Puncte de vedere

De ce este mai iubit un preşedinte proamerican de poporul român?

Jocurile politice internaţionale din ultima vreme ne obligă la ceva mai multă atenţie şi la precauţii de interpretare a evenimentelor politice. Echilibrul şi faciesul politic al zonelor de influenţă de care depinde viitorul României se schimbă în mod dramatic. Nu ştim încă dacă România are capacitatea rapidă de răspuns la aceşti stimuli. Ei acţionează în Europa Estică şi Centrală, cu maximum de accelerare în ultimele săptămâni, contracarând printr-un puzzle politic occidental neaşteptat puseele tradiţionale prin care Moscova resuscitează câteva atitudini de forţă de tip Războiul Rece. Dar subminând şi atitudinea proamericană a multor români. ">

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" />
<meta content="Word.Document" name="ProgId" />
<meta content="Microsoft Word 12" name="Generator" />
<meta content="Microsoft Word 12" name="Originator" />
<link href="file:///C:%5CUsers%5Cdragos%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List" />
<link href="file:///C:%5CUsers%5Cdragos%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx" rel="themeData" />
<p>Jocurile politice internaţionale din ultima vreme ne obligă la ceva mai multă atenţie şi la precauţii de interpretare a evenimentelor politice. Echilibrul şi faciesul politic al zonelor de influenţă de care depinde viitorul României se schimbă în mod dramatic. Nu ştim încă dacă România are capacitatea rapidă de răspuns la aceşti stimuli. Ei acţionează în Europa Estică şi Centrală, cu maximum de accelerare în ultimele săptămâni, contracarând printr-un puzzle politic occidental neaşteptat puseele tradiţionale prin care Moscova resuscitează câteva atitudini de forţă de tip Războiul Rece. Dar subminând şi atitudinea proamericană a multor români.

– Vicepreşedintele american vine în România. Joe Biden efectuează vizite în România, Cehia şi Polonia, în perioada 20-24 octombrie, la scurt timp după ce Statele Unite au renunţat la amplasarea unui scut antirachetă pe teritoriile ceh şi polonez, a anuntat recent Casa Albă, citată de AFP, reconfirmat în România de Mediafax. Obama a anunţat în septembrie că acest proiect va fi înlocuit cu un sistem menit să intercepteze rachete iraniene cu rază scurtă şi medie de acţiune, instalat pe nave aflate pe mare. Această decizie a generat critici în cele două state membre NATO, unele persoane acuzând Washingtonul că le abandonează în faţa Moscovei.

În cursul acestei vizite, vicepreşedintele se va întâlni cu şefi de stat şi de guvern, cu lideri parlamentari şi alţi responsabili politici, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, cu care va aborda o gamă largă de subiecte, a precizat comunicatul Casei Albe.

Vicepreşedintele american Joe Biden va petrece ziua de miercuri în Polonia, urmând ca în cursul serii de miercuri să ajungă la Bucureşti, potrivit consilierului pe probleme de securitate naţională Tony Blinken, care a susţinut, luni, 19 octombrie, un briefing pe tema vizitei lui Biden. Potrivit aceluiaşi consilier, Biden va avea o serie de întîlniri, joi, cu oficiali de la Bucureşti. Astfel, el urmează să aibă întrevederi cu preşedintele Traian Băsescu, cu Emil Boc, premierul în funcţie, cu Crin Antonescu şi cu Mircea Geoană. Biden va sustine, de asemenea, o conferinţă de presă cu preşedintele Traian Băsescu. Biden va evoca în special îmbunătăţirea legăturilor comerciale şi a investiţiilor, consolidarea democraţiei şi subiecte de securitate comune. Comunicatul despre vizita vicepreşedintelui american nu precizează explicit recenta decizie a administraţiei Barack Obama de a abandona proiectul de amplasare a unui scut antirachetă în Polonia şi Cehia.

Într-un alt centru de putere cu impact european, anume Germania, se consolidează rezultatele victoriei în alegerile pentru Bundestag ale Angelei Merkel , cancelara în funcţie din partea CDU, care i-a învins pe principalii competitori: Frank-Walter Steinmeier, vicecancelar în funcţie , din partea SPD, şi Guido Westerwelle, preşedinte al liberalilor (FDP). Victoria Christliche Union (Uniunea Creştină) a adus o consolidare confortabilă în Germania a formaţiunilor de centru-dreapta. Semnalul pleacă şi înspre alte ţări.

Victoria galben-negru din Germania înregistrată pe 27 septembrie a adus astfel un mesaj de încredere pentru consolidarea economiei germane şi a politicilor de influenţare pe plan european (după ce uniunea creştin-democrată CDU/ CSU şi liberalii FDP şi-au adjudecat 33,4% şi respectiv 14,8%, la capitolul coaliţie de dreapta-centru, depăşind la mustaţă alianţa roşu-verde a socialist-ecologiştilor, care sunt şi mai slabi furnizori de capital şi de profit).

Urmînd modelul german, coaliţia tripartită românească PNL-PSD-UDMR este coaliţia semafor care ar putea să fluidizeze traficul politic blocat constituţional . Această coaliţie românească se bizuie mult pe o creştere şi o intensificare a activităţii lobby-ului german din estul Europei şi din România în ultimele luni, mai ales prin programe culturale interne, de propagandă şi de entertainment. Propulsarea pe scena politică românească de top a primarului Sibiului, Klaus Iohannis, simbol al tradiţionalei eficienţe economice şi organizatorice germane pe teritoriul românesc, nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unor mutări bine gândite de cercuri politice apropiate de Parlamentul European, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, dar şi din Partidul Popular European (Creştin-Democrat) PPE şi al Democraţilor Europeni. Însăşi decernarea Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009 scriitoarei germane de origine germană născută în România, Herta Muller, a fost o mutare politică planificată în aceleaşi conjuncturi politice ale noilor sfere de influenţă ce înglobează şi România. Nu pentru că meritele autoarei în chestiune nu ar fi corespunzătoare, ci dimpotrivă, ele sunt la cel mai înalt nivel. Însă România mai avea, aliniaţi la acelaşi start, având o valoare literară şi morală de aceeaşi factură a excelenţei, şi pe (mai ales pe) Norman Manea, stabilit în New York, şi pe Matei Vişniec, stabilit la Paris, şi pe Gabriela Melinescu, stabilită în capitala Suediei. A fost să fie, însă, pe valul politic german, soarta alegerilor prezidenţiale româneşti, iar menirea publică a Hertei Muller – fără ca ea să aibă habar – a fost aceea de bombă de PR, ce doreşte antrenarea unei schimbări de paradigmă, de translaţie şi de comutare a atenţiei cercurilor politice româneşti către Planul German, ştiut fiind că pentru propulsarea media a unui VIP politic se foloseşte în zilele noastre vehiculul VIP-ului din artă şi cultură sau entertainment.

Mutările acestea subtile sunt dirijate prin trusturile media româneşti, occidentale şi ruseşti, şi sunt aplicate pe o populaţie complet debusolată, dar şi dezinformată.

Germania manifestă în ultimul an un interes sporit pentru apropierea de Rusia, în scopul contracarării agresivităţii ei militare.

Fostul ministru german de Externe Joschka Fischer aprecia, în 12 ianuarie 2009, ca Alianţa Nord-Atlantică s-ar putea transforma într-un sistem de securitate european, susţinînd că, şi chiar dacă nu mai este o superputere, Rusia nu poate fi ignorată. Dacă premierul rus Vladimir Putin asediază NATO, de ce să nu îi deschidem uşa şi să îl invităm înăuntru?, se întreba fostul ministru german de Externe Joschka Fischer într-un comentariu publicat în cotidianul Suddeutsche Zeitung. De ce, însă să nu transformăm NATO într-un veritabil sistem de securitate european, incluzînd Rusia?

Concluzionînd această analiză, Preşedintele Băsescu nu se va confrunta, aşadar, în alegeri, cu contracandidaţi ce joacă mai ales o carte românească (insensibilitatea lor la criza economică internă, foarte gravă este, de altfel, un lucru bine cunoscut, de acum), ci cu lideri ce fac jocuri mai ample, din suita trendului european antiamerican. Spre deosebire de păpuşarii şi regizorii acestor jocuri, strategi abili şi situaţi la o distanţă confortabilă de Rusia, Traian Băsescu este preşedintele ţării ce stă lipită de Rusia în mod iremediabil, pe linia lipsită de securitate a acestui vecin extrem de capricios şi continuînd să aibă încredere, totuşi, în democraţia şi puterea americană de a furniza libertate şi democraţie în zonă. România este prea aproape de suferinţele îndurate de pe urma totalitarismelor nazist şi comunist, venite din Germania şi respectiv din Rusia comunistă, şi e încă nevindecată de rănile induse poporului român de Holocaust şi de Gulag. Este, acesta, unul din motivele pentru care poporul român e mai ataşat de democraţia americană, constant ostilă dezvoltărilor fasciste şi totalitare. E, acesta, şi unul din motivele pentru care un preşedinte proamerican este mai iubit de poporul român.

 

Angela FURTUNĂ

http://angela2008furtuna.wordpress.com/<–>

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*