Puncte de vedere

De la regele Mihai I, la Iulian Vlad

     „-Ce stai, mă, prostule, acolo în pat? Pune mâna și scoate din ladă aia și du-te și vinde […]

 

 

 „-Ce stai, mă, prostule, acolo în pat? Pune mâna și scoate din ladă aia și du-te și vinde și cumpără-ți haine! Umbli desculț și cu izmenele rupte în c… și ladă zace înțesată cu crepdeșin!”

 „-De ani de zile mă zbat să nu vând din el, să plătesc fonciirea fără să vând, să vă rămaie vouă întreg, orbilor și sălbaticilor la minte! Și am plătit mereu, n-am vândut nici o brazdă și acum săriti la mine și la ăstia, că v-am furat muncă voastră! Pămantul rămas întreg, Paraschive, smintitule, acolo e muncă voastră! Bolnavule după avere!…De unde să vă dau eu mai mult dacă atâta e?”

Am cules cele două citate ale neputinței lui Marin Predă pentru a prefața trădarea în multele ei ipostaze. Cele pe care vi le propun, nu sunt cele ale hoților de cai și oi, băieții lui Preda, ci cele ale hoților de pământ. Pământ românesc!

Întotdeauna, în viața unei națiuni, se vor ivi momente dificile, în care forțe străine luptă pentru înrobirea acesteia. Istoricul Corvin Lupu abordează un astfel de moment spunând: „Adică să trădam de frica vreunui alt rău mai mare, fie el și un rău închipuit. Totdeauna se vor găsi artizani din umbră ai evenimentelor care să proiecteze în conștiința poporului pericole pentru evitarea cărora să propună trădări”. În oglinda lui 23 august 1944 privește și decembrie 1989. Trădătorii, unși în ochi tulburi ca salvatori, ne explică cum au salvat România de la dezmembrare și alte inimaginabile pericole. În ’44, Mihai I a salvat România, gata dezmembrată și cu Basarabia abandonată sovieticilor, de pierderea unui război, cu prețul deportărilor, exterminărilor siberiene, închisorilor comuniste și altor „mici compromisuri” ce se impuneau. Însă, într-un limbaj logic și realist, arestarea șefului statului, predarea lui împreună cu 180.000 de soldați de pe frontul de est inamicului, ar însemna trădare! Care este confirmată de viața lungă și prosperă a ex-regelui pe care a dus-o în exil cu spijinul material al comuniștilor de la București, viață pe care nu a putut-o oferi și elitelor neamului românesc, aruncate prin pușcării. O viață fără regretele unei hotărâri bune sau proaste, care a dus la moartea celui mai mare număr de români de până atunci, raportându-ne crescător la statistica demografică.

Se pare, însă, că pe peretele răsăritean al biroului lui Iulian Vlad din ’89, nu sta poza lui Ceaușescu, ci poza lui Mihai I. Căci, inspirat fiind de rolul „salvator” al acestuia, tovarășul Iulian Vlad „salvează” din nou România de o iminentă dezmembrare și de-un război civil. Cum o salvează? Prin ordine date din postura de șef al celui mai important serviciu secret! Nu împiedică infiltrarea trupelor speciale străine în România, nu neutralizează amenințările, devenite atacuri asupra  României, paralizează intervenția normală a altor instituții de apărare a țării, expune structura secretă unei „purificări” străine, într-un cuvânt: trădează! Cum? Prin ordinul de neimplicare a securității în soluționarea evenimentelor din stradă după 21 decembrie, dublat de neimplicare în rezolvarea lor înainte de 21 decembrie. În ambele segmente de timp au murit oameni nevinovați! Hotărârea de atunci, bună sau rea, a expus România penetrărilor externe, cu transformarea finală a țării într-o colonie de la marginea Uniunii Europene, bună doar de muls.

Situațiile prezentate, 23 august 1944 și decembrie ’89, adică momentele istorice în urma cărora România a devenit o anexă a Uniunii Sovietice și apoi o anexă a Uniunii Europene, au reprezentat, desigur, împrejurări în care hotărârile luate au fost cele mai bune… Cel puțin așa ni se spune.  Ferească Dumnezeu să recunoaștem că poate alți oameni, mai inteligenți, mai capabili, mai experimentați și – nu în ultimul rând – mai patrioți ar fi luat alte hotărâri! Hotărâri care ne-ar fi pus în situația să pariem pe alți cai, cu șanse reale de câștig, renunțând la caii nărăvași ai trădătorilor!

                                                                                                                  Vasile MOTRESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*