Musamaua Blaga are constiinta murdara

Ce garanţii morale poate oferi candidatul PD-L, Vasile Blaga, că se va implica eficient în conducerea şi organizarea Primăriei Capitalei? Este o întrebare legitimă, pe care au dreptul să o pună bucureştenii, în aceste săptămâni de campanie electorală, atâta vreme cât în fosta sa calitate de ministru de Interne (ianuarie 2005 - martie 2007), Blaga a patronat muşamalizarea unor dosare cu rezonanţă în activitatea MAI.

Este vorba despre sesizările unor cetăţeni, ajunşi victime în dosare în care mulţi poliţişti, cu diverse funcţii şi grade din subordinea sa, erau acuzaţi de abuzuri deosebit de grave şi de ilegalităţi crunte. Potrivit acelor plângeri, adresate spre rezolvare sau spre ştiinţă chiar ministrului Blaga, respectivilor poliţişti li se imputa instrumentarea prin tergiversare cu NUP a unor cauze care au afectat imaginea Politiei Române chiar şi pe plan extern.

Un om politic care şi-a permis, ca ministru, să acopere acte de corupţie şi să tolereze mafiotizarea unor structuri din MAI mai poate fi credibil atunci când se pretinde a fi un viitor primar cinstit, care va lucra doar în slujba cetăţeanului, aşa cum a fost „onestul” pedelist Videanu?

{mosimage}Cazul omului de afaceri Enache Lioliu din Constanţa este simptomatic pentru ceea ce a însemnat, sub ministeriatul Blaga, cităm: „protejarea unei mafii locale din zona oraşului Momeşti”. Acea mafie a fost acoperită sistematic de conducerea IJP - Bacău, în pofida plângerilor şi a denunţurilor adresate în serie, începând cu februarie 2005, direct ministrului de Interne Vasile Blaga. Cu sprijinul unor investitori englezi şi al Ambasadei Marii Britanii de la Bucureşti, Lioliu a reuşit să cumpere pachetul majoritar de acţiuni al fostului IAS din localitatea Ardeoani. Lioliu a înfiinţat o fabrică de lactate şi a refăcut ferma zootehnică. Fiindcă începuse să-i meargă bine afacerea, dar nu a vrut să cotizeze la exponenţii mafiei locale, Lioliu s-a trezit în 2002 că a ajuns victima unor agresiuni fizice şi a unor intimidări şi ameninţări cu moartea, urmate de distrugeri de patrimoniu ireparabile, care l-a dus în stare de faliment.

Acţiuni protejate în reţea de tip mafiot

Prin repetate petiţii, ministrului Blaga i s-a cerut de către victima Lioliu să stopeze abuzurile poliţiştilor care nu s-au implicat în descoperirea şi prinderea infractorilor. „Pentru a se boicota reuşita privatizării, Poliţia Moineşti, coordonată de comisarul Nuţu, a recurs la metoda de protecţie a infractorilor. La poliţie, toate dosarele penale au fost finalizate cu autor necunoscut, cu NUP la Parchet, deşi am depus probe în care am arătat: cum a fost furată întreaga instalaţie de pompare a apei în fermă şi în fabrică; cum am fost bătut în locuinţa mea din sediul fermei, apoi sechestrat noaptea şi ţinut cu cuţitul la gât de indivizi cu cagule, care mi-au cerut să plec din zonă; cum mi-a fost sabotată ferma prin distrugerea instalaţilor electrice şi de apă; cum au fost incendiate depozitul de fibroase, parcul de furaje, grajdul de porcine şi autoturismul papuc - toate aceste dosare penale au fost însă finalizate A.N.(autor necunoscut); cum s-au produs otrăviri de animale în fermă, finalizate cu A.N.”.

În finalul sesizării, Blaga mai era informat că „toate acţiunile de acest gen sunt protejate de o reţea de tip mafiot, cu sprijinul şi acoperirea politică a baronilor din judeţul Bacău, din perioada 2001-2004, în frunte cu Dumitru Sechelariu”.

Alungarea investitorilor englezi

Aceluiaşi ministru Blaga, care jurase la preluarea mandatului său că va acţiona pentru ca legea să triumfe în MAI, i se oferea lista cu numele agenţilor şi comisarilor din Poliţia Moineşti şi IJP Bacău care pactizaseră cu infractorii lăsaţi în libertate. „După ce mi-au închis fabrica şi ferma, ,a fost favorizată o altă societate, SC Almera, tot cu profil de lactate, administratorul acestei firme fiind membru în partidul lui D. Sechelariu. Acesta a beneficiat, atenţie, de trei ori în decurs de cinci luni, de finanţări SAPARD, şi pentru alte firme amplasate în aceleaşi spaţii de producţie ale fostului IAS”, mai precizează Lioliu în cea de a treia petiţie trimisă Cabinetului Blaga. A rămas şi aceasta fără urmări penale sau disciplinare pentru poliţiştii acuzaţi de acele fapte criminale, îndreptate însă indirect şi împotriva unor investitori englezi, care îl sprijiniseră pe omul de afaceri român. Precizăm că Lioliu, după ce îi adusese pe englezi la Ardeoani, a primit consultanţă de la experţii Ambasadei Marii Britanii. Directorul general al Corpului de Control al IGPR, numit de însuşi ministrul Blaga în această funcţie pe algoritm de simpatie PD, a răspuns „la pachet” tuturor petiţiilor anticorupţie depuse de Lioliu, cu formularea: „Urmare a verificării aspectelor sesizate de dvs. cu privire la comisarul şef Nuţu Costache şi a altor lucrători din Poliţia Moineşti, vă comunicăm că nu au rezultat situaţii de nerespectare a prevederilor legale”. Astfel, oamenii lui Blaga şi-au făcut „datoria”.

Dosarul Fătuloiu: flagrant cu stop la „omul PD”

Să vedem cum a tratat ministrul Blaga cel mai grav caz de corupţie judiciară din interiorul MAI. Cazul este cu adevărat fenomenal în privinţa consistenţei probelor depuse, dar şi sub aspectele diversităţii şi a numărului foarte mare de acuzaţii grave aduse unor ofiţeri superiori din IGPR şi MAI. Dosarul cu plângeri ce însumeză peste o mie de pagini este cel format în urma a zeci de denunţuri penale formulate de patronul unei firme din Călimăneşti-Vâlcea, jefuită patrimonial, în acest dosar, cu pagube de milioane de euro, a fost implicat şi mâna dreaptă ministrului Blaga, adică şeful IGPR Dan Fătuloiu. Pentru a i se rezolva intrumentarea corectă a dosarelor de la IJP Vâlcea, patronului Florea Olteanu i se propusese ca printr-un şofer şi un medic din MAI să dea 5.000 euro lui Fătuloiu. Omul a acceptat, a devenit denunţător la Parchet, dar anumiţi lucrători din poliţia judiciară din cadrul MAI şi-au salvat şeful exact în momentul în care persoana care se ducea cu banii de mită spre sediul IGPR a fost deturnată din drum, după ce în prealabil Fătuloiu fusese informat telefonic de un anumit procuror că i se pregăteşte ceva. Flagrantul a eşuat cu ... bine. însă, Olteanu l-a bombardat apoi cu alte zeci de sesizări şi memorii pe Blaga, solicitându-i o audienţă la care avea dreptul legal. Cu o lună înainte de a fi eliberat din funcţia de ministru de Interne, Blaga era somat printr-o serie de trei sesizări, depuse la cabinetul MAI de către denunţător, că i se solicită o audienţă. Pe care Olteanu nu a obţinut-o nici după doi ani de demersuri la MAI.

Grupare de crimă organizată în interiorul MAI!

„Domnule ministru Vasile Blaga, secretariatul general al MAI mi-a comunicat că memoriile mele, înregistrate cu nr. 203, 206 şi 209 din 2006, v-au fost prezentate şi că aţi fost de acord să mă primiţi în audienţă. Vreau să mă adresez personal dvs., d-le ministru Blaga, pentru a vă face cunoscut că sunteţi înconjurat de oameni care muşamalizează grave fapte de corupţie, comise de lucrători din structuri superioare ale Poliţiei Române şi ale MAI, care susţin o adevărată mafie formată din lucrători de poliţie din IJP Vâlcea. Prin modul şi metodele de a se proteja personalul MAI, sub orice formă, indiferent de gravitatea faptelor comise, se promovează şi se încurajează constituirea crimei organizate la nivel de IJP Vâlcea, IGPR şi în structura MAI”.

Este uşor de intuit că Vasile Blaga a refuzat audienţa, deoarece se simţea cu muştele pe căciula sa de pedist cinstit, în faţa unui asemenea denunţ, în care se vorbea de o grupare de crimă organizată în interiorul MÂI. O grupare cu epoleţi, conform lui Olteanu, constituită în anii 2003-2005, pentru muşamalizări de fapte de corupţie, cu ştirea celor puşi de ministru să păstorească structurile Poliţiei Române. Acestea sunt doar două cazuri extrem de grave, îngropate de Vasile Blaga, în calitate de ministru PD.

Silviu ALUPEI