunile Imperiului Austro-Ungar existau diferențe semnificative de dezvoltare (vezi datele din imaginea de mai jos). Partea ungară din imperiu era mai puțin dezvoltată decât partea austriacă, dar era mai echilibrată ca grad de dezvoltare al regiunilor componente.

Click pe imagine pentru mărire!

Datele din Imperiul Rus ne permit comparația Vechiului Regat și Basarabiei în anul 1897, an în care, pe teritoriul imperiului, s-a desfășurat un recensământ, dar și o reformă monetară. Conform datelor preluate și prelucrate, a rezultat că PIB-ul din Basarabia era echivalent cu 61% din PIB-ul Vechiului Regat în 1897.

Studiul realizat de Andrei Markevich ne arată că PIB-ul pe locuitor din Basarabia se situa în apropierea mediei Imperiului Rus. Cea mai mare valoare a PIB-ului pe locuitor din Imperiul Rus era echivalentă cu 150 ruble. În Basarabia, valoarea acestui indicator se încadra în intervalul 60 – 75 ruble (vezi datele din imaginea de mai jos). În acel an, PIB-ul din Vechiul Regat era echivalent cu 111 ruble.

Click pe imagine pentru mărire!

Cele patru provincii alipite la patria mamă în 1918 aveau un grad de dezvoltare diferit și mai redus decât Regatul României. Acest fapt este pus în evidență și de evoluția PIB-ului pe locuitor în valori constante. După unirea din 1918, PIB-ul pe locuitor în prețuri constante a înregistrat o scădere față de perioada anterioară războiului (vezi aici evoluția PIB-ului pe locuitor din 1862 până în 2015). Abia spre sfârșitul anilor `30, conform datelor din lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862 – 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice” a dlui Victor Axenciuc, PIB-ul pe locuitor în valori constante se va apropia de valoarea înregistrată în Vechiul Regat înainte de Primul Război Mondial.

        Sursa: http://www.analizeeconomice.ro/2016/11/care-erau-diferentele-de-dezvoltare_28.html

Articole anterioare:

Contrar propagandei secesioniste mincinoase: Înainte de 1918, Regatul României era mai prosper decât Ardealul și Banatul austro-ungare! (I)

Contrar propagandei secesioniste mincinoase: Înainte de 1918, Regatul României era mai prosper decât Ardealul austro-ungar! (II)

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*