Cap limpede

Domnul profesor Ion Coja îl pune la colț pe novicele Daniel Roxin

                           Te pui cu prostu’ ?!   Circulă […]

                           Te pui cu prostu’ ?!

 

Circulă pe Internet un text foarte seducător pentru ignoranții de bună credință – cum suntem majoritatea dintre noi: suntem cunoscători sau chiar specialiști într-un domeniu sau altul, dar ignoranți în și mai multe domenii.  În orice domeniu – cu excepția fotbalului!, numărul ignoranților este mai mare decât al specialiștilor, al cunoscătorilor. Așa că nu trebuie să se supere nimeni dacă voi spune că majoritatea internauților sunt necunoscători, nu sunt specialiști în materie de lingvistică, de istoria limbii. Din fericire, ei sunt și de bună credință, majoritatea, și vor să-și lămurească unele probleme, unele întrebări cu totul firești.

 

Există la publicul cel mai larg o curiozitate deosebită privind etimologia cuvintelor: de ce obiectele (în sens larg obiecte) poartă un nume și nu altul? Cum s-a ajuns la acel nume?… Cum sunau primele cuvinte? Cum s-au înțeles primii oameni asupra numelor date obiectelor din jur? Etc., etc. Această curiozitate este veche, a marcat profund antichitatea. Pe acest subiect ne-a rămas un dialog celebru al lui Platon, Kratylos. Caesar însuși, cât era el de ocupat cu politica și cucerirea de noi teritorii, bașca Cleopatra, și-a găsit timp să scrie un text pe acest subiect. Putem spune o carte. Din păcate, s-a pierdut!… (Aviz celor care cred că s-au pierdut, adică stau dosite prin subsolurile Vaticanului, numai cărțile din antichitate despre daci!)

 

Textul de pe Internet la care mă refer incriminează etimologiile din DEX, deoarece, consultându-l, constați că toate piesele costumului românesc poartă denumiri care nu ne trimit la limba dacilor, ceea ce pare a fi un scandal epistemologic, după mintea autorului. Nu este logic să se fi pierdut cuvintele legate de portul dacilor! Cum să spui că opincă nu este cuvînt dacic, de vreme ce dacii purtau opinci, așa cum se vede bine pe vestita Columnă?!

 

Student fiind, Al. Graur ne-a dat un citat ciudat: „etimologiile nu se caută, se găsesc”! Asta voia să însemne că de multe ori etimologia unui cuvînt o descoperi întâmplător, o găsești fără s-o cauți! Dau următorul exemplu: în armată, unul dintre colegi a pus în discuția plutonului de filologi o mirare: expresia „cât ai zice pește”. De ce pește și nu alt referent. Când spui „a tăcea ca un pește” nu ne miră prezența cuvîntului pește. Este logică. Peștele nu scoate niciun sunet!… Dar ce caută acest cuvînt în cealaltă expresie: cât ai zice pește!… S-au emis atunci o serie de ipoteze, care mai de care mai fantezistă. Discuția am reluat-o în cartea Îndreptarea Îndreptarului. La același nivel: pionieresc… Abia zilele trecute, din întâmplare, din pură întâmplare, dau în Dicționarul Academiei peste cuvîntul peștin, frecvent în epoca fanariotă, un turcism, care însemna „repede, imediat”! De la peștin, cuvînt căruia la un moment dat nu i s-a mai știut înțelesul, s-a ajuns la pește, prin ceea ce se numește etimologie populară…

 

L-am auzit pe un tînăr zicând despre altul că „este prost ca noaptea” și l-am întrebat: cum adică este prost ca noaptea? Mi-a dat un răspuns vag și încâlcit, căci la el ajunsese citatul trunchiat. Zicala întreagă fiind este prost ca noaptea când doarme!… Așa am auzit-o în copilăria mea… Azi circulă, aș zice, cu polalele scurtate…

 

În textul care circulă pe internet sunt multe prostii. Dacă autorul ar fi cât de cât familiarizat cu teoria lingvistică ar ști că obiectele care țin de îmbrăcăminte sunt supuse modei și de aceea cuvintele din acest domeniu majoritatea sunt relativ noi, împrumutate mai demult sau neologisme. Ușor se poate face o listă de asemenea cuvinte care circulau în secolul al 19-lea, iar azi nu mai știm ce înseamnă. La un seminar am verificat: toți studenții cunoșteau din literaratură cuvîntul ișlic, că se referă la îmbrăcăminte, dar niciunul nu știa exact ce înseamnă!

 

Dar există totuși câteva cuvinte de bază, ca îmbrăca și încălța, de pildă, care sunt vechi. La fel cămașă și iiecurea, inclusiv accoasedegetar, toate moștenite din latină! Nu mi le aduc eu aminte pe toate!…  Dar ce te faci cu prostul care a decis cu de la sine putere, fără argumente, că latina nu are o legătură aparte cu româna! E la rând cu toate celelalte limbi din care româna a împrumutat cuvinte!… E o limbă straină!… Ce te faci cu prostul care se inflamează, ca-n fața unui sacrilegiu, că în DEX cuvîntul cioareci nu este validat ca cuvînt dacic sau măcar tracic!… Tocmai cioarecii, de care este plină Columna?!…

De regulă, cei care descriu portul dacic de pe Columnă spun că aceștia purtau ițari. Roxin & comp. ascund cititorilor care-și mai pierd vremea cu ei că ițari este cuvînt format de la o rădăcină lexicală păstrată din latină: ițe. Deci este vechi! Nu este împrumutat!

În textul care rătăcește bezmetic pe internet cuvîntul care stârnește comentariul cel mai nepotrivit, ca să nu zic tembel, este cuvîntul trup. Cum, nici acesta nu este dacic?! Păi cum, dacii nu aveau trup?! Cum să nu fie trup cuvînt dacic?!…

Uite că nu e, zice DEX-ul, cică ar fi vechi slav. Iar corp este neologism!

Pe lingviștii care pun pe prim plan realitatea cuvintelor, a faptelor de limbă, nu-i contrariază această etimologie. Dimpotrivă, teoria articulată de ei spune că majoritatea cuvintelor care denumesc părți ale trupului, ale corpului uman sunt cuvinte cu mare stabilitate, vechi. De aceea, majoritatea cuvintelor din această categorie, dar nu chiar toate, sunt de origine latină în limba română: cap, gură, ochi, mână, picior, genunchi, deget, unghie, ureche, cur, păr, braț, subsuoară etc.

Alde Roxin sunt deranjați de faptul că în DEX, cu girul Academiei și al tuturor savanților români există cuvinte despre care se afirmă că sunt cu etimologie necunoscută!… Trebuie să fii tare mărginit, adică tare puțintel la minte, ca să nu înțelegi cât de onestă este această soluție! Sunt peste 2000 de cuvinte, majoritatea cuvinte regionale și periferice, a căror etimologie  ÎNCĂ nu a fost descoperită sau demonstrată riguros! Sunt mai multe ipoteze pentru același cuvînt, nici una convingătoare. Autorii DEX-ului nu au voie să fie originali, să vină cu ipotezele lor. Obligația lor este să constate și să consemneze rezultatele la care au ajuns ceilalți lingviști, să verifice cum au comentat alți autori etimologia respectivă etc. E prostie curată să-i acuzi pe autorii DEX de „minciună”, atâta timp cât ei citează numai, citează concluziile și rezultatele altora. A altor specialiști. Nu se poate altfel! Nici la noi, nici în restul lumii!

În DEX niciun cuvînt românesc nu este consemnat ca fiind de origine dacică. Nici măcar cuvîntul dac sau get, care sunt de curând intrate în limba română. Din păcate, doxiții lui Doxin nu citesc decât dicționare. Dar dacă lași DEXul din mână și mergi la cărțile de istorie a limbii române afli că savanții români au alcătuit liste de (1)cuvinte care sunt aproape sigur din substratul dacic al limbii române, alte liste cu (2) cuvinte foarte probabil sau (3) numai probabil dacice! Și procedează așa din prudența la care îi îndeamnă sau constrânge seriozitatea. Repet: SERIOZITATEA! Atâta vreme cât nu avem cunoștințe propriu zise despre limba dacilor, nu putem lucra decât cu ipoteze. Pe aceste liste se află și termeni legați de portul românesc tradițional! Iar fără cunoștințele pe care ți le oferă tratatele academice de istorie a limbii, nici dicționarele nu le poți înțelege. Le citești, dar ce înțelegi, Dumnezeu cu mila!

Iată ce scrie DEX la cuvîntul căciulă: „E: ns cf alb cësulë”. Ce să înțelegi dacă n-ai avut răbdare să parcurgi lista de abrevieri?! Căci este evident că nu s-a înțeles ce însemnă prescurtările din text. Traduc: „cuvînt cu o etimologie nesigură. Compară cu cuvîntul albanez cësulë”. Pentru cunoscători, indicația „cf alb” înseamnă „foarte probabil origine dacică”. Și asta pentru că până acum cea mai sigură sursă de informații despre limba dacilor sunt asemănările dintre română și albaneză. Ceea ce înseamnă și mult, față de nimic, dar și foarte puțin!…

Deci DEX, acolo unde spune cf alb afirmă că acele cuvinte sunt, cel mai probabil, dacice. Că, deci, căciulă este, cel mai ptobabil, cuvînt de origine dacică! Unde este minciuna, Roxin caraghios ce ești, incult și agresiv, manipulator penibil, jalnic?!

În aceeași situație este și brâu! Și încă câteva zeci (după unii autori) sau sute de cuvinte, după alți specialiști! Pentru alte zeci sau sute de cuvinte probabil dacice, nu avem până acum, deocamdată, niciun motiv să le trecem la inventarul cuvintelor dacice. Să mai așteptăm….

Dacă nu știi să te folosești de un dicționar înseamnă că ești analfabet în domniul respectiv. Acesta este nivelul mult pomenitului Doxin! Un analfabet!…

Evident, sunt supărat pe acest Doxin, individ la care remarc nu numai ignoranță, ci și agresivitate. Insinuarea lui că lingviștii de etnie minoritară – evrei, maghiari, bulgari, germani, suedezi etc., care au studiat limba română ori au lucrat la DEX, au falsificat realitatea din anti-românism, un anti-românism desigur primitiv, inevitabil, irepresibil, mă jignește personal. Dacă mi-ar fi la îndemână l-aș lua de chică – cuvînt slav, pe neisprăvitul Doxin și i-aș pune în față oglinda: măi, pui de dac, de unde dracului ți-a răsărit în nume sunetul și litera X – doXin, care nu există în limba română decât în neologisme?! Tocmai tu te-ai găsit, ca un ciob ce ești, să rîzi și să te legi de alții că nu-s români?! Nu mai poți de patriot ce ești?! Dar nu te încumeți să pui mâna pe carte, să-ți faci o specializare cât de cât, ci, așa analfabet cum ești, sari la gâtul marilor lingviști! O faci de nemernic ce ești sau chiar te plătesc unii pentru asta?!

Sunt prea aspru cu un tînăr învățăcel?… Când a apărut pe internet cu prostiile sale, l-am invitat pe Doxin, prin dl Adrian Grigoriu, să ne întâlnim, să-i dau niște cărți, să-i arăt rezevele mele, să-i deschid mintea! Să ne contrazicem etc. Am considerat că e de datoria mea!

Nici n-a vrut să audă pușlamaua! Nu-l interesa adevărul, pe ne-tot! Ci misiunea! Iar sfaturile mele, o întâlnire, o discuție cu mine, ar fi fost pierdere de timp pentru năimitul blasfemiator!

În încheiere îl pomenesc pe Ion Coteanu, care cita, cu valoare de pildă metodologică, cuvîntul regional geamblac, „o articulare metalică, din țevi, utilizabilă la mai multe scopuri, prepeleac.” Lingviștii i-au propus mai multe etimologii, părea un cuvînt turcic. Dar fiind propriu zis un cuvînt cu etimologie necunoscută, intra automat în categoria cuvintelor suspecte de a veni de la dacii noștri, buni la toate, săracii. La un moment dat cineva a descoperit originea cuvîntului: o tăbliță metalică, cu numele James Black, marcă a fabricantului, montată pe primele sonde de metal importate în România… Cine s-ar fi gândit că geamblacul este pronunția coruptă a lui James Black?! Iar nu cuvînt dacic…

Acesta este sensul butadei „etimologiile nu se caută, se găsesc”! Adică etimologia este un capitol captivant al lingvisticii, dar trebuie abordată cu multă prudență!

Mai adaug totuși ceva: obiecțiunea lui Nicolae Iorga față de cei care abuzează de logică în materie de limbaj, de istoria limbii. Dacă bagi de seamă că în limba română cuvîntulgăină este latinesc, adus de romani în Dacia, iar cocoș este cuvînt slav, adus de slavi, deduci, logic, că în Dacia găinile, vreme de câteva secole, până la venirea slavilor, au supraviețuit și au făcut pui fără să aibă parte de cocoși… Nu-i logic? Este la fel de logic ca și cunoscutele obiecții ale doxiților la teza romanității!

 

                                                                                                             Ion COJA

25 martie 2015

29 Comments

  1. danen

    Multe cuvinte slave sunt dacice !

    • D

      Dnule Ion Coja, dumneavoastra ati putea deveni un mare lider al Romaniilor non conformisti sau Patrioti. Asteptam de la dumneavoastra mai multa ratiune si intelepciune. Multumesc

  2. stefan

    DL. Coja
    Ce parere aveti ca vine fiica mea intr o zi de la universitate si imi spune ca profesorul de istorie le-a spus despre goti care … ,,au navalit in tara noastra si au schimbat complet societatea de aici.Ei au venit din teritoriile pe care azi se afla Romania”. ?
    Cuvantul „tete” ( rostit intr un anume fel )pe care doar unii din Ardeal il cunosc si stiu ce inseamna , este folosit si aici cam cu aceeasi semnificatie.
    E un cuvant pe care l-am „gasit” cum ziceti dvs. si mi s-a parut f. interesant ( chiar daca sunt un om de rand , nu lingvist…)
    Ar mai fi f. multe de spus….
    Va salut cu respect dl. Coja
    stefan mester , Barcelona , Catalonia, Spania, nov. 2015

    • scipio

      E vorba de vizigoții care au venit în Spania după ce mai înainte trecuseră prin România. Tot încercau să intre în Imperiu și să se așeze. Au încercat mai întâi în Balcani. N-au reușit. Au ajuns și prin Italia (410 – jaful Romei sub Alaric). În cele din urmă s-au stabilit în Spania. Probabil că elemente din limba lor germanică au rămas și în română și în spaniolă. Goții nu au legătură cu geții și este o întreagă teorie asupra surselor istorice bizantine sau post-romane (secolele 6-7) asupra faptului că aceste surse îi denumesc geți, cea mai probabilă fiind aceea că istoricii de atunci (alde Iordanes) deplâng pierderea provinciilor și au jenă față de înfrângerile militare. Ca și acum, atunci se manipula, adevărul se denatura, se ascundea, se mințea. Alde Iordanes nu poate să recunoască că goții i-au bătut pe romani (e greu) ci-i vor numi pe goți geți. Pe sistemul „ăia sunt geți pt că locuiesc în Dacia ff noastră provincie și de fapt la început de tot și noi le-am tras-o, nu doar ei ne-au bătut pe noi” (se face ca la fotbal statistică, golaveraș, clasamentul adevărului). E chestie de ideologie, alteritate. Eu m-am exprimat pe înțelesul publicului fără specialitate.

      • Corduneanu Razvan

        Sînt curios, as vrea sa stiu si eu „specialitatea” unor „alde” tine… chiar nu pot să rezist fără să acced la izvorul informațional și cultural de care „dispui”. Acum și aici am înțeles că ești unicul deținător al adevărului, siguranța ta este irezistibilă, unde mai pui că istoria o faceți voi, în „intimitatea” academico-spirituală care vă caracterizează, cum dealtfel pe toate geniile încă nedescoperite de largul public! Da, am cam eșuat în înțelegerea etimologiilor, noroc cu voi că repuneți limba română înapoi unde îi „era” locul, undeva între latină, slavă și turcă; poporul acesta a comunicat prin gesturi și onomatopee până la apariția voastră, îl deposedați până și de dreptul de a-și chema căcatul căcat!?
        Domnul să vă înțeleagă! Ceea ce știu eu, sau altul, oameni fără carte prea multă, e că este o lege, cea a bunului-simț, nu încercați să considerați toți locuitorii României niște troglodiți. Vă cam sună ceasul…Istoria începe să vă ajungă din urmă iar voi nu mai puteți bate câmpii: istoricieni „cu specialitate”, lingviști manipulanți crescuți la malul dex-ului, vânzători sterpi de enciclopedii!

        • A

          Acest comentariu este aplicabil tuturor „specialistilor” din orice domeniu; de asemenea, majoritatii (99,9999….%) din restul omenirii.
          Bravo!

        • GetBeGet

          De acord cu domnul Corduneanu. In limba turca nu exista cuvantul cascaval, turcii zic „romen peinir”=branza romaneasca. In DEX scrie ca e cuvant turcesc. Am facut afaceri cu cascaval „Dobrogea” in Turcia. Turcii nu au acest cuvant. In Titus Livius „Ab Urbe Condita”, scrie ca in Roma antica se gasea „casio ciobanorum”. In DEX scrie ca cioban vine din turceste, dar pe timpul lui Titus Livius nu erau turci. In DEX, scrie ca „batran” vine din latina (veteranus, betranus). Dar in India am aflat ca vine de la „vatra”: vatran, vatrana. Deci din sanscrita. D-l Coja, despre care gandesc numai de bine, se manifesta furios pe Daniel Roxin. Poate ca Roxin mai greseste, dar nici lingvistii nostrii nu sunt super. Daca ar fi, ar reface studiile cu mai multa atentie, ar mai cerceta pe teren, ar munci. Dar DEX-ul este cam tot ceeace a facut Saineanu, cinste lui, dar fiind evreu, el a facut un dictionar al limbii romane care ii satisfacea lui anumite interese. E bine ca se foloseste opera lui Saineanu, dar sa se foloseasca critic. D-l Coja vorbeste de dl Graur, tot un evreu ashkenaz, foarte bine conectat la panslavism si germanism. Evreii sunt destepti, nimic de zis, dar sunt destepti pentru ei. Dar unde sunt romanii? Toti tremura ca sa nu-si contrazica tezele de doctorat. O sa vina cei tineri si-i contrazic cu duritate. Sigur ca DEX-ul trebuie revizuit. Toti vecinii isi revad studiile din trecut. Si rusii, si ungurii si bulgarii. Ce au de zis desteptii nostri cand vad ca atlasele de istorie sau cartile de istorie editate in occident nici nu pomenesc de Cucuteni, Daci, Geti, uneori nici de traci. Acolo se doreste sa ne impuna pe celti ca fiind cei mai vechi pe aici. D-le Prof Coja si eu sunt batran, dar mai intai cuget si apoi imi dau drumu la vorbe. Eu va stiam altfel de domn. Dar nu sunteti. Pacat!

  3. CrissAndras

    Draga domnule Coja, sunteti un mare neiubitor de neam si tara. Traiti cu impresia ca detineti adevarul absolut. Imi doresc de la dumneavoastra sa faceti public si sa ne comunicati si noua, astora putinei la minte – carui neam/popor apartineti dumnevoastra. In ziua in care veti fi capabil sa acceptati si alte puncte de vedere, in clipa in care nu veti mai sari sa contraziceti ideile altora, in acea zi sunteti pe drumul cel bun, drumul desavarsirii ca OM. Sau poate este greu pentru dumneavoastra sa intelegeti aceasta.

    • preda

      da, asta e raspunsul pe care eu il caut si nu il gasesc de mult timp

    • A

      Bravo si aici!

      Mai mult de atit, bunele maniere sint, evident, incompatibile cu scolirea acestui troglodit truculent!

  4. Vasile Tudorache

    Foarte bine Domnule Profesor Coja ( Nume ardelenesc din marginimea Sibiului).

    Va rog sa punetzi la punct pe totzi sfertodocsii astia cu doctorate ca cele ale lui

    Ponta si totzi ceilaltzi sfertodocsi.

    Poate ne spun ei de unde vin cuvintele:

    Peste luciu de genune vin corabii cu minune ?
    Cu stima VT

    • GetBeGet

      Vasile Tudorache, dai cu bata in balta ! Ce treaba are Ponta cu DEX-ul? Mata, parca esti M-dam Voss sau M-dam Gorghiu (ambele oltence barate ). Numai astea sunt obsedate de Ponta, cum deschid gura: „Jos Ponta!”. Ei acum Ponta e jos. Si, ce au castigat? Niste caraghioase politice. Acum le-a luat locul M-dam Turcan (tot barata!). Dar tu Tudorache, tot cu batu in balta?

  5. Elisabeta

    Oricine are dreptul sa-si spuna parerea dar d-l Coja foloseste foarte multe cuvinte jignitoare in acest articol. Cuvinte urate care nu ar avea ce sa caute in vocabularul dumnealui. Daca ar fi lipsit aceste prea multe cuvinte urate si daca ar fi adus mai multe argumente solide pentru a combate teoria d-lui Roxin ar fi fost demn pentru dumnealui. Dar asa…daca majoritatea profesorilor si specialistilor nostri gandesc in acest mod, noi, oamenii de rand, nu mai putem crede in cuvantul lor, in cinstea lor si in pregatirea lor.

    • A

      Al treilea Bravo!

      Am plecat din Romania multe decenii in urma.
      Sint foarte placut surprins ca perspicacitatea si bunul simt nu au disparut din tara!!

    • GetBeGet

      Nu cred ca ascris D-l Coja asa ceva. Dar mai stii? Poate s-a luat omul de cocartz, trascau (ce zice DEX-ul, de unde vin aceste cuvinte?). Cine stie ce suparari l-o fi deraiat ?

  6. Radut Gicu

    O remarcă: Maghiarii traduc orice cuvânt românesc,nu contează ce cuvânt e, ei traduc. Cred că și cu cuvintele sârbești,cehe si slovace fac la fel. E ceva normal? Cum sa traduci numele unei localități? A unei văi sau munte?. Cred că totul tine de supremația limbii maghiare. Eu ca om simplu înțeleg astfel: Poti face o pronunție la un cuvânt dintr-o altă limbă,în limba ta,dar nu poți să-i dai înțeles acelui cuvânt dacă este nume propriu,în limba ta?

  7. Internet-ul a fost creat din nevoia de a comunica rapid,indiferent de spațiul geografic unde trăiești. Ce se promovează pe aceste pagini nu înseamnă știință.Pe cale de consecință sunt liber să spun orice „gogomănie”, fie cu identitate afișată fie sub anonimat. Dezbaterile științifice dispun de un cadru bine cunoscut. Rabatul de la limbajul academic ține de resorturi psihologice care, nu intră în discuție aici. Pericolul cel mai mare îl constuie faptul că,
    internet-ul ne îndepărtează de CARTEA documentată, de BIBLIOTECI, de știință în general. Nu crezi în orice se promovează dar, nici nu poți pune la îndoială totul. Cine te împiedică să verifici veridicitatea celor postate? Poate comoditatea, poate ignoranța! Lasă-mi libertatea șă mă exprim! Umplerea spațiului on-line cu ceea ce citim trebuie să ne îndemne la SELECTIVITATE
    și acest lucru ține de gândirea critică. Īn rest să auzim numai de bine. Nu ne-ar strica să învățăm un pic de TOLERANTA.

  8. pop laurentiu

    d-le profesor Ion COJA nu va contest calitatile , prin punerea la colt al novicelui Daniel ROXIN ,d-voasta prin toata scrierea pe care nu am citit-o integral , taiati pasiunea unui cetatean ROMAN care isi/ne cauta originile cum vede/crede el , de sinteti profesor DE CE NU ATI FACUT D-VOASTRA PRIN STIINTA PE CARE O AVETI ACESTE CERCETARI/REPORTAJE/DEZVALUIRI???

  9. sila nicolae

    Ma surprine neplacut limbajul „jovial”al d-nului profesor la adresa unui domn care are o alta parere decat a dumnealui. Sincer,eu fiind doar un muritor de rand,felul agresiv de a inerpela o persoana care are o parere diversa,mi se pare…cel putin nedemocratica !

  10. Ardeleanu'

    Vă salut, domnule Coja!
    O mare surprindere ma cuprins după ce am citit acest text, nu atât prin esența lui, cât prin felul dumneavoastră de exprimare..total neobișnuit(vă citesc destul de des, așa că-mi permit o comparație cu alte texte care vă aparțin).
    După mulți dintre cititorii acestul text v-au semnalaat deja, nu vă înțeleg exprimarea folosită la adresa lui Daniel Roxin, exprimare de multe ori nedemnă de Ion Coja, cred eu.
    Citind și analizând, îmi trece un gând ˝năstrușnic˝ prin minte…oare acest text, chiar aparține lui Ion Coja???!?

    • GetBeGet

      Pai, nu zic eu mai sus? De unde au intrat in limba noastra cuvintele cocartz si trascau? Astea sunt vinovate de multe incurcaturi lingvistice, ca nici DEX-ul nu le mai descurca.

  11. Paul Raicu

    „Dacă mi-ar fi la îndemână l-aș lua de chică…”, „Ce te faci cu prostul care se inflamează…”, „tembel…”, „Trebuie să fii tare mărginit, adică tare puțintel la minte…”, ” E prostie curată…”, „Roxin caraghios ce ești, incult și agresiv, manipulator penibil, jalnic…”, „ești analfabet…”, „Acesta este nivelul mult pomenitului Doxin! Un analfabet!…”, „nemernic ce ești …”, „pușlamaua…”, „năimitul blasfemiator…” etc.
    Dragă domnule Ion Coja, aveţi un limbaj de „kakao”, şi este de înţeles la persoanele care nu au argumente şi atunci încearcă prin înjurături şi limbaj licenţios să-şi impună punctul de vedere.
    Ce s-a întîmplat cu limbajul subtil al unui lingvist rasat ce pretindeţi că sînteţi? Să înţeleg că vă lipsesc tocmai argumentele? Bineînţeles, cum altfel!? Teoria latinizării este şubredă şi scîrţîie din toate încheieturile. Nu ştiu dacă sînteţi membru al Academiei Române, dar după cum vorbiţi sînteţi sigur membru cu drepturi depline al „Kakademiei de Mahala”…

  12. MosNae

    Daniel Roxin, arunca o provocare tuturor oamenilor de stiinta. Dar ceeace afirma el, nu se poate combate din birou, trebuie mers pe teren, caci multe descoperiri noi il confirma pe Nicolae Densusianu. Placutele de la Sinaia se dovedesc reale, bulgarii (mai practici !) au descoperit mormantul regelui get Dromichete. DEX-ul, pe care il apara Dl Coja, trebuie revizuit si refacut, la multi ni se pare ca este o facatura nu o opera. E greu ca la batranete sa descoperi ca doctoratul din tinerete nu mai are valoare, dar asta e viata. Noile descoperiri arheologice, multe date din Vede si Upanishade, declaratiile unor personalitati de la Vatican referitoare la radacinile limbii romane, cuvinte romanesti de acum aflate in greaca veche, faptul ca monumentul de la Adamclisi nu este monument roman (decat partial!) si multe altele, impun rescrierea istoriei . Ce fac oamenii nostrii de stiinta?

  13. mihai cretu

    Oricum ,din textul scris de dumnevoastra , reiese clar , ca aveti invidie si ciuda organica , asupra lui Daniel Roxin ! Deci Roxin si nu Doxin , cum insinuati dumnevoastra , facand trimitere in batjocura la sensul dox !

  14. Marilena

    Are dreptate dl Roxin in legatura cu Dex-ul. Un exemplu: in Dex, măgură-cf. alb. magule; in dialecte din Sardinia: mogoro, mogora, moguru, mogola, mogula mogureddu.

  15. Stanica Ion

    Nu ma asteptam ca d-l Coja sa fie atat de invidios pe d-l Roxin. Se vede ca e un batran ranchiunos si fara argumente in ceea ce priveste originea limbii romane, asupra existentei sau nu a dacilor dupa cucerirea de Traian a Daciei.

    Vad ca d-l Coja este partizanul romanitatii romanilor :

    adica poporul roman si limba romana s-au nascut din ” contopirea soldatilor romani cu femeile dace ” , asa cum ” distinsii ” nostri lingvisti si academicieni si-au impus ideile ( nu argumentele ) in toate manualele de limba romana si istorie de la 1848 incoace ( exceptie notabila N. Densusianu !!! ) si prostec o lume intreaga cu aceste aberatii necredibile.

    Ce inseamna practic aceasta contopire ?

    Soldatii romani ( condusi de Traian ) care pe de-o parte nu erau toti romani iar pe de alta parte nici latina nu stiau, au cucerit 14 % din Dacia, numai pentru 167 de ani . Si intre luptele pentru apararea teritoriului de dacii liberi si alte popoare ” barbare ” care atacau continuu si cateva acte sexuale cu femeile dace ( femeile din Dobrogea , de la Hotin, din Solvacia , Ucraina si din Polonia de azi , din Maramures care nu a fost cucerit nicioadata de romani , inebunite desigur dupa romani au dat fuga in bratele acestor soldati !!! ) au avut inspiratii deosebite sa creeze cuvintele de baza ale limbii romane si desigur poporul roman.Bineinteles ca femeile dace si-au uitat toate cuvintele invatate de la mosii si stramosii lor !!! Este singurul popor care a facut asa ceva !!!

    Cat de prost poate sa fie un academician , un istoric sau un lingvist sa sustina asa ceva ?!?!?!
    E uimitor ca generatii intregi de oameni sa accepte asemenea bazaconii si sa nu-si puna intrebari…

    Am toata scarba posibila pentru asemenea academicieni, istorici sau lingvisti…daca as putea I-as da afara din toate institutiile in care sunt … si I-as trimite sa-si faca studiile din nou daca mai vor aceeasi meserie …

    Am toata stima pentru d-l DANIEL ROXIN !!!

  16. Ana Andreina

    D-LE COJA, mi-e rusine de varsta Dv , dar in ciuda varstei, NU CRED CA SUNTETI IN MASURA SA-L FACETI PE DANIEL ROXIN ..NOVICE ! Este un cercetator care a emis multe teorii PROBATE si VERIDICE ! ASWA CA…MAI BINE ATI FI TĂCUT !

  17. Cornel

    Cuvantul „picioci „, insemnand cartofi, in unele localitati de pe Aries, inseamna acelasi lucru si se pronunta la fel in limba valona, in apropierea Liegeului, si in limba catalana. Cuvantul ïci ” , aici , spus popular, seamana cu ici , scris in franceza, care inseamna acelasi lucru. Si mai sint multe altele.

  18. Staicu Floriana

    Problema este,pentru d-voastra d-le Coja , ca acest Daniel Roxin isi iubeste tara si lupta pentru adevarata ei istorie !! Iar romanii il iubesc ,il admira si pretuiesc eforturile lui ! Este un roman adevarat care este un destept nu,,novice ,, cum il numiti !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*