Pamflet

De sărbători, la coada calului

  De sărbători, în Piața Universității, în dreptul statuii lui Mihai Viteazul, mai exact, la „coada calului”, cum i se […]

 

De sărbători, în Piața Universității, în dreptul statuii lui Mihai Viteazul, mai exact, la „coada calului”, cum i se spune acestui loc de întâlnire, unde era instalată o scenă pe care evoluau diverse trupe muzicale, am fost martor la o discuție între doi spectatori, care a devenit apoi generală, fiindcă a atras mai mulți oameni și, când am plecat de acolo, ei tot discutau pe aceeași temă și au plănuit să pună de un protest ad hoc.
Totul a pornit de la textul luminos care apărea și dispărea pe fundalul scenei. Scria așa cu litere de-o șchioapă: „Oraşul faptelor bune”.
– Domnule, a exclamat unul, cu un fes roșu pe cap, vorbind parcă singur, ăștia îs oamenii lui Iohannis, fiindcă și el ne-a mințit cu „țara lucrului bine făcut”, atât de bine l-a făcut, că de când e el președinte, s-au făcut numai mizerii. Trebuia să fie scris adevărul acolo, pe scenă.
– Și care e adevărul?, zice un bărbat de lângă el, cu o față roșietică, bătută de soare și vânt, și cu părul alb.
– „Oraşul hoţilor”, asta trebuia să scrie.
– Fugi, domnule, de-aici, sunteți prăpăstios, cum, toți îs hoți?
– Da, domnule, toți!
– Te rog să fii atent cum vorbești și să nu mă faci și pe mine hoț. Eu toată viața am muncit pe schelă, nu știu ce e hoția!
– Hai să fim serioși! Adică în construcții nu se fură?! Se fură peste tot. Nu-i sector să nu se fure. Dar noi vorbim acum de București. E ăsta „orașul faptelor bune”?
– O fi și a faptelor bune.
– Care? Dă-mi un exemplu. Arată-mi mie vreun polițist aici sau oriunde în locuri publice, care să garanteze siguranța cetățeanului. Nu există nicăieri, fiindcă sunt plecați la furat, împreună cu hoții. Sau să-ți dau alt exemplu, fiindcă văd că taci. Uite, eu am mașină mică. Dar nu pot să circul cu ea, fiindcă București e un oraș mort la capitolul circulație. Unde e o intersecție, e și un blocaj de circulație. Trebuie să stai 20 de minute ca să treci. Peste tot în centru’ e un dezastru. Nimeni nu se preocupă de soarta Capitalei, fiindcă îs ocupați cu furtul. Un primar a vrut să facă pasarele aeriene, dar aici nu e Tokio. A furat banii de pasarele, l-au arestat puțin, acum e bine mersi, pe Costa Brava.
– Lasă, domnule, că exagerezi, sunt și oameni cinstiți, n-or fi toți hoți.
– Dom’le, intervine un al treilea, cu o căciulă pe cap și cu fața nerasă, care s-a apropiat de cum a auzit că se ridică vocea, dați-mi voie. Eu mi-s din Alexandria, de-acolo de unde-i hoțu’ ăl mare, dar dacă acum vreo 20 de ani nu puteai spune ce spune domnul cu „orașul hoților”, acum se poate generaliza, fiindcă toți ne-am deprins cu furtișagul. Chiar dacă unii nu fură, cum zici dumneata, dar se gândesc să fure, adică mentalitatea de hoț o au deja în vine.
– Exact, face inițiatorul discuției, cel cu fesul roșu pe cap. Fiindcă altfel cum se explică faptul că pe cei pe care îi acuzăm acum că sunt hoți, i-am ales?! Nu noi i-am ales pe hoți? De ce ne plângem? Vrem să-i dăm jos, să punem alții ca ei în loc?
– Fugi, domnule, de-aici, face schelarul, ăștia, de vă dați bucureșteni, sunteți buni numai să jigniți oamenii și să faceți proteste! M-am săturat de proteste! Cum, nu există un numitor comun, să se găsească și într-o tabără și alta ce e mai bun și să se pună de acord?
– Da, există un numitor comun: hoția! Dumneata ai auzit de vorba aia den bătrâni: „Unde-s doi români, e o bandă de hoți”? Na, că acum e chiar așa. S-a împlinit vorba și a ajuns banda în parlament.
– De fapte bune vorbesc.
– Nu, nu există fapte bune.
– Dar ăștia care cântă acum, nu fac o faptă bună?
– Nu fac. Ei sunt primii între hoți. Iau cu ghiotura din fondurile „europene”(? – s.r.). Nu știi cât câștigă ăștia!
– Așa e, intervine și o cucoană, mică, grăsulie, cu ochelari de vedere, înfingăreață, care se vedea că e antrenată în astfel de dispute de stradă. Ai auzit matale de una Delia, care se laudă peste tot că are un apartament de 1.500.000 euro!? Ai dumeata așa ceva, care ai lucrat toată viața pe schelă?! N-ai! De unde atâția bani la o fâță împăiată, care e mai proastă ca o gâscă?!
Și doamna își scoase ochelarii și îi șterse de fusta colorată.
– Să știți că acuma e moda ca roamele (țigăncile, n.n.) să poarte ochelari ca ai mei, de să se dea intelectuale!
– Dar sunt țigane și țigane!, face constructorul, vrând să spună „țigănci și țigănci”.
– Nu-s, îs toate la fel, o apă și-un pământ! Uite ce la chiștoace au lăsat aici, ce mizerie!, face omul revoltat. Dumneata nu vezi?! Și nici n-a dat zăpada! Să vezi după ce-o ninge, ce fleșcăraie!
– Dumneata le vezi pe toate în negru! Nu vezi nici un bine?
– Nu văd. Înainte vedeam, cum a spus și domnu’ din Aexandria, dar ăștia m-au făcut să nu mai văd binele, nu mai știu ce-i ăla bine, cu ce se mănâncă? Văd numai răul. Asta m-au învățat să văd ei.
– Și de sărbători vezi negru?
-Da, și de sărbători, mai ales de sărbători, unde toți văd numai bunăstare, armonie, fericire, cânt și voie bună! Se dă bani cu ghiotura să se facă distracție de Revelion ca în America, așa, ca să se uite de furtișagurile de peste an. Și românul uită, îl ia cu voia bună, îl aburește, să credem că o să fie altă viață. Primesc în cutia poștală urări de la primar că va fi mai bine la anul, să nu ne pierdem speranța, exact ce am primit și anul trecut, dar ne-am pierdut-o. De unde speranță?
– Din cer.
– Foarte frumos. Dar eu nu trăiesc în cer, domnule! Trăiesc pe pământ. Pe pământul ăsta românesc, care e tot mai înstrăinat. Furăm și vindem tot.
– Spune și dumneata, îi spune omul din Alexandria schelarului, ce reper îi dai de urmat copilului matale? Ce-i spui, mă, Georgică, uite un model de urmat, tovarășul Dragnea. Sau tovarășul Băsescu. Sau poate i-l dai de model pe Ponta, pe Voiculescu sau Năstase? Pe cine, domnule, care este exemplul bun, exemplul „faptelor bune”, cum scrie ăștia pe perete?!
– Iohannis, zice omul schelei, cam cu jumătate de gură.
– Fugi de-aici! Ăla face de rușine poporul român! E handicapat rău, nu-i în stare să lege două vorbe.
Și femeia bondoacă imediat se bagă pe fir și spune că tocmai a fost la nu știu ce spital și că retradații vorbesc mai legat decât dl. președinte! Hai să protestăm aici, să punem de un protest, ce spuneți?
Și atunci m-am îndepărtat, văzând că deja din gura metroului apăreau unii cu pancarte. Nu știu ce-a fost mai departe, dar într-un fel am luat pulsul sărbătorilor la români și al modului cum se naște un protest ad hoc! Și mă gândeam cum erau sărbătorile de Crăciun și Anul Nou în copilăria mea, în Țara Făgărașului, și cum au ajuns să fie azi, aici, în Capitala României!
Și, deși am rădăcini adânc înfipte în seve străbune, ca să fiu în ton cu ce-am auzit la „coada calului”, am compus o poezie:

Și de sărbători hoții petrec,
fac horă mare,
se bucură de cât au furat de prin hambare,
trag linia,
fac socoteala,
să le arată românilor
ce înseamnă bunăstarea
și le spun că la anul o să fie și mai bine,
să nu-și piardă speranța,
fiindcă, tot cu ei la putere,
vor scoate căruța din durere!
M-am încins și eu în hora lor,
Să nu se spună
C-am murit de moarte bună!

                                                                                                                                         Grid MODORCEA

 

 

1 Comment

  1. Nu mai avem nevoie de istorie, de educatie, de traditii, de bun simt…noi avem trancaneala “la coada calului”, pe sant, in piata si eterna “ingrijorare: “toti fura”! Cred ca traiesc intr-o realitate paralela, unde oamenii din jurul meu nu fura si nici nu sunt preocupati de “marea hotie”. Singurii preocupati de “toti fura”, pe care i-am intalnit, au fost niste reprezentanti de partide, care, odata ajunsi “la putere” au furat si din imprumuturi externe, ca nu le-a mai ajuns bugetul. Sunt convins ca oamenii pot fi condamnati pe nedrept, sau condamnati pentru fapte care le fac cinste, sau condamnati pentru alte lucruri, fara legatura cu hotia. Mestecam ca pe o mantra vorbele astea cu “toti fura”, de parca ne-a dat cineva tema obligatorie sa ne insusim “pacatul” asta. Si Basescu zicea ca , in Romania , sunt 20% homosexuali, el raportandu-se, probabil, la arealul vaporean pe care-l cunostea…Tot ce stiu e ca, la noi, hotul striga hotii, asa, ca prostul, ca infractiunile “capitale” sunt alea de “abuz in serviciu” si mai ganditi-va cand va dati cu parerea despre bucuresteni, pentru ca nu stiu cati bucuresteni adevarati cunoasteti (incercati un sondaj in randul protestatarilor si o sa va cruciti!), apoi, conducerea tarii e pe maini ardelene de vreo cinscisprezece ani, daca nu mai mult, ca Grupul de la Cluj are tentacule multe si institutiile de forta sunt controlate din Ardeal de multa, multa vreme…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.