Puncte de vedere

CU FATA LA PERETE (IV)

Capitolul I
Începutul

Vara anului 1983. În România comunistă cuţitul pătrunde spre os. Foame, frig, mizerie  şi minciună peste tot. Nici măcar banalul şi absolut necesarul  curpapir nu se mai găseşte... Un popor întreg mormăie pe la colţuri sau pe la omniprezentele cozi şi uneori înjură ...Dar numai atât!

„Dacă nu se face urgent ceva vom ajunge în epoca de piatră... Se vor produce mutaţii genetice ireversibile care ne vor arunca, ca fibră umană,  cu nişte foarte mulţi ani  înapoi „ gândeşte un tehnician electronist din Radioteleviziunea Română ... Şi, nedorind să-şi asume această răspundere faţă de generaţiile care vin, trece la fapte ... ">

<p align="center"><strong>Capitolul I<br /> Începutul</strong></p>
<p>Vara anului 1983. În România comunistă cuţitul pătrunde spre os. Foame, frig, mizerie  şi minciună peste tot. Nici măcar banalul şi absolut necesarul  <span style="text-decoration: underline;">curpapir</span> nu se mai găseşte... Un popor întreg mormăie pe la colţuri sau pe la omniprezentele cozi şi uneori înjură ...Dar numai atât!</p>
<p><em>„Dacă nu se face urgent ceva vom ajunge în epoca de piatră... Se vor produce mutaţii genetice ireversibile care ne vor arunca, ca fibră umană,  cu nişte foarte mulţi ani  înapoi „</em> gândeşte un tehnician electronist din Radioteleviziunea Română ... Şi, nedorind să-şi asume această răspundere faţă de generaţiile care vin, trece la fapte ...

Asumându-şi toate riscurile posibile, inclusiv pe acela de a primi un glonţ în cap în cazul în care ar fi descoperit de securitate, acesta continuă activitatea de recrutare a noi membrii în „Mişcarea pentru Libertate şi Dreptate Socială din România”. Face acest lucru de mai bine de o jumătate de an fără nici un eşec: oamenii îl ascultă, unii spun un „da” hotărât, alţii spun „da” cu jumătate de gură motivând că nu sunt pregătiţi pentru un asemenea risc, alţii se albesc la faţă şi dau în bâlbâială. Dar toţi, fără excepţie!, promit să nu scoată o vorbă despre ceea ce acesta  le propune.

Din păcate (şi probabil, inevitabil!) la data de 1 iunie securitatea este informată despre activitatea „subversivă” a lui Iorgu de către Pascu Sorel, operator de imagine la Televiziune, colegul său  de serviciu.

Sursa (informatorul) prin care se realizează contactul  cu securitatea este  Meteleanu Stoica – nume conspirativ STOICESCU –  redactor şef adjunct la Redacţia  programe din Televiziune. Ofiţerul de contact este locotenent colonelul Merce Ilie, astăzi deputat P.R.M. în Parlamentul României. Acesta preia cazul şi, prin subordonatul său, căpitanul Vuşcan Dorel, deschide, la data de 8 iunie 1983, dosar de urmărire informativă lui Iorgu. Întreaga operaţiune este supervizată de  colonelul Deleanu Vasile şi aprobată de şeful Direcţiei I din cadrul Departamentului Securităţii Statului, general maior Bordea Aron.

Se întocmeşte un plan de măsuri – sarcini, termene, responsabilităţi – privind supravegherea lui Iorgu în care sunt implicaţi, în mod concret, alături de Merce Ilie şi Vuşcan Dorel, încă doi ofiţeri de securitate: căpitan Oancea Traian şi lt. major Cusak Ion.

Dir. I/Nr.0014940/08.06.1983  – Aprob: gen. mr. Bordea Aron

RAPORT cu propunerea de a începe urm. inform. asupra numitului Iuga Dumitru din Bucureşti.

La 01 iunie şi respectiv, în reluare şi aprofundat, la 03 iunie 1983, sursa „STOICESCU” a semnalat că din relatările numitului Pascu Sorel operator la Televiziune, a aflat că numitul Iuga Dumitru, tehnician electronist la S.C.T.V., ar face parte dintr-o grupare clandestină care îşi propune ca, într-o conjunctură favorabilă, să încerce să preia conducerea statului, înlăturînd structura de conducere politică actuală.

Pascu Sorel ar fi aflat aceste aspecte de la Iuga Dumitru cînd, în toamna anului 1982, acesta i-ar fi propus să adere la grupare. Conform celor reţinute de „STOICESCU” din spusele lui Pascu Sorel, membrii grupării îşi propun să acţioneze pe două fronturi paralele:

– Legal, prezentînd gruparea drept o organizaţie constituită ad-hoc din voluntari, care urmăreşte să sprijine activitatea Partidului Comunist Român în realizarea sarcinilor social-politice şi economice pe care acesta le are de îndeplinit, situaţie în care li s-ar permite să racoleze cît mai mulţi aderenţi din ţară şi din străinătate;

– Clandestin, pregătind lovitura de preluare a puterii în stat într-un moment conjunctural favorabil, cînd gruparea va fi devenit destul de puternică.

Iuga Dumitru a dat de înţeles că în cadrul grupării, din a cărei conducere ar face parte, activează deja mai multe persoane. El i-a prezentat  lui Pascu Sorel un statut de funcţionare al grupării şi i-a explicat că cei care vor să adere la ea trebuie să plătească lunar o cotizaţie, sumă ce este depusă la C.E.C. de fiecare membru în zilele de 17 şi 28 ale fiecărei luni, pe numele copiilor minori, trebuind apoi să anunţe celor din conducerea grupării seria carnetului pe care s-au efectuat aceste depuneri. Prima sarcină pe care urma să o primească Pascu Sorel în situaţia în care ar fi acceptat să adere la grupare, ar fi fost aceea de a puncta noi persoane pretabile la a fi atrase la activitate clandestină, acestea urmînd a fi selecţionate din rîndul celor cu manifestări de nemulţumire la adresa conducerii de partid şi de stat actuale sau al celor care, din diferite motive, se consideră persecutaţi.

Întrucît, după o perioadă de reflecţie îndelungată, Pascu Sorel, speriat, a cerut sfatul sursei „STOICESCU”, aceasta, în conformitate cu instructajul primit, l-a sfătuit să încerce să afle cît mai multe amănunte despre grupare, oferindu-se totodată să-l pună în legătură cu un ofiţer de securitate care să-i acorde sprijinul necesar clarificării acestei situaţii, lucruri pe care Pascu Sorel le-a acceptat.

Trecîndu-se la efectuarea primelor verificări după primirea semnalării de primă sesizare, s-au stabilit următoarele aspecte:

Iuga Dumitru, fiul lui Petre şi Maria, s-a născut la 21 aprilie 1942 în localitatea Mateeşti, judeţul Vîlcea. Este de profesie tehnician electronist, lucrează la Serviciul emisie şi control general din cadrul S.C.T.V., nu este încadrat politic, este căsătorit, are doi copii şi domiciliază în Bucureşti, Bdul Bucureştii Noi nr.58, bl.5, sc.A, etj. II, apt.10.

La locul de muncă este caracterizat ca un bun profesionist, însă are o comportare necorespunzătoare ceea ce a făcut ca, în urmă cu cîţiva ani, să fie sancţionat pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară al R.T.V. (întîrzieri repetate la program; părăsirea locului de muncă, în timpul programului, fără aprobarea factorilor responsabili; ţinută vestimentară şi aspect general necorespunzătoare), acordîndu-i-se calificativul „Slab”.

Despre el se cunoaşte că în anul 1962 a fost condamnat la un an închisoare corecţională pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, pedeapsă pe care însă nu a executat-o fiind graţiat. Ca om a fost caracterizat ca: serios, fără tendinţe de pălăvrăgeală, sociabil şi plin de fantezie.

Aspectele de caracterizare psihică s-au confirmat şi la locul de muncă, Iuga Dumitru fiind descris ca serios în activitatea profesională, iar ca om: rezervat, tăcut însă fără a se izola şi precaut în afirmaţiile făcute în mod public.

Pascu Sorel, fiul lui Nicolae şi Alexandrina, s-a născut la 09 ianuarie 1932 în localitatea Gargalîc, judeţul Caliacra (R.P.B.). Este operator de imagine la Serviciul emisie şi control general din cadrul S.C.T.V., membru P.C.R. din anul 1957, este căsătorit, are doi copii şi domiciliază în Bucureşti, str. Drumul Taberei nr.20, sc.3, etj. I, apt.10.

La locul de muncă este caracterizat ca fiind unul dintre cei mai buni operatori de imagine al Televiziunii, are o comportare corespunzătoare şi îşi realizează conştiincios sarcinile profesionale.

Este apreciat ca om serios, marcat însă de o anumită atitudine revendicativă, fapt care face ca permanent să se afle în conflict cu cineva. Are un nivel intelectual mediu, fără a străluci în inteligenţă.

Îl cunoaşte pe Iuga Dumitru de mai mult timp, de la locul de muncă, relaţiile lor fiind generate de preocuparea lui Pascu Sorel de a se iniţia în electronică, sens în care a apelat la sprijinul lui Iuga care, în acea perioadă, lucra la regia video.

Pascu Sorel nu este cunoscut în evidenţele operative.

Avînd în vedere aspectele raportate mai sus, în scopul aprofundării şi verificării informaţiilor obţinute, apreciem ca necesară includerea lui Iuga Dumitru într-o formă de lucru organizată, sens în care propunem să i se deschidă dosar de urmărire informativă.

În cadrul dosarului se va urmări realizarea următoarelor obiective:

a) Stabilirea realităţii în privinţa existenţei unei grupări clandestine din a cărei conducere ar face parte şi Iuga Dumitru, a structurii, componenţei, modului de organizare şi de activitate a grupării, precum şi a scopurilor reale ale acesteia şi a metodelor şi mijloacelor preconizate spre a-şi realiza intenţiile ostile.

b) Stabilirea locului şi rolului jucat de Iuga Dumitru în cadrul grupării menţionate.

c) Identificarea altor persoane care fac parte din grupare, locul şi rolul acestora.

d) Prevenirea comiterii oricăror acţiuni de natură a aduce atingere securităţii statului, ordinii şi liniştii publice, atît din partea lui Iuga Dumitru, cît şi din partea altor persoane care ar face parte din presupusa grupare clandestină, concomitent cu neutralizarea oricăror activităţi ostile iniţiate de Iuga Dumitru şi cei din anturajul său.

Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor întreprinde următoarele măsuri:

1.Va fi contactat numitul Pascu Sorel cu care se vor discuta în detaliu datele pe care acesta le cunoaşte despre Iuga Dumitru şi despre gruparea în care acesta i-a propus să intre. Termen: 15 iunie 1983. Răspunde: col.Merce Ilie;

2. Se vor efectua de urgenţă investigaţii complexe asupra lui Iuga Dumitru, urmînd a i se stabili activitatea, comportamentul şi anturajul la locul de muncă şi la domiciliu. Termen: 25 iunie 1983. Răspund: cpt. Oancea Traian, cpt. Vuşcan Dorel;

3. Se vor lua măsuri la locul de muncă al suspectului pentru a fi scos din locurile vulnerabile unde ar putea ca, printr-o acţiune duşmănoasă, să producă pagube materiale importante sau să perturbe buna desfăşurare a emisiunilor de televiziune. Termen: 15 iunie 1983. Răspunde: cpt. Oancea Traian;

4. Se va realiza încadrarea informativă a celui în cauză la locul de muncă, reţeaua existentă acolo urmînd a fi instruită şi dirijată să asigure o supraveghere permanentă a activităţilor şi acţiunilor lui Iuga Dumitru şi, în caz de necesitate, să intervină direct şi imediat pentru prevenirea şi neutralizarea unor eventuale încercări ale acestuia de a produce prejudicii materiale sau de ordin moral difuzării emisiunilor de televiziune. Termen: 20 iunie 1983. Răspunde: cpt. Oancea Traian;

5. Suspectul va fi pus în filaj pentru a i se stabili activitatea, programul şi pentru a i se identifica legăturile.Termen: 10 iunie 1983. Răspund: col. Merce Ilie, cpt. Vuşcan Dorel;

6. Din rîndul legăturilor identificate ale celui urmărit vor fi punctate, verificate şi luate în studiu persoane spre a fi recrutate şi dirijate pe lîngă acesta în scopul elucidării suspiciunilor existente asupra lui. Termen: Pînă la soluţionare. Răspund: col. Merce Ilie, cpt. Oancea Traian, cpt. Vuşcan Dorel, lt.maj. Cusak Ion;

7. Se vor instala mijloace T.O. la domiciliile lui Iuga Dumitru şi Pascu Sorel spre a stabili, pe de o parte legăturile celui aflat în atenţie, natura şi conţinutul acestora, iar pe de alta pentru a urmări evoluţia relaţiilor dintre cele două persoane menţionate.Termen: 10 iunie 1983. Răspunde: cpt.Vuşcan Dorel;

8. Se va solicita punerea sub control a corespondenţei interne şi externe a celui în cauză.Termen: 15 iunie 1983. Răspunde: cpt. Vuşcan Dorel;

9. După efectuarea verificărilor necesare, se vor iniţia măsuri spre a se organiza o percheziţie secretă la domiciliul lui Iuga Dumitru pentru a se căuta eventuale probe materiale cu privire la gruparea din care face parte (statut, liste de membrii, liste cu seriile carnetelor C.E.C. pe care s-au efectuat depuneri de cotizaţii etc.) sau care să ateste alte activităţi ostile pe care le-ar desfăşura. Termen: 30 iunie 1983. Răspund: col. Merce Ilie, cpt. Oancea Traian, cpt. Vuşcan Dorel, lt. maj. Cusak Ion.

Prevederile din prezentul plan de măsuri vor fi completate în funcţie de evoluţia situaţiei operative în caz.

Cpt. Vuşcan Dorel

De acord, Şef serv., col. Merce Ilie; De acord, lt.col. Deleanu Vasile

1D-2,3,4 f/v

Document nedatat. Căpitanul Vuşcan Dorel pregăteşte în cele mai fine detalii o întâlnire informativă cu delatorul Pascu Sorel.

Cititorul interesat în evaluarea obiectivă a evenimentelor şi personajelor supuse atenţiei sale nu poate să nu observa un lucru interesant : „creierul” întregii acţiuni este  căpitanul Vuşcan Dorel care dovedeşte, prin tot ceea ce gândeşte, scrie şi semnează, că dispune de calităţi incontestabile pentru meseria  aleasă (sub aspect moral  ,rămâne problema lui!).  În rest, până la cel mai înalt nivel, toţi par a fi  nişte „papagali” care îşi dau cu presupusul şi semnează ca primarii. Cel puţin în această fază de construcţie a dosarului CONSPIRATORII.

 

NOTĂ privind discuţiile ce se vor purta cu Pascu Sorel

 

1. Cînd şi în ce împrejurări a discutat cu Iuga D-tru, pentru prima oară problema organizaţiei (locul unde s-a purtat discuţia; perioada aproximativă; condiţiile care au dus la declanşarea discuţiei).

2. Ce atitudine a avut Iuga D-tru  în momentul cînd a vorbit despre organizaţie (o atitudine degajată; o atitudine temătoare; o atitudine nepăsătoare).

3. Ce detalii despre organizaţie a dat Iuga cu prilejul primei discuţii.

4. Cînd a fost reluată în discuţie, din nou, problema organizaţiei (împrejurări, perioadă; locul unde s-a purtat; cine a provocat discuţia; cum a reacţionat Iuga; ce anume a precizat cu privire la organizaţie şi la activitatea acesteia).

5. Cînd, în ce împrejurări şi la propunerea cui a venit Iuga acasă la Pascu şi i-a prezentat statutul organizaţiei.

6.Cum arăta statutul. Ce titlu avea (cu aproximaţie). Ce prevederi conţinea. Care a fost atitudinea lui Pascu în privinţa conţinutului şi formei statutului. Cum a reacţionat Iuga la observaţiile lui Pascu. Ce conţinut a avut discuţia purtată (cu aproximaţie). Cît a durat discuţia. Dacă mai cunoaşte cineva din familia lui Pascu despre Statut şi despre conţinutul discuţiei purtate cu Iuga.

7.Ce alte discuţii a mai purtat Pascu cu Iuga pe tema organizaţiei (perioada, locul, conţinutul, atitudinea lui Iuga).

8.Ce cunoaşte Pascu despre persoana lui Iuga (caracterizare, activitate profesională; ce prieteni mai apropiaţi are la locul de muncă; cu cine întreţine relaţii mai apropiate fără a fi prieten; cu cine se află în relaţii proaste; cine din cadrul conducerii profesionale îl apreciază şi cine îl dezaprobă – motive; ce cunoaşte despre familia lui Iuga; care sînt relaţiile dintre Iuga  şi ceilalţi membri ai familiei sale; dacă are cunoştinţă despre prieteni ai lui Iuga  din afara serviciului – elemente de identificare ale acestora; dacă ştie despre activităţi ilicite desfăşurate de Iuga la locul de muncă – ce anume, cînd, pentru cine, cum le practică).

9. Ce anume i-a propus Iuga să facă dacă acceptă să intre în organizaţie şi dacă a făcut pînă acum ceva din ce i-a cerut. Cum trebuia să procedeze (aşa cum i-a spus Iuga).

10. Care este părerea lui cu privire la faptul dacă Iuga  a mai atras şi alte persoane din R.T.V.  la activitatea lui (cine, locul de muncă, funcţia, de unde sau de ce crede că a fost atras).

11. Cum i-a explicat Iuga că procedează cineva atunci cînd vrea să intre în organizaţie.

12. Cum procedează Iuga faţă de cineva care vrea să intre în organizaţie.

13. Dacă ştie cum se ţine legătura între membrii organizaţiei.

14. Ce rol joacă Iuga  în cadrul organizaţiei.

15. Cum obţine organizaţia fonduri, cine le administrează şi cum sînt folosite.

16. Cum contribuie membrii organizaţiei la formarea de fonduri.

17. Care este, după opinia lui, motivul pentru care Iuga a aderat la această organizaţie (ce nemulţumiri are, motivele) şi ce consideră că se poate rezolva prin acest lucru.

18. Cum anume ar putea acţiona Iuga  la locul de muncă dacă ar vrea să comită vreo acţiune turbulentă.

1D-67 f/v

 

16 iunie 1983. Întâlnirea dintre căpitanul Vuşcan Dorel şi delatorul Pascu Sorel a avut loc. Vuşcan Dorel întocmeşte  un raport asupra discuţiilor avute cu Pascu privind persoana şi activitatea lui Iorgu. La un moment dat Pascu Sorel îl citează pe acesta : „vom da dracului circul ăsta de comunism„, clarificând astfel, în şapte cuvinte  fără echivoc, intenţiile politice avute în vedere de  obiectiv.

„Papagalul” Merce Ilie, datorită funcţiei, trebuie să aprobe acest raport iar celălalt „papagal”, Deleanu  Vasile, tot datorită funcţiei, are dreptul să  îşi dea cu presupusul pe marginea unui document din care nu pricepe prea mare lucru.

Se propune recrutarea oficială a lui Pascu Sorel ca informator (membrii  de partid nu puteau fi recrutaţi de securitate decât după o aprobare prealabilă a organelor politice superioare).

 

Dir. I//0014940/16.06.1983

RAPORT privind rezultatul discuţiilor purtate cu Pascu Sorel din Bucureşti

 

În ziua de 16 iunie a.c., în conformitate cu aprobarea direcţiei, împreună cu col. Merce Ilie, am purtat o discuţie cu numitul Pascu Sorel, operator imagine la S.C.T.V., cu privire la datele pe care le deţinea despre numitul Iuga Dumitru, tehnician video la S.C.T.V.

Din discuţia purtată au rezultat următoarele aspecte:

– Îl cunoaşte pe Iuga Dumitru din anul 1972, relaţiile dintre ei apropiindu-se datorită „interesului” pe care Pascu Sorel îl manifesta faţă de electronică, sens în care îi solicita uneori sfatul şi sprijinul lui Iuga dumitru. În timp , relaţiile au devenit amicale fără a se ajunge însă la o prietenie foarte apropiată.

– Prima discuţie a problemelor care ne stau în atenţie, respectiv organizaţia din care ar face parte Iuga Dumitru, au avut loc în toamna anului 1982, aproximativ perioada septembrie – octombrie. Ea s-a desfăşurat la locul de muncă al celor doi, în holul de lîngă Studioul nr.4, unde Pascu Sorel ieşise să fumeze o ţigară. Acolo s-a întîlnit cu Iuga Dumitru, ieşit în acelaşi scop. În cadrul convorbirilor, Pascu Sorel s-a plîns că întîmpină unele greutăţi în procurarea de produse alimentare şi a altor bunuri de uz casnic, prilej cu care, generic, şi-a manifestat nemulţumirea pentru această situaţie. La vorbele sale, Iuga Dumitru l-a întrebat că dacă este aşa de nemulţumit, de ce nu intră într-o organizaţie unde să acţioneze în loc să se plîngă pe la colţuri. El i-a spus că ar putea să intre într-o astfel de organizaţie din care face şi el (Iuga D-tru) parte. Văzînd însă uluirea care îl cuprinsese pe Pascu Sorel faţă de o asemenea afirmaţie, a zîmbit şi i-a spus că a glumit. După această discuţie, Iuga Dumitru l-a evitat circa o lună.

Cu prilejul acestei prime discuţii, Iuga Dumitru nu i-a dat amănunte cu privire la natura şi componenţa organizaţiei.

– Discuţia a fost reluată prin luna noiembrie 1982, cînd Iuga Dumitru i-a dat un telefon acasă şi i-a spus că vine să-i facă o vizită. Cu acest prilej, Iuga a adus cu el un material scris de mînă – Pascu Sorel susţine că a recunoscut scrisul lui Iuga – pe circa 10 coli de hîrtie de format mare (mărimea paginii prezentului raport), spunîndu-i că acela era programul de activitate al organizaţiei sale. Din cîte reţine Pascu Sorel, fără să-şi aducă aminte exact şi în detaliu, organizaţia s-ar fi intitulat „Mişcarea Muncitorească Română pentru Libertate Naţională” iar în program

Notă pe m.: verificaţi de rez lt.col. Deleanu Vasile.

se prevedea că organizaţia trebuia să penetreze în toate mediile sociale (muncitori, ţărani, intelectuali, studenţi, armată), să formeze celule şi să declanşeze activitatea organizată. Se prevedea necesitatea atragerii de aderenţi în toată ţara, lucru  care trebuia făcut în timp şi cu răbdare. Pascu Sorel a precizat că Iuga Dumitru a lecturat doar partea de început a programului, iar restul doar a punctat aspectele esenţiale. După prezentarea programului cei doi l-au comentat, prilej cu care Pascu Sorel şi-a manifestat părerea că este vorba de un lucru serios, periculos şi l-a întrebat pe Iuga Dumitru dacă a consultat un jurist în privinţa acţiunii lui, lucru care i-a fost confirmat.

Pascu Sorel susţine că încă din acel moment şi-a dat seama de gravitatea activităţilor desfăşurate de Iuga Dumitru şi a început să se teamă. Ceea ce l-a determinat să nu întrerupă această legătură a fost curiozitatea de a şti pînă unde ajunsese Iuga  cu acţiunea.

– Discuţia a fost reluată, la iniţiativa lui Iuga Dumitru în ziua de 17 sau 18 mai a.c., cînd acesta l-a întrebat direct dacă acceptă sau nu să intre în organizaţie, deoarece discuţia purtată în toamna anului 1982 nu fusese deloc o glumă. Pascu Sorel a acceptat propunerea lui Iuga Dumitru care i-a cerut în acest caz să se ducă în data de 17 iunie 1983 şi să depună la C.E.C.  pe numele fetiţei o sumă de bani, cît va considera el de cuviinţă. El i-a explicat lui Pascu Sorelsuma de bani reprezintă cotizaţia pe care membrii o depuneau pentru organizaţie, iar carnetul de C.E.C. reprezenta, în fapt, carnetul de membru al organizaţiei. Acest carnet trebuia prezentat lui Iuga care îi nota seria, fiind luat astfel în evidenţă ca membru. Cu acelaşi prilej, Iuga Dumitru i-a spus că deja organizaţia şi-a format un „comitet de conducere”, compus din 9 persoane. În urma întrebărilor puse, Pascu Sorel a mai stabilit că din „comitet” mai face parte un medic, un inginer şi un tînăr jurist, precum şi că din organizaţie mai făceau parte încă trei persoane care lucrează la Televiziune. Iuga Dumitru i-a cerut însă să nu pună întrebări cu privire la identitatea membrilor organizaţiei, ci să se gîndească dacă acceptă sau nu să facă parte din ea. El i-a precizat că acest lucru nu este obligatoriu şi că poate să refuze să adere, însă trebuie să nu mai vorbească nimănui despre cele discutate, cerere cu care Pascu Sorel s-a declarat de acord. Spre a-i dovedi că are libertatea de opţiune, Iuga i-a relatat lui Pascu episodul în care el a stat de vorbă cu un fost coleg de la şcoala tehnică, tot în legătură cu acest subiect, însă colegul a refuzat să devină membru al organizaţiei, oferindu-i în schimb suma de o mie de lei pentru activitatea pe care o desfăşoară.

Cu prilejul acestei discuţii nu s-a mai reluat problema programului de activitate al organizaţiei.

– Recent, la începutul lunii iunie a.c., Iuga a discutat din nou cu Pascu Sorel, prilej cu care şi-a reînoit solicitarea ca acesta să efectueze depunerea banilor pe data de 17 iunie, precizînd că „comitetul” a hotărît să-i încredinţeze unele sarcini. Iuga  a spus că aceste sarcini îi reveneau înainte lui, dar fiind foarte aglomerat, s-a hotărît să fie degrevat de o parte dintre ele, acestea urmînd a-i fi încredinţate lui Pascu. Din cîte a înţeles Pascu, i-ar reveni sarcina de a discuta cu unii tineri care fac parte din organizaţie sau care urmează să devină membrii. Tot cu acest prilej i-a spus lui Pascu Sorel, care şi-a manifestat temerea faţă de faptul că nu ştie ce să facă şi cum să acţioneze pentru rezolvarea sarcinilor pe care le va primi, că-i va aduce un „material de instructaj” care îl va ajuta. De asemenea, i-a spus să fie pregătit, întrucît pe data de 2 iulie a.c. vrea să-l prezinte „comitetului” organizaţiei, prezentare care va avea loc într-o casă aflată undeva pe lîngă Parcul Libertăţii.

În urma acestei discuţii, Pascu Sorel s-a hotărît să apeleze la sfatul sursei „STOICESCU”, pe care o cunoştea de multă vreme şi în care avea încredere, iar în urma discuţiei purtate cu sursa a ajuns în contact cu organele de securitate.

Referindu-se la persoana lui Iuga Dumitru, Pascu Sorel a precizat că acesta este bine apreciat ca profesionist la locul de muncă, însă din punct de vedere al comportării produce multe necazuri. Astfel, Iuga Dumitru nu s-a înscris în partid şi o lungă perioadă de timp a refuzat să se înscrie şi în sindicat, susţinînd că nu este obligatoriu să faci parte din vreo organizaţie. A fost obligat să se înscrie în sindicat deoarece copii nu i-au fost primiţi la grădiniţă decît dacă aducea adeverinţă de la organizaţia sindicală de la locul de muncă. În relaţiile cu ceilalţi colegi este retras, Pascu precizînd că nu l-a văzut să discute cu cei împreună cu care lucrează. Participă însă la discuţiile de grup care au loc pe holul Studioului 4, cînd se iese la fumat.

– Despre legăturile din afara serviciului nu cunoaşte nimic neaflîndu-se în anturajul intim al lui Iuga Dumitru. I se pare însă că la locul de muncă întreţine relaţii mai apropiate cu Apostol Nicolae (cca. 35 de ani) şi cu un anume Mitruţ pe care l-a caracterizat ca un veşnic nemulţumit şi cu manifestări vehemente, deschise şi publice.

– În legătură cu viaţa de familie a lui Iuga Dumitru  a spus că are impresia că acesta se înţelege bine cu soţia şi cu cei doi copii.A specificat că ştie de la Iuga că mama soţiei se află stabilită în S.U.A. , ţară unde au vrut şi ei să plece prin anul 1975, însă mama soţiei nu a fost de acord cu intenţia lor, spunîndu-le să rămînă aici şi să-şi vadă de treabă.

– Fiind întrebat dacă Iuga Dumitru i-a precizat ceva din scopurile organizaţiei, Pascu Sorel a specificat că cel în cauză i-a spus că organizaţia, aparent va acţiona pentru sprijinirea partidului, însă atunci cînd va deveni destul de puternică, va acţiona pentru a pune mîna pe putere, iar după aceea ” vom da dracului circul ăsta de comunism”.

– Fiind întrebat dacă IUGA i-a relatat ceva în legătură cu modul cum se întîlneşte cu ceilalţi membri ai organizaţiei, Pascu Sorel a spus că Iuga nu a discutat aşa ceva, însă a aflat de la el, pe cînd se aflau amîndoi de serviciu, în data de 14 iunie a.c., că Iuga trebuia să se întîlnească neapărat cu cineva din provincie, în seara acelei zile, ora 20.00 la Gara de Nord. A reuşit să găsească un coleg care să-i ţină locul cît lipseşte şi a plecat din Televiziune pînă la ora 21.00 cînd s-a reîntors. La revenire, i-a spus că întîlnirea avusese loc şi s-a desfăşurat în bune condiţiuni.

– Răspunzînd la întrebarea dacă Iuga ar putea ca, printr-o acţiune duşmănoasă, să producă prejudicii la locul de muncă, Pascu a răspuns că acest lucru este posibil, fiind în măsură, dacă ar vrea, să producă un scurtcircuit care să scoată temporar din uz unele instalaţii. Nelucrînd însă la emisiunile în direct, nu ar putea prejudicia transmisiile de televiziune date pe post.Cu toate acestea, sînt momente cînd are acces şi pe platourile de emisie directă, înainte de începerea emisiei, cînd reglează filtrele optice ale camerelor.

Discutînd cu Pascu Sorel despre perspectivele acţiunilor ce vor trebui întreprinse în viitor, acesta şi-a manifestat temerea de a nu fi implicat într-o problemă care să-i cauzeze neplăceri.

În concluzie, i s-a spus că nu se va întîmpla acest lucru dacă va informa în mod operativ şi corect despre toate aspectele pe care le va stabili în legătură cu organizaţia şi a acţiunilor lui Iuga Dumitru.

S-a declarat de acord să sprijine în continuare organele de securitate pentru elucidarea tuturor problemelor care interesează şi despre care va lua cunoştinţă, solicitînd să fie îndrumat cu privire la modul său de acţiune în viitor. De comun acord s-a stabilit că este bine să depună la C.E.C.  o sumă de bani, conform instrucţiunilor primite de la Iuga Dumitru, condiţie esenţială pentru a cîştiga încrederea acestuia şi, totodată, motiv de a-i solicita, fără a insista, date şi aspecte mai concrete despre organizaţie, despre persoanele care au aderat la ea, inclusiv despre conducerea acesteia, acţiunile ce le preconizează ş.a.

Deoarece în discuţiile purtate cu Pascu Sorel (care au fost înregistrate) acesta s-a declarat dispus să-şi aducă contribuţia pînă la clarificarea deplină a cazului, propunem a se solicita aprobarea organelor de partid competente pentru cel în cauză să sprijine în mod organizat organele de securitate în rezolvarea unor sarcini specifice.

Cpt. Vuşcan Dorel

Note: da. (referitor la recrutare – n.a.) lt.col. Deleanu Vasile; de acord, Şef serv., col. Merce Ilie

 

1D-64,65 f/v,66 f

 

16 iunie 1983. Filajul şi ascultarea telefonului au  fost puse în funcţiune chiar înainte de a se fi aprobat deschiderea oficială a dosarului. Se controlează permanent activitatea lui Iorgu („Ilie” pentru filaj) şi se identifică toate persoanele care intră în contact cu el. O colegă de serviciu, ghinionistă prin faptul că îi plăcea să stea mai mult de vorbă cu acesta, devine „individă”  pentru securitate. Model de filare şi identificare – agenţii securităţii o urmăresc până la uşa apartamentului în care locuieşte. Sunt identificate şi verificate toate persoanele care locuiesc în casa respectivă.

 

Unit. 0672/Serv. 5/Nr.00611/21.06.83  – NOTĂ DE FILARE ŞI IDENTIFICARE

 

În ziua de 16.06.1983 între orele 19.00 – 20.00 obiectivul „ILIE” a fost contactat de o individă cu următoarele: etate de cca. 20 – 25 ani, statură potrivită, conformaţia corpului mijlocie, faţa ovală, tenul şaten spre brunet, părul castaniu împletit (coadă), faţa ovală, ochii negrii, nasul de mărime mijlocie, gura potrivită, bărbia rotundă.

Îmbrăcăminte şi obiecte portabile: jachetă venilin albastru cu roşu, fustă în carouri, de culoare gri, pantofi maron, geantă grena.

Stabilită în str. Poiana Muntelui  nr.2 bloc OD3 etaj 1 apart 165 scara 5 sector 6 la ora 19.00. Datele rezultate din timpul acţiunii de filaj, utile identificării: Salariată la Televiziune. Pe uşa apartamentului figurează Muntean Ilie.

Cine a executat filarea legăturii: lt.F.I.C./1989 (nr.tf. n.a.)

Şef serv., lt.col. Şimonfi Gheorghe

 

S.M.B. – Serv F/ 879368  Către U.M./0672/S.5.  REZULTATUL IDENTIFICĂRII:

 

La adresa D-vs. Nr. 00611 din 23.VI. 1983 – prin care solicitaţi identificarea individei care în ziua de 16.06. 1983 a fost contactată de ob. „ILIE” – individă ce a fost stabilită cu domiciliul în str. Poiana Muntelui nr.2, bloc OD3, ap.165, vă comunicăm: Muntean Adriana, fiica lui Ilie şi Elena, născută la 1.05.1963  în Bucureşti tehnician la RTV locuieşte cu familia compusă din: Muntean Ilie, tată, fiul lui Stan şi Maria, născut la 23.05.1925 în Poiana Sibiului, tehnician la RTV; Muntean Elena, mamă, fiica lui Ion şi Maria, născută la 25.07.1931 în Coroeşti, jud.Vaslui, proiectant la I.P. Construcţii Montaj; Muntean Sorina, soră, născută la 26.03.1965 în Bucureşti, elevă.

Of. sp. Mr. Ciulpan

1D-153 f/v

22 iunie 1983. Delatorul Pascu Sorel devine informator neoficial al securităţii. Colonelul Merce Ilie îi dă indicaţii cum să se comporte la întâlnirile sale cu Iorgu şi ce informaţii trebuie să obţină de la acesta. Toatea astea Merce Ilie le consemnează într-un raport destinat informării mai marilor săi.

Dir. I/22.06.1983  – RAPORT INFORMATIV

Cu prilejul întîlnirii pe care am avut-o cu Pascu Sorel, acesta mi-a relatat următoarele:

Ieri, 21 iunie a.c.. a avut o discuţie scurtă cu Iuga Dumitru, la serviciu, în locul obişnuit, la o ţigară. La reproşul lui Pascu Sorel că l-a blocat acasă 3 zile aşteptîndu-l, s-a scuzat că n-a putut să-l viziteze în perioada 17 – 19.06.1983, aşa cum i-a promis deoarece a fost foarte ocupat cu alte treburi, pe care, fără a intra în detalii, spune că le-ar fi rezolvat bine. Se arăta însă oarecum nemulţumit de atitudinea unora, fără să dea nume, care în vorbe promit multe dar cînd să treacă la fapte ezită şi în final refuză.

Ca să-l determine să intre în probleme mai concrete, Pascu Sorel i-a spus că, aşa cum s-au înţeles, a depus suma respectivă la C.E.C.  la care Iuga Dumitru  a adăugat că a făcut un lucru bun şi că în viitor vor avea mult de făcut dar n-a intrat în amănunte.

Apoi i-a dat o carte format mic „Ce este viaţa”, nu reţine autorul, şi pe ultima filă l-a pus să scrie seria C.E.C. – ului şi data depunerii. Probabil, că nu avea altceva la el, pentru că,  pe pagina respectivă nu mai erau alte însemnări. Nu a observat nici pe alte pagini deşi a frunzărit-o puţin. Ce i-a atras atenţia este faptul că pe fiecare pagină sus – la mijloc era parafat numele lui – Iuga Dumitru.

Pascu Sorel este nedumerit de faptul că Iuga Dumitru nici nu i-a relatat aspecte mai concrete cu privire la aşa-zisa organizaţie, deşi se aştepta la acest lucru, mai ales după ce a depus cotizaţia respectivă la C.E.C.

I s-a spus că a discutat cu Iuga Dumitru mai mult întîmplător, la o ţigară, şi în locuri nepotrivite, neexistînd condiţii pentru adîncirea unor probleme. În consecinţă va trebui, dacă Iuga Dumitru nu are iniţiativă, să-l invite pe acesta acasă sau la un local unde să poată discuta nestingheriţi, în tihnă, Cu acest prilej Pascu Sorel, dacă Iuga Dumitru manifestă încă rezerve în discuţii să-şi exprime nemulţumirea pentru faptul că deşi el i-a dat dovezi de loialitate, a avut încredere în ce i-a spus Iuga Dumitru, continuă să fie tratat cu neîncredere şi vrea să ştie dacă la mijloc este o „treabă serioasă” pentru care merită să rişte sau nu, altfel nu are rost să-şi piardă vremea.

De asemenea, i s-a indicat să fie mai activ în raporturile cu Iuga Dumitru să nu se lase manevrat fără să ştie şi fără să fie consultat , să fie mai atent la detalii, la materialele, documentele pe care le are Iuga Dumitru,  locul unde le păstrează , relaţiile apropiate ale acestuia la locul de muncă, natura acestora.

Col. Merce Ilie, 22.06.1983

Completare: Pascu Sorel  a mai precizat că, în momentul în care i-a arătat lui Iuga Dumitru carnetul de C.E.C.,  acesta a manifestat vizibil o mare satisfacţie.

1D-69 f/v

24 iunie 1983. Căpitanul Vuşcan Dorel face o analiză minuţioasă a situaţiei operative în care se află dosarul de urmărire informativă CONSPIRATORII. Se confirmă prin acest document ceea ce am afirmat mai sus: Vuşcan Dorel are incontestabile calităţi de ofiţer de contrainformaţii.

Despre Iorgu se reafirmă faptul că planul său are în vedere „schimbarea orînduirii social politice actuale” şi i se completează imaginea negativă cu argumente de genul : a refuzat multă vreme să se înscrie în sindicat şi este afemeiat.

Dir. I/Nr./0014940/24.06.1983 – NOTĂ DE ANALIZĂ în  d.u.i. CONSPIRATORII

De la data primirii informaţiei de primă sesizare şi pînă în prezent, evoluţia d.u.i. „CONSPIRATORII” se prezintă după cum urmează:

SITUAŢIA OPERATIVĂ

La 01 iunie 1983, cu revenire la 08 iunie 1983, sursa „STOICESCU” a semnalat că numitul Iuga Dumitru – tehnician electronist la S.C.T.V. ar face parte dintr-o grupare clandestină care îşi propune ca, după ce-şi va racola adepţi din toate mediile sociale (muncitori, ţărani, intelectuali, studenţi, armată), să schimbe orînduirea socială şi politică din R.S.România. Iuga Dumitru i-a propus numitului Pascu Sorel – operator la S.C.T.V. să activeze în cadrul acestei grupări.

MĂSURI ÎNTREPRINSE

– La 06 iunie a.c. s-a solicitat introducerea mijloacelor T.O. de tip I.C.T. la posturile telefonice ale celor două persoane semnalate;

– La 06 iunie s-au solicitat investigaţii complexe despre Iuga Dumitru şi Pascu Sorel;

– La 06 iunie a.c., Iuga Dumitru a fost luat in filaj;

– La 13 iunie a.c. s-a solicitat interceptarea corespondenţei interne şi externe a celor două persoane aflate în atenţie;

– La 16 iunie a.c. a fost contactat Pascu Sorel pentru a se obţine noi detalii despre Iuga Dumitru şi gruparea din care acesta face parte, precum şi pentru a se studia posibilităţile de folosire a acestuia în direcţia clarificării informaţiei de primă sesizare;

– La 17 iunie a.c. a fost recontactat Pascu Sorel spre a i se stabili conduita faţă de Iuga Dumitru în viitor;

– La 22 iunie a.c. s-a efectuat o nouă întîlnire cu Pascu Sorel spre a se stabili reacţia lui Iuga Dumitru după satisfacerea solicitărilor făcute lui Pascu Sorel

REZULTATUL MĂSURILOR ÎNTREPRINSE

Ca urmare a complexului de măsuri informative – operative iniţiat în caz (conform Planului de măsuri elaborat la 08.iunie 1983), au rezultat următoarele aspecte:

Despre gruparea clandestină

Ideea pare să fi fost exprimată pentru prima dată în toamna anului 1982 (septembrie – octombrie). A fost reluată în noiembrie 1982 şi mai 1983. Pînă în prezent despre ea se cunoaşte că ar fi intitulată „Mişcarea Muncitorească Română pentru Libertate Naţională”; i s-ar fi elaborat de către Iuga Dumitru un „Program” de activitate; ar avea deja constituit un „Comitet” de conducere format din 9 persoane, intelectuali, între care s-ar afla un inginer, un medic, un avocat tînăr şi trei angajaţi ai Televiziunii (Nu s-a putut stabili nici un detaliu nominal); îşi propune să acţioneze în două direcţii paralele: legal – ca organizaţie voluntară care să sprijine activitatea organelor de partid şi de stat, sens în care să i se permită racolarea de persoane din întreaga ţară  şi chiar din străinătate şi clandestin – pregătirea unei lovituri de stat pe care s-o pună în practică într-o conjunctură social – politică favorabilă şi cînd, prin numărul de membri, va fi suficient de puternică, spre a schimba orînduirea social politică actuală; îşi propune recrutarea viitorilor membrii din rîndul persoanelor cu manifestări declarate de nemulţumire, generate fie de motive de ordin personal, fie de ordin social.

Despre Iuga Dumitru

Este un element care refuză cu încăpăţînare să se încadreze în structura social – politică actuală; nu este membru de partid şi a refuzat multă vreme să se înscrie în sindicat, motivînd că acest lucru nu este stabilit ca obligatoriu. A devenit membru de sindicat doar ca urmare a faptului că fără o adeverinţă din partea acestei organizaţii nu putea să-şi înscrie copii la grădiniţă.

Are o atitudine marcată de libertinism, lucru pus în evidenţă de aspectul vestimentar şi de comportamentul adoptat.

La locul de muncă, deşi este apreciat ca bun profesionist, a ridicat probleme plecînd fără aprobare din timpul programului, întîrzieri repetate, ţinută necorespunzătoare, lucruri ce au făcut ca în anul 1982 să i se acorde calificativul „Slab”.

În afara serviciului s-a stabilit că are un profil moral necorespunzător, fiind caracterizat ca afemeiat, lucru ce a condus la deteriorarea gravă a climatului familial. În prezent este despărţit în fapt de soţia sa (trăiesc în acelaşi apartament, însă fără a mai avea vre-o relaţie apropiată cu soţia. Pentru a păstra totuşi aparenţele faţă de cei din afară, soţia a acceptat să-i facă menajul). În prezent, din datele deţinute de noi Iuga Dumitru întreţine relaţii intime cu numita Muntean Adriana, colegă  de serviciu cu el, cu care se întîlneşte în locuinţa unui prieten apropiat, identificat în persoana numitului Vicovan Viorel proiectant    la I.C.M.P.C.  Bucureşti.

Analiza datelor deţinute despre Iuga Dumitru permit ca acesta să poată fi caracterizat ca o persoană inteligentă, plină de fantezie, cu o imaginaţie combinativă, precaută, tăcut şi rezervat fără însă a se izola vizibil de ceilalţi colegi de muncă, încăpăţînat.

Despre rezultatul măsurilor operative

1. Dirijarea lui Pascu Sorel – deşi lui Pascu Sorel i s-a  solicitat   să îndeplinească cererea formulată de Iuga Dumitru, respectiv să depună o sumă de bani la C.E.C. pe numele fetiţei lui minore, ceea ce ar fi reprezentat adeziunea lui de intrare în grupare, Iuga Dumitru nu a reacţionat pozitiv, aşa cum era de aşteptat, ci s-a menţinut în continuare pe o poziţie rezervată, nu i-a dat nici un fel de detalii în plus despre grupare, membrii acesteia sau activităţile ce se desfăşoară, mulţumindu-se să-l pună să scrie seria carnetului C.E.C. pe o foaie goală din cartea „Ce este viaţa„.

2. Exploatarea mijloacelor T.O. – Nu au apărut date certe care să confirme sau să infirme informaţia de primă sesizare. Din supravegherea exercitată pe această linie asupra lui Iuga Dumitru au rezultat un număr de 12 (douăsprezece) legături dintre care au fost identificate şi incluse în preocupări (verificare şi studiu) un număr de 6 (şase). Între cele 6 (şase) legături rămase încă neidentificate, considerăm că o atenţie aparte trebuie acordată numitului Smochină,  despre care s-a stabilit că este subofiţer, sergent major, în cadrul corpului de pază şi apărare al sediului Televiziunii. Din supravegherea lui Pascu Sorel nu au rezultat nici un fel de aspecte de interes operativ sau care să aibă în vreun fel legătură cu cazul.

3. Rezultatul măsurilor „F” Iuga Dumitru a fost pus în filaj în perioada 07 – 11 iunie a.c. În această perioadă au fost identificate un număr de 4 (patru) legături care au fost incluse în preocupări (verificare şi studiu).

Notă: Corelarea rezultatelor filajului cu materialele provenite din supravegherea T.O. a condus la clarificarea unor aspecte neclare din convorbirile telefonice ale obiectivului.

4. Pe linia supravegherii „S (intern şi extern) nu au rezultat nici un fel de date.

5. Rezultatul măsurilor de investigaţii – S-au obţinut date care au confirmat informaţiile obţinute de la reţeaua informativă cu privire la persoana, comportamentul şi atitudinea celui urmărit. De asemenea, s-au verificat şi prin materialele T.O. În plus s-au obţinut unele detalii ce urmează a fi folosite în etapa următoare în cadrul activităţii de urmărire informativ – operativă.

MĂSURI CE SE IMPUN A FI ÎNTREPRINSE ÎN VIITOR

În scopul clarificării suspiciunilor care au stat la baza deschiderii d.u.i. „CONSPIRATORII” se va continua conform prevederilor din Planul de măsuri elaborat şi aprobat în caz.

Prioritate se va acorda în viitorul imediat apropiat introducerii de mijloace T.O. complexe atît la domiciliul obiectivului cît şi la cel al unor legături apropiate ale lui (în speţă la  Vicovan Viorel,  de a cărui locuinţă  se foloseşte în absenţa acestuia).

Concomitent se va continua activitatea de studiere a legăturilor identificate pînă în prezent, stabilirea cu exactitate a naturii legăturilor acestora cu obiectivul şi, în funcţie de rezultatul obţinut, recrutarea unor persoane şi dirijarea lor pe lîngă cel aflat în atenţie.

O atenţie deosebită se va acorda şi elucidării naturii relaţiilor existente între obiectiv şi subofiţerul Smochină,   sens în care se va coopera cu Direcţia a IV –  a. Vom avea, în principal, în vedere eventualitatea posibilităţii folosirii acestuia pe lîngă elementul suspect.

– va urma –

Dumitru IUGA

 

E. UNELE CONCLUZII CE SE DESPRIND DIN ANALIZA DATELE OBŢINUTE PÎNĂ ÎNPREZENT ÎN CAZ

1.  Din datele obţinute pînă în prezent nu se poate trage o conclutie certă cu privire la existenţa sau inexistenţa grupării clandestine.

Se pot formula însă două ipoteze:

a) Gruparea în cauză să fie doar o idee a lui Iuga Dumitru pe care acesta încearcă să o pună practică.

b) Gruparea există, are mai mulţi membri, însă, în acest caz, Iuga Dumitru nu este conducătorul ei, ci doar unul dintre cei folosiţi pentru racolarea unor persoane cu pregătire medie sau profesională.

2.  Modul de caracterizare a structurii, activităţii şi scopurile urmărite de presupusa grupare clandestină, coroborate cu datele referitoare la atitudinea şi comportamentul lui Iuga Dumitru, dovedesc că acesta se află sub influenţa negativă a emisiunilor postului de radio „Europa Liberă” în special cele referitoare la evoluţia evenimentelor din Polonia. Deoarece Iuga Dumitru nu a fost semnalat pînă în prezent că ar colporta şi comenta ştirile şi emisiunile postului de radio „Europa Liberă” la locul de muncă, presupunem că acesta o face în anturajul său intim, aspect ce va fi avut în vedere în cadrul etapei următoare.

3. Comportamentul lui Iuga Dumitru denotă o oarecare notă de prevedere în ceea ce priveşte conţinutul discuţiilor pe care le poartă la telefon, evitînd să vorbească deschis despre anumite probleme abordate cu legăturile sale. De asemenea, s-a remarcat că cel în cauză este mai mult chemat de legăturile sale decît să cheme el de la postul telefonic de la domiciliu. Discuţiile sînt de obicei scurte şi se termină fie prin invitarea interlocutorilor la domiciliul lui, fie prin fixarea unor întîlniri cu aceştia în alte locuri. Considerăm totuşi că nota de prevedere a obiectivului se înscrie în limita normală, fiind generată de structura sa psihică (rezervat şi tăcut), fără a se remarca semne că cel în cauză ar suspecta că este supravegheat (în acest sens relevant este faptul că în perioada cît a fost filat nu şi-a luat măsuri de verificare).

Cpt.Vuşcan Dorel

1D-10,11 f/v

 

24 iunie 1983. Se solicită şi se primeşte  de la Televiziune o caracterizare a lui Iorgu foarte corect întocmită. Şeful său direct spune despre acesta că este bine pregătit profesional, este un om mai dificil în anumite privinţe şi îi place să joace şah… Ceea ce era (şi este încă!) foarte adevărat!

Caracterizare – 0014940/24.06.1983

 

Tovarăşul Iuga Dumitru este încadrat ca tehnician principal la Serviciul Studiouri. Se ocupă cu exploatarea echipamentelor video fixe şi mobile din cadrul studioului în care a fost repartizat, avînd ca sarcină principală realizarea imaginii, din punct de vedere tehnic la emisiunile ce se lucrează în acest studiou. Răspunde de calitatea tehnică a imaginii şi de parametrii semnalului video, care se difuzează în direct sau se înregistrează. Este bine pregătit profesional, teoretic şi practic şi se achită corect de sarcinile ce îi revin în cadrul studioului.

Tovarăşul Iuga Dumitru este o fire închisă, puţin sociabilă, retras faţă de colegii de la locul de muncă, un om mai dificil în anumite privinţe. Este o fire mai independentă, recalcitrant faţă de unele probleme ale colectivului din care face parte. Uneori colaborarea dînsului cu ceilalţi colegi sau cu inginerii din cadrul serviciului lasă de dorit. Are o prezenţă foarte slabă la învăţămîntul profesional, precum şi la învăţămîntul politico – ideologic. Nu este preocupat de asimilarea de noi cunoştinţe profesionale în domeniul dînsului de activitate.

Tovarăşul Iuga este foarte pasionat de jocul de şah, multe ore libere fiind ocupate de acest joc sau de studiul unor partide celebre. Tovarăşul Iuga Dumitru este suferind de ulcer avînd o serie de concedii medicale şi internări în spital.

Se cunosc foarte puţine lucruri despre viaţa de familie a tovarăşului Iuga şi despre modul cum se comportă acasă

1D-158 f

 

8 iulie 1983. Încă o mostră privind filarea şi identificarea persoanelor care au ghinionul să intre în contact cu obiectivul Iorgu în această perioadă.

Notele de filare şi identificare sunt redactate pe tipizate ale Ministerului de Interne care au rubrici precise pentru stradă, număr, bloc, etaj, apartament…  Interpretând liber modelul respectiv, mai devreme sau mai târziu, întreg poporul român, pentru a putea fi supravegheat şi controlat de securitate (acces locuinţă, apă, lumină, gaze), trebuia să locuiască la bloc! Poate aşa se explică şi aberanta măsură politică privind „sistematizarea satelor” adoptată în ultimii ani ai dictaturii comuniste.

 

U.M. 0672/Serv.5/Nr.00680/11.06.83 – NOTĂ DE FILARE ŞI IDENTIFICARE

 

În ziua de 8.07.1983 între orele 13.20 – 13.25 obiectivul „ILIE”  a vizitat adresa  stabilită în str. Odgonului, nr. 3, bloc 134 , etaj 3, apart. 73, scara B, sector 6.

Cine a executat filarea legăturii: N.V./tel.1989

Şef serv., lt.col. Şimonfi Gheorghe

2D-47 f

va urma

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*