Observator

Dana Gîrbovan – o mișcare de șah-mat pe adresa președintelui

  Klaus Iohannis nu o va accepta în veci drept ministru al Justiției pe Dana Gîrbovan, noua propunere a Vioricăi […]

 

Klaus Iohannis nu o va accepta în veci drept ministru al Justiției pe Dana Gîrbovan, noua propunere a Vioricăi Dăncilă. Cel puțin asta pare să fie încredințarea unanimă a susținătorilor președintelui, în frunte cu trompeta Rareș Bogdan. Numai că lucrurile nu sunt chiar așa de simple, iar un pariu pe tema respingerii noii propuneri ar putea fi mai riscant decît își închipuie unii. În fapt, Dana Gîrbovan e o mișcare atît de dibace încît ar fi interesant de aflat a cui a fost ideea. La vîrful PSD, sigur nu s-ar fi găsit minți atît de abile.

În opinia noastră, Klaus Iohannis ar putea avea pierderi mult mai mari de imagine dacă o respinge pe Gîrbovan decît dacă o acceptă. Primul și cel mai grav semnal pe care l-ar da ar fi lipsa de încredere în justiție, pentru că Gîrbovan e judecător activ. Iohannis ar trebui să motiveze amănunțit și atent refuzul, pentru că o respingere în stilul de pînă acum, fără explicații oficiale, ar crea o problemă majoră. Practic, s-ar da semnalul public că există ceva în backgroundul femeii care o face incompatibilă cu funcția de ministru. Ceva suficient de grav. Ori, asta ar însemna că în anumite sfere se cunosc problemele unor judecători, dar ei sunt lăsați, totuși, să exercite actul de dreptate, pe mai departe. Nu deranjează cînd dau verdicte pentru oamenii obișnuiți, deranjează doar cînd e să acceadă în funcții înalte în stat. E statul mai important decît cetățenii săi, oare?

Cînd Băsescu a respins-o la Justiție pe Norica Nicolai, s-a invocat oficial incidentul cu nepoata de la votul din Senat, iar neoficial, pe canalele media apropiate Cotrocenilor, mapa ei profesională de fost procuror comunist. Subțire motivațier, dar măcar a existat.

Iohannis va trebui să invoce și el ceva, dar misiunea lui e mult mai dificilă. Gîrbovan era copil în fostul regim, adio, deci, relații cu Securitatea ori PCR, iar judecător la Curtea de Apel Cluj a ajuns în mandatul lui Băsescu, la cîțiva ani după debutul reformei Macovei în justiție.

Media prezidențială și trolii virtuali s-au pus în mișcare, dar calcă pe teren mlăștinos. Tentativa de a lipi judecătoarea ardeleană de imaginea PSD ar putea întîmpina obstacole serioase.

Dana Gîrbovan și organizația sa, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), reamintim, au avut curajul în 2008, să atragă atenţia că deputaţii au încălcat Constituţia, substituindu-se puterii judecătoreşti prin faptul că s-au pronunţat asupra probelor din dosarul care-l viza pe Adrian Năstase. Ne mai amintim cum, imediat după acest demers, membrii Secţiei pentru judecători a CSM anunțaseră că vor lua în discuţie „o posibilă încălcare a Codului deontologic al magistraţilor” de către judecătoare.

Cînd, în 2013, Curtea Constitutionala respingea statutul parlamentarilor – pentru a nu permite Parlamentului să se transforme într-un fel de superinstanță de judecată, Dana Gîrbovan saluta decizia, explicînd că, în absența acesteia, Parlamentul și-ar aroga drepturi depline de ancheta, poate chema in fata sa orice institutie, orice cetatean, indiferent de motive si independent de o procedura prestabilita. O putere absoluta, ce o depaseste inclusiv pe cea a instantelor de judecata.

În 2014, aceeași Gîrbovan îl taxa dur și pe premierul pesedist Victor Ponta, după ce acesta catalogase sentinţa de condamnare a lui Adrian Năstase ca fiind una politică. Dar și pe președintele Traian Băsescu, cel care ținuse să-i amintească public procurorului general Tiberiu Nițu că el fusese cel care l-a numit în funcţie. Declaratiile premierului sunt de o gravitate extrema si constituie o forma de presiune directa asupra justitiei si un atac la independenta sa, iar presedintele a sugerat o datorie a procurorului general fata de cei ce l-au numit.”, explica Gîrbovan în presa vremii.

Și tot Dana Gîrbovan amintea, în 2014, declarații mai vechi ale Monicăi Macovei care susțineau teza că Victor Ponta era ofițer acoperit al serviciilor secrete infiltrat în magistratură. În acei ani, pozițiile Danei Gîrbovan erau generos găzduite de mass-media precum ziare.com, Revista 22, Hotnews șamd, care citau din ele ca din Sfînta Scriptură. Să nu mai vorbim de opoziția ei, în 2014, la ideea unei legi a amnistiei și grațierii, argumentată prin aceea că sistemul nu e pregătit pentru asemenea demersuri, cum nu e pregătit suficient nici pentru noile Coduri Penale, pe care CCR le desface pe bucăți de ani de zile.

Au apărut oarece nuanțe, e drept, atunci cînd judecătoarea a început să critice tot mai des abuzurile justiției pe frontul anticorupției. Și cînd a criticat dur anunțul ministrului Justiției, Raluca Prună, potrivit căruia arhiva SIPA ar urma să fie reanalizată de o comisie de specialiști, iar datele din ea predate serviciilor de informații de la noi. „Intentia Guvernului de a transfera legal, inclusiv catre actualele servicii de informatii, aceste informatii, culese de agentii SIPA prin metode securistice de politie politica si violare a drepturilor omului, este un atac la independenta justitiei si incalca angajamentele luate de Romania inainte de integrarea in UE., afirma UNJR.

Ne amintim că Dana Gîrbovan a atras atenția și în mandatul lui Tudorel Toader că se propune studierea arhivei de către o comisie formată din oameni aflați sub control politic.

Urmarea a fost că judecătoarei i se atribuie azi opoziția la desigilarea arhivei SIPA, ceea ce e fals.
Cu adevărat deranjantă a fost judecătoarea în 2016, cînd a susținut că decizia CCR privind interceptările reprezintă un pas spre normalitate. Ca și cînd a criticat amestecul președintelui Iohannis în chestiunea dosarelor Revoluției și al Mineriadei, afirmînd că acesta își depășise atribuțiile.

Ca să tragem linie și să adunăm, judecătoarea Gîrbovan nu poate sub nicio formă să fie băgată într-un pat procustian, de vreuna dintre taberele „beligerante” pe tărîmul justiției, pentru că a avut cuvinte critice despre toți, de-a lungul timpului.

Ceea ce îi va face misiunea, cum spuneam, foarte grea președintelui.

Mai mult, însă, poziționarea judecătoarei după anunțarea propunerii ei la Justiție este devastatoare pentru șeful statului și pentru susținătorii săi. O poziționare care lasă impresia că a fost minuțios pregătită, din timp.

Astfel, primele declarații ale judecătoarei au vizat cazul Caracal și fenomenul dramatic al traficului de carne vie din România. Ori, Klaus Iohannis are deja destule probleme din cauza acestui caz exploziv în care, personal și de la înălțimea cele mai înalte funcții în stat, nu a mișcat niciun deget, nici măcar să ceară demisia șefului STS, venită strict din inițiativa acestuia.

Azi, judecătoarea a lovit năprasnic, fără exagerare spus, prin prezentarea unui plan de măsuri urgente care să fie luate la minister. Măsuri de excepție, oricît de cîrcotași am fi, care pun degetul pe răni ale justiției complet mascate în ultimul deceniu de imensa campanie de marketing numită anticorupție, în numele căreia s-a nelijat tot ce nu ținea de politicienii corupți.

Gîrbovan avertizează, însă, că s-a ajuns ca instanțele să fie sufocate de procese din afara sferei corupției, judecătorii fiind nevoiți să redacteze și cîte o mie de sentințe pe an.

Ea propune măsuri concrete impotriva criminalitatii organizate și, în special, împotriva traficului de persoane, punctează despre combaterea corupției că este o necesitate, dar nu trebuie transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Vorbește despre independența financiară a instanțelor ca de un element fundamental al independenței justiției, la fel și despre proceduri transparente de numire la conducerea parchetelor

Atrage atenția asupra logisticii si infrastructurii precare a instantelor si a parchetelor, asupra necesității digitalizării justitiei și nu uită nici problema SIPA.

Lovitura de grație o reprezintă făgăduiala că va milita pentru studierea justiției comuniste și pentru deschiderea arhivelor Ministerului Justiției

„Daca dupa 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, exista insa foarte putine studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justitia din perioada comunista. Daca fosta Securitate ii zdrobea pe oameni in anchete, a fost justitia din perioada comunista cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sanatos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important sa cunoastem modul in care justitia a fost folosita in communism.”, scrie Gîrbovan pe Facebook.

De aici încolo, pentru Klaus Iohannis se deschide un drum bifurcat: pune la Justiție un om departe de gustul serviciilor secrete și al procurorilor înclinați spre abuzuri, ceea ce ar putea zgudui încrederea lor în el; ori respinge un om care a avut adesea poziții critice la adresa actualei puteri, care cunoaște ca nimeni altul probleme justiției din interior și care dovedește că și-a făcut deja temele pentru noua funcție.

Pe lîngă că a doua opțiune ar deschide nenumărate fronturi de atac la adresa președintelui, în campanie, ea ar putea lăsa drum și unei a doua propuneri a PSD la Justiție. Una de nerefuzat, de astă dată.
Motiv pentru care am paria că Iohannis va semna pentru numirea Danei Gîrbovan.

                                                                                                Bogdan Tiberiu IACOB

Sursa: inPolitics.ro

 

1 Comment

  1. Dan Alexandru Crișan

    Pamflet

    Eu, când am citit astăzi postarea Doamnei JUDECĂTOR Dana Gârbovan, mi-am scos pălăria și m-am și gândit per/moment la un mare jurist, din aceeași generație cu dânsa care, din clipa ce află de propunerea Primului Ministru dădu în sevraj și se și puse, cățeluș deontolog, pe ”întrebări” și alte ”devoalări” crezând a o denigra, în fața opiniei publice, pe Doamna JUDECĂTOR! Cred că merită punctat: Este vorba despre excelența sa cristi vasilică danileț jude; care, după ce colegii magistrați îi dădură un picior spate jos din funcția pe care o avea în CSM, găsi o chichiță juridică și se întoarse în CSM; pe când Doamna JUDECĂTOR, cu toate că avea 15 zile la dispoziție pentru a-și prezenta demisia, a făcut-o din prima zi de după acceptarea funcției din partea domniei sale, cu toate că există riscul a nu fi numită de către Președinte! PS Pentru necunoscători: Președintele este obligat a răspunde cererii de numire în funcția de ministru a Doamnei JUDECĂTOR în termen de 10 zile, începând cu ziua de astăzi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*