![La calculul din primul articol de mai jos ies cu aproximativ 1.800.000 de alegători mai mulți decât cifra reală. În articolul al […]](https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2016/10/election_fraud-310x350.png "Cum se fură alegerile prin număr fictiv de alegători! Populația scade alarmant, dar electoratul crește!!!")
La calculul din primul articol de mai jos ies cu aproximativ 1.800.000 de alegători mai mulți decât cifra reală. În articolul al doilea, scris de alt autor, rezultă un plus pe listele de alegători de aproximativ 3,1 milioane persoane, adică numărul cu care Iohannis a recuperat diferența de voturi față de Ponta și l-a depășit cu un milion de voturi!!! Este cert că există o rezervă de două-trei milioane de „alegători fantomă” cu care se poate influența decisiv rezultatul alegerilor la nivel național.
CULMEA VOTULUI ÎN ROMÂNIA | Populația scade dar numărul alegătorilor crește
Situație de-a dreptul halucinantă în România. Deși populația țării scade an de an, numărul românilor cu drept de vot, crește de la o lună la alta. Potrivit Autorității Electorale Permanente în august, se înregistrau cu 6.768 de votanți mai mult decât în iulie 2015.
La data de 4 august 2015, numărul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral era de 18.276.285, cu 6.768 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă, din data de 13 iulie 2015, când numărul alegătorilor înscriși era de 18.269.517.
Această cifră nu se potrivește cu datele de la recensământul din 2011, când potrivit INS, populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de situaţia existentă la recensământul anterior.
La populaţia stabilă înregistrată în 2011, se adaugă peste 1,211 milioane persoane – persoane plecate pe perioadă îndelungată din ţară şi persoane prezente temporar în România, rezultând astfel o populaţie înregistrată de peste 20,25 milioane persoane.
Potrivit statisticilor, în România sunt circa 4 milioane de copii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani, care încă nu au drept de vot. Așadar la un calcul matematic banal, 18 milioane de votanți cu 4 milioane de copii fără drept de vot, rezultă o populație de 22 de milioane!!!! Și asta în condițiile în care INS spune lună de lună că populația României scade, iar în 2011 la recensâmânt eram 20,2 milioane de români atât în țară cât și în afară. Așadar nu prea iese la calcul circa 1,8 milioane de români.
Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară.
Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii. (Articol din august 2015)
Sursa: http://www.recentnews.ro/culmea-votului-in-romania-populatia-scade-dar-numarul-alegatorilor-creste/
România trădată și călcată în picioare de către parlamentari! Fraudarea alegerilor fiind o practică a tuturor partidelor din România, hoția este evidentă la alegerile locale cît și parlamentare din anul 2016
Pentru a înțelege ce pun la cale partidele politice, voi reface calculul populației pentru iunie 2016. După comunicatul Institutului Național de Statistică din decembrie 2015 populația estimată era de 19.488.083 persoane! Persoane sub 18 ani sînt 4,3 milioane și aici am în vedere elevii prinși într-o formă de învățămînt care sînt 3,4 milioane, copii de la creșe și grădinițe pînă la 3 ani și copiii plecați în străinătate împreună cu părinții lor, dar și cei care au abandonat școala, rezultînd un număr de 15,2 milioane care au drept de vot! Dar Autoritatea Electorală permanentă, prin comunicatul din data de 12 aprilie 2016, spune că în Registrul electoral sînt înscriși 18.264.835 persoane! Din compararea cifrelor(18,3-15,2) rezultă un plus pe listele de alegători de cca 3,1 milioane persoane!
Acest calcul simplu dovedește prin cifre și informații oficiale, felul cum partidele politice au pus la cale fraudarea alegerilor din anul 2016! Iar cine nu mă crede, îi dau spre adîncă gîndire zicerea lui Miron Mitrea, mare căpetenie mare în hăiticul de lotri numit PSD, care, fiind înghesuit după zăbrele a făcut spovedanie în cartea „Campanii electorale 1996 – 2014”, Craiova 2016, privind nelegiuirile săvîrșite asupra de aceste cete de lotri asupra românilor! „Am să spun un lucru pe care îl știu toți cei care s-au ocupat de alegeri. Dacă se produce o fraudă serioasă într-o secție de vot, nu este votul multiplu. Este momentul cînd, la numărătoarea voturilor, voturile partidului sau ale candidatului care nu are reprezentant prezent în acea secție se redistribuie între partidele cu reprezentanți. Și se întamplă mult mai des decît ați crede. Și la toate partidele. În momentul în care apar voturi fără ,,stăpîn”, rar, reprezentanții prezenți le lasă în dreptul celui votat. Știu că vor fi destui care se vor indigna de cele spuse de mine, dar mă lasă rece”.
În Legea privind alegerea Senatului și a Camarei Deputaților, promulgată la 20 iulie 2015, se precizează la art. 5(2) că norma de reprezentare va fi de un deputat la 73.000 de persoane, iar art. 5(3) norma de reprezentare este de 168.000 persoane pentru un senator.
Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma sa fie aleşi 308 deputaţi, la care trebuie să adăugăm 18 deputaţi ai minorităţilor şi 6 deputaţi aleşi de românii din afara României. În Senat vor şi aleşi un număr de 134 de reprezentanţi.
Să calculăm şi populaţia României la care ei s-au raportat cînd au stabilit numărul de deputaţi şi de senatori în această lege: 308 x 73.000 = 22.484.000 persoane! La aceştia trebuie să mai adunăm 360.000(18 deputaţi ai minorităţilor X 20.000 norma de reprezentativitate) şi avem un număr de 22.844.000 persoane ce ar locui în România în primul trimestru al anului 2016. Dar potrivit ultimelor date oficiale (comunicatul de presă din 1 decembrie 2015) populația era estimată la 19.488.083 in scadere cu 141.139 față de 1 ianuarie 2015. La data de 1.02.2016, aceeași instituție scrie că mai eram 19.457.677 români atît în țară cît și în străinătate. Ei dau că ar trăi în străinătate 2.502,813 români.
Din acest calcul rezultă o diferenţă în plus de 3.355.917 persoane! Şi împărţind la norma de reprezentativitate pentru un deputat de 73.000, dă 45,97, adică 46 deputaţi ce vor fi aleşi în plus faţă de numărul real al populaţiei României în decembrie 2015!
Şi la Senat, prin acelaşi procedeu statistic, vom găsi în plus un număr de 17 aleşi faţă de cifra reală a populaţiei României.
Dacă avem în vedere că cheltuielile totale ale unui ales în Parlamentul României ajung la 10.000 de euro pe lună, atunci pe cei patru ani de mandat se va cheltui numai prin această şmecherie legislativă suma de 29.280.000 euro!!! De aceea partidele politice vor să aibă cît mai mulţi reprezentanţi în Parlament pentru că prin astfel de mite îşi pot asigura controlul asupra lor.
Materialul despre fraudarea listelor pentru alegerile locale din 5 iunie 2016 a fost trimis către TVR, Realitatea Tv, România Tv, Digi Tv, Antena 3, Nașul tv, dar nu am primit de nicăieri vreun răspuns. În seara alegerilor, postul public de radio România Actualități, programul l, la orele 21 a avut o emisiune despre alegeri cu 3 invitați și toți au susținut că există diferențe foarte mari între listele persoanelor cu drept de vot și datele statistice privind populația României la acea dată, însă totul a rămas în ceață!
Autoritatea Electorală Permanentă http://www.roaep.ro/prezentare/comunicate-de-presa/
Comunicat de presă privind numărul total de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 5 aprilie 2016
Autoritatea Electorală Permanentă: Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 5 aprilie 2016 este de 18.267.658, cu 7.451 mai puțini față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, în data de 2 martie 2016, când erau înregistrați 18.275.109 alegători. Precizăm că diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia.
Potrivit Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie,conform legii.
Anexa 1 cuprinde numărul total de alegători valabil la data de 5 aprilie 2016, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural).
Anexa 2 cuprinde numărul total de alegători valabil la data de 5 aprilie 2016, aferent fiecărei localități.
Direcția comunicare și relații externe
05.04.2016
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ //demograffiti.wordpress.com/tag/populatia-romaniei-acum/
Populația României la 1 decembrie 2015
Posted on 15/01/2016 by Cantemir: Potrivit ultimelor date, publicate de Institutul Național de Statistică, populația rezidentă a României la 1 decembrie 2015 era estimată la: 19.488.083 in scadere cu 141.139 față de 1 ianuarie 2015. E ca si cum de la începutul anului și până acum ar fi dispărut de pe fața pământului un oraș de mărimea municipiului Bacău. La data de 1.02.2016, aceeași instituție scrie că mai eram 19.457.677 români, atît în țară cît și în străinătate. Ei dau că ar trăi în străinătate 2.502.813 români.
SITUAȚIA SE VA REPETA ȘI LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016
De pe site-ul https://demograffiti.wordpress.com/ am luat în data de 5.11.2016 populația României la 1 septembrie 2016 (după comunicatul INS) care este de 19.363.273 de persoane din care trebuie să scădem cam 4 milioane de persoane sub 18 ani și avem pe cei cu drept de vot în număr de 15,4 milioane. În grupa persoanelor sub 18 ani am prins copii de pînă la 3 ani (600.000), cei care frecventează o formă de instruire pentru vîrstele 4-18 ani (3.100.000), cei care au abandonat școala și copiii românilor aflați cu părinții în străinătate (300.000). Pe siteul http://www.dcnews.ro/aep-numarul-alegatorilor-cu-11-637-mai-putini-decat-in-septembrie_518086.html am găsit următoare informație care te năucește: ,,Autoritatea Electorală Permanentă informează că, la data de 6 octombrie, numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data alegerilor parlamentare, este de 18.924.220, cu 11.637 mai puţini decât faţă de ultima informare publică realizată de AEP în 17 septembrie, când erau înregistraţi 18.935.857 de cetăţeni.”
După acești bandiți, persoane sub 18 ani și deci fără drept de vot, ar fi 439.053! (19.363.273 – 18.924.220), iar aceste cifre care te uluiesc, arată că acum au falsificat alegerile cu peste 3,5 milioane de votanți!!! Să spună justiția română, cerînd explicații de la cei implicați în fraudă, cum justifică această diferență uriașă a persoanelor cu drept de vot față de datele Institutului Național de Statistică!
Prin aceeași metodă au fost falsificate listele de alegători pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 cît și cele locale și parlamantare din 2012.
15 noiembrie 2016 C. Olariu Arimin
Alegeri 2012: Populaţia scade, electoratul creşte. Am coborât la 19,04 milioane de locuitori, am urcat la 18,31 milioane de votanţi
De Razvan Diaconu , Cristian Grosu | 9.6.2012
Contradicţii şi aprecieri neobişnuite în privinţa numărului de alegători înscrişi pe listele electorale: În timp ce populaţia scade, numărul alegătorilor creşte, în contradicţie cu datele, fie ele şi provizorii, ale recensământului din noiembrie 2011.
Circa 1 milion de votanți par să figureaze în plus pe listele de alegători pentru scrutinul local de duminică, față de cifrele cetățenilor cu drept de vot la alegeri, conform datelor furnizate de autorități.
Cursdeguvernare.ro a încercat să ia urma milionului de alegători din listele cu persoanele așteptate efectiv la vot în 10 iunie.
Pe de-o parte, Evidența Populației a transmis o situație potrivit căreia 18.315. 880 de persoane sunt înscrise pe listele de alegători la scrutinul de duminică, 10 iunie 2012 – potrivit ministrului delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre.
O precizare: au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de cel puțin 18 ani în ziua alegerilor inclusiv.
A doua precizare: Pot vota la alegerile locale de duminică din România și cetățenii Uniunii Europene care nu sunt români, dar care care au domiciliul sau reşedinţa în România. Potrivit MAI, în această situație se regăsesc 37.704 persoane (8.800 sunt din Italia, 5.181 din Germania, 4.104 din Franţa etc. etc.).
Pe de altă parte, conform datelor preliminare ale recensământului populației efectuat în anul 2011, prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) în februarie 2012,populatia stabilă a României este de 19.042.936 persoane.
Precizare: Populația stabilă cuprinde persoanele cu cetățenie română, cu domiciliul în România, care nu au fost plecate din țară mai mult de 12 luni.
De unde apare milionul de alegători în plus?
Dacă din cei 19.042.936 de români din România scădem preșcolarii, școlarii și liceenii înscriși în anul școlar 2011-2012, (circa 3.200.000 de persoane, potrivit datelor anunţate la începutul acestui an şcolar de ministerul Educaţiei) rămânem cu 15.842.936 de români majori, deci cu drept de vot.
Numărul liceenilor care au împlinit între timp 18 ani poate fi compensat cu numărul copiilor sub 3 ani pe care cifrele Ministerului Educaţiei nu i-au cuprins în cei circa 3,2 milioane de şcolarizaţi.
La numărul de alegători de 15.842.936 rezultat din datele preliminare ale recensământului INS trebuie adăugați cei 37.704 de străini cu drept de vot la localele din România, potrivit datelor MAI.
Așadar, 15.880.640 ar avea drept de vot la alegerile locale de duminică. Prin urmare, de unde au apărut încă 2.435.240 de alegători în plus?
Din aceștia trebuie, însă scăzuți 1.000.000 de persoane, pe care INS apreciază că nu i-a putu recenza pentru că reprezintă români plecați în străinătate cu întreaga familie.
”Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată)”, explică INS acest milion de oameni care nu a fost cuprins în recensământ.
Chiar și așa ar mai rămâne 1.435.240 de oameni înscriși pe listele electorale, gata să pună ștampila pentru primari, șefi de consilii județene sau consilieri locali și județeni.
Precizare: INS a luat în calcul la recensământ inclusiv românii plecați la muncă în străinătate pentru mai puțin de 12 luni, dar care au fost declarați de rudele rămase în țară.
În schimb, INS nu a luat în calcul la numărarea populații stabile de circa 19 milioane de oameni (preliminar) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri).
În cercetările sale, cursdeguvernare.ro nu a reușit să obțină date execte care să releve dacă milionul de români necontactați la recensământ sunt aceiași cu românii plecați definitiv din țară (de peste 12 luni). De asemenea, este greu de precizat câți dintre „stranierii” proveniți din România au întrerupt de peste 12 luni contactul cu țara. Dintre aceștia, iarăși este dificil de precizat exact câți au drept de vot în România.
Chiar și așa, însă, cei 1.435.240 de alegători ”în plus” pe listele Ministerului Administrației și Internelor (și Evidenței Populației) ridică semne legitime de întrebare.
Autorităţile: E corect!
Înainte de-a da cuvântul autorităţilor, să lăsăm să vorbească cifrele oficiale din listele electorale ale ultimilor 20 ani, la alegerile parlamentare:
-
1992 – înscrişi pe liste 16,38 milioane de persoanecu drept de vot
-
1996 – înscrişi pe liste 17,21 milioane de persoanecu drept de vot
-
2000 – înscrişi pe liste 17,69 milioane de persoane cu drept de vot
-
2004 – înscrişi pe liste 18,45 milioane de persoane cu drept de vot
-
2008 – înscrişi pe liste 18,46 milioane de persoane cu drept de vot
-
2012 – înscrişi pe liste 18,31 milioane de persoane cu drept de vot
Potrivit sociologilor, o parte din creşterea numărului de votanţi poate fi pusă pe seama îmbătrânirii populaţiei (scăderea numărului de minori raportat la populaţie).
Lipseşte însă din ecuaţie scăderea populaţiei:
-
recensământul din 1992 – 22,81 milioane persoane – populaţie stabilă
-
recensamântul din 2002 – 21,69 milioane persoane – populaţie stabilă
-
recensământul din 2011 – 19,04 milioane persoane /date provizorii – populaţie stabilă
Contactat de cursdeguvernare.ro, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP) Marian Muhuleț (foto) spune că cei 18.315.880 de alegături înscriși pe liste au în spate acte de identitate valabile, cu coduri numerice personale diferite.
„Cifra spusă de domnul Dobre e din baza de date de la Evidența populației. Evidența populației e clară. Toți oamenii aceștia au acte de identitate românești, cu CNP”, spune Muhuleț.
El a exclus ca nefondate eventuale suspiciuni de fraudă electorală legate de o listă de alegători supradimensionată.
La rândul său, directorul INS, Vergil Voineagu (foto), a spune că datele preliminare ale recensământului au o doză semnificativă de inexactitate, iar aici rezidă și diferența între recensământ și lista de alegători de la MAI.
„Eu nu pot să spun Da sau Nu, pentru că sunt date provizorii. Sunt și nu prea sunt exacte, pentru că datele provizorii sunt făcute pe baza centralizatoarelor făcute în primării, iar datele definitive acum se strâng, pe bază de introducere formular cu formular, iar introducerea nu s-a încheiat. Pot să fie diferențe semnificative între rezultatele finale și cele parțiale”, ne-a declarat Voineagu.
Pe site-ul său, INS precizează că diferențele dinre datele INS și listele electorale rezidă în faptul că INS la recensământ a numărat populația stabilă a României, iar la alegeri este luată în calcul populația legală.
Populaţia legală (calculată de către Evidența Populației) cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat.
Populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.
„Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni”, argumentează INS. (Articol din iunie 2012)
Mint ca niște etnici minoritari ce ne conduc cu nume românești și limba studiata …toate instituțiile sunt ale străinilor care au învățat limba romana ,marionetele altor străini de care beneficiază pe deplin
Dar nu se pun la socoteală și românii cu cetățenie română din R.Moldova sau din alte state ?
Și cam câte miliarde să fie ăia?