Ancheta

Este incontestabilă implicarea lui Klaus Werner Iohannis în traficul internaţional de copii!

Motto: „Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii […]

Motto: „Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul”. (Abraham Lincoln)

     De 24 de ani nu se mai ştie ce s-a întâmplat cu cei patru copii adoptaţi de către familia Lalande din Canada, în august 1990, prin intermediul soţilor Iohannis. Aceştia erau profesori la vremea respectivă, Carmen Georgeta Iohannis preda limba engleză, iar Klaus Werner Iohannis era profesor de fizică la liceul Brukenthal.

      Cei doi s-au implicat în mai multe adopţii internaţionale, aportul lor fiind semnificativ în racolarea copiilor şi convingerea aparţinătorilor să-şi încredinţeze odraslele unor necunoscuţi. Cele mai solide probe sunt în cazul adopţiei de căte o familie de canadieni a trei copii orfani din comuna Răşinari, împreună cu o fetiţă nou-născută a unei tinere fete necăsătorită din oraşul Tălmaciu, ambele localităţi fiind în judeţul Sibiu.

Familia Lalande (Arlene Dianne şi Alain Roger), adoptatorii canadieni, împreună cu fiicele lor legitime.

Familia Lalande (Arlene Dianne şi Alain Roger), adoptatorii canadieni, împreună cu fiicele lor legitime.

Deşi a negat permanent aspectul complicităţii, Klaus Iohannis susţinând că soţia sa a fost translator şi el şofer, dovezile că gradul de implicare a fost total sunt numeroase! Astfel, în reportajul Antenei 1 din anul 2000, există mărturia unei vecine a familie Iliuţ din Răşinari, de la care soţii Lalande au adopta trei copii, că cei doi soţi Iohannis au venit în mai multe rânduri – fără canadieni! – doar ca să-i convingă pe bunici să-şi dea copiii spre înfiere. Declaraţia vecinei, Maria Sas, se află în reportaj la minutul 2 şi 36 de secunde: http://www.youtube.com/watch?v=HE47r-QXWvE

  Într-un interviu realizat de mine la sfârşitul anului 2009, cu bunica Maria Iliuţ, aceasta povesteşte cum a fost păcălită să-şi dea nepoţii şi după aceea umilită şi agresată de „cinstitul neamţ” Klaus Iohannis. Acest interviu poate să fie urmărit aici, fiind compus din două părţi:

http://www.youtube.com/watch?v=-5qG36S7TCI

http://www.youtube.com/watch?v=c6ziGhK3IYY

Din păcate, Maria Iliuţ a decedat în vara anului trecut neîmpăcată şi blestemându-i pe cei doi soţi Iohannis pentru ticăloşia lor! Dar mărturiile ei au rămas!

Sentinta-1Sentinta-2Sentinta-3Sentinta-4

    Însă cea mai clară şi de necontestat probă este oferită chiar de Klaus Iohannis în conferinţa de presă ocazionată de subiectul adopţiilor din luna mai 2000, când Klaus Iohannis se afla în campanie electorală pentru prima candidatură la Primăria Sibiu. Declaraţiile lui Iohannis, vădit speriat, seamănă mai mult cu un autodenunţ, decât cu o pledoarie pentru nevinovăţie, aşa cum dorea el să convingă jurnaliştii prezenţi atunci la sediul FDGR Sibiu. Este interesant, Iohannis susţine că acei canadieni nu au vrut să-i adopte pe toţi fraţii Iliuţ. Este adevărat, fiindcă cei doi nu au dorit să-l adopte şi pe băieţelul Vasile, de cinci ani, deoarece avea probleme de sănătate, ori ei aveau nevoie doar de copii foarte sănătoşi! Oare în ce scop, dacă tot pozau în buni samariteni? Nu, nu au vrut să adopte decât doi copii, conform spuselor lui Iohannis, dar în final au adoptat 4 (patru) prin aceeaşi sentinţă civilă nr. 13/1990 la dosar nr. 685/1990!!! Iohannis Klaus Werner recunoaşte că a cazat familia Lalande la domiciliul său, fapt care depăşeşte atribuţiile unor translatori. Mai recunoaşte şi că a mai intermediat o adopţie pentru altă familie de canadieni. De unde ştiau şi aceia că familia Iohannis se ocupă de adopţii taman la Sibiu? Este clar că cei doi soţi Iohannis făceau parte dintr-o filiera internaţională de traficanţi de copii! Face şi prostia să afirme că au primit „cadouri” de la familia Lalande… iar noi  crezusem, ca nişte naivi, că soţii Iohannis prestaseră muncă voluntară spre „binele copiilor”! Vă rugăm să urmăriţi filmul cu conferinţa de presă şi să studiaţi cu atenţie limbajul corpului, mimica lui Iohannis care spune clar că minte în majoritatea afirmaţiilor. Eu, personal, sunt psiholog, dar nu trebuie să ai studii de specialitate ca să realizezi că individul este speriat şi minte. Felul şovăielnic în care răspunde, agitaţia, scărpinatul permanent şi modul în care evită să privească înspre grupul de jurnalişti sunt mai relevante decât o mie de cuvinte! Iată întreaga conferinţă de presă: http://www.youtube.com/watch?v=12kDTTrA3QI#t=254

Preşedintele Traian Băsescu cunoaşte implicare soţilor Iohannis în traficul internaţional de copii, dar nu a întreprins absolut nimic pentru aflarea adevărului! Mai mult, se pare că l-a şantajat pe Iohannis cu acest dosar, dar şi cu cele privind retrocedările frauduloase de la Sibiu, ca să-l împiedice să candideze ca independent la alegerile prezidenţiale din anul 2009! Acuma, ca să-i facă pe placul Angelei Merkel, mai ales că el nu mai poate candida pentru al treilea mandat, vrea să-l impună pe Klaus Iohannis ca viitor preşedinte al României, deşi lăudatul „neamţ” de la Sibiu are şi cetăţenie germană! (http://www.justitiarul.ro/va-avea-merkel-presedinti-in-ukraina-si-romania/) La fel, ştia şi bătrânul bolşevic Ion Iliescu despre marea ticăloşie comisă de sasul sibian, dar nici el nu a făcut nimic în numele dreptăţii şi al legilor, atunci când era preşedintele României!

IMG_2

În continuare, reproduc o parte din cel mai complet articol al meu despre acest subiect.

     Lăcomia l-a împins pe Iohannis Klaus Werner, imediat după revoluţie, în implicarea directă în trafic internaţional de fiinţe umane, infracţiune deosebit de gravă, pedepsită dur de legislaţiile tuturor statelor civilizate. Eu am aflat despre această vocaţie a lui Iohannis, de geambaş de copii, în aprilie 2000, deci la zece ani după primele vânzări umane derulate de familia Iohannis. Mi-a fost pus la dispoziţie un ziar, „Ziua de Ardeal”, apărut cu trei ani înainte, în care ziaristul Dan Tapalagă scria, negru pe alb, despre implicarea cuplului de profesori Iohannis în adopţii de copii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, pentru cetăţeni canadieni şi era emisă ipoteza că aceşti copii au devenit „piese de schimb” în bănci de organe. Cei trei copii rămăseseră orfani în urma uciderii mamei de către soţul ei, acesta sinucigându-se după actul necugetat comis la beţie. Nu am crezut tot ceea ce am citit, aşa cum nu cred nici astăzi tot ceea ce citesc sau văd la televizor, nefiind o persoană uşor de convins sau manipulat, aşa că am întreprins propriile mele cercetări legat de acest caz. Astfel, am luat legătura cu bunicii fraţilor Iliuţ, cei trei orfani pomeniţi în articolul lui Tapalagă, iar pe Maria Iliuţ am prezentat-o presei sibiene într-o conferinţă de presă organizată la biblioteca pentru care mă luptam, pe vremea aceea, cu străşnicie. Menţionez că încă nu fondasem revista „Justiţiarul”. Doar după câteva luni, mai precis în septembrie 2000 a apărut primul număr al revistei, creată de mine în scopul de a apăra acea bibliotecă. Ulterior, după ce am fost evacuat printr-o sentinţă nedreaptă şi abuzivă a Curţii de Apel Alba Iulia, „Justiţiarul” s-a transformat dintr-o „armă” defensivă în una ofensivă, luptând făţiş nu doar împotriva lui Iohannis, ci împotriva întregului sistem corupt din ţara noastră, datorită căruia trăim noi, majoritatea românilor, în sărăcie. Am pus această publicaţie la dispoziţia cetăţenilor oropsiţi, a celor deveniţi şi ei victime, aidoma mie, ale unei justiţii corupte, aflate nu în slujba cetăţenilor, ci a infractorilor! De aceea am şi ales acest nume sugestiv: JUSTIŢIARUL.

Am adunat , cu tenacitate, toate mărturiile legate de adopţia celor trei fraţi Iliuţ, Elena-Maria (7 ani), Vasile (5 ani) şi Anca (3 ani).

Cei trei fraţi Iliuţ, înainte de adopţie şi înainte de a dispărea efectiv de pe suprafaţa pământului.

Cei trei fraţi Iliuţ, înainte de adopţie şi înainte de a dispărea efectiv de pe suprafaţa pământului.

Aceştia au fost adoptaţi împreună cu fetiţa Anda Maria Scutelnicu, în vârstă de doar patru luni, copilul „din flori” al unei tinere din Tălmaciu,fără posibilităţi materiale şi repudiată de propria familie. Am predat aceste probe (materiale audio şi video) sublocotenentului Cristina Ghişoiu de la Serviciul Combatere a Crimei Organizate (S.C.C.O. )- I.P.J. Sibiu în data de 13 iunie 2000.  Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus neînceperea urmăririi penale faţă Iohannis Klaus şi Iohannis Carmen în dosar nr. 423/P/2000, având ca obiect înfierile ilegale. Direcţia de Combatere a Crimei Organizate (D.C.C.O.) din cadrul Inspectoratului General de Poliţie (I.G.P.) a efectuat cercetări cu privire la traficul de copii, respectiv adopţii ilegale, în care au fost implicaţi cei doi Iohannis în dosarul 346007/2000. Mă întreb dacă mai există acest dosar în arhiva I.G.P.? Personal, mă îndoiesc.

IMG. IPJ 2jpg

În anul 2000, subsemnatul am sesizat Camera Deputaţilor, la Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii atât despre traficul de copii, cât şi despre obţinerea frauduloasă de către aceeaşi familie Iohannis a celor două imobile pe care le-am pomenit anterior. În naivitate mea, eu chiar credeam că o comisie a aleşilor poporului, cu o titulatură aşa stufoasă şi războinică chiar se va implica şi va face dreptate. Iluzii deşarte! Am persistat în naivitate şi am revenit la aceeaşi comisie, aducând-o la Bucureşti pentru audiere şi pe doamna Iliuţ Maria, pe cheltuiala mea (transport, masă) în data de 3 martie 2004. A fost invitat la audieri şi Iohannis, în două rânduri, dar acesta a sfidat Parlamentul, refuzând să vină. Regulamentul Camerei Deputaţilor nu prevede sancţiuni pentru persoanele care refuză să vină. Un regulament făcut de şmecheri pentru alţi şmecheri!

Bunica Maria Iliuţ s-a adresat şi lui Ion Iliescu, în ultimul său mandat de preşedinte, dar a primit un răspuns „în doi peri”, iar promisiunile din scrisorica alcătuită din două propoziţii şi o frază, primită de la Preşedinţie, a rămas fără nici un fel de rezultate. S-a adresat, biata bătrână îndurerată şi procurorului general al României, dar tot degeaba! Singura ei speranţă a rămas preşedintele Traian Băsescu, căruia i-a trimis o scrisoare,  imediat după emisiunea de pe postul B1 Tv, care a agitat spiritele în comuna Răşinari şi a determinat-o să reînceapă lupta pentru aflarea adevărului, fiind cea mai interesată de soarta acelor copii, sânge din sângele ei. Publicăm şi noi alăturat scrisoarea pe care am adaptat-o gramatical. Femeia, chiar dacă nu are multă şcoală şi nu este cultă, posedă o inteligenţă nativă, dând dovadă de logică şi intuiţie, calităţi care au ajutat-o şi în cercetările pe care le-a desfăşurat de una singură, până să iau eu legătura cu ea. Astfel a reuşit să găsească liceul „Gheorghe Lazăr” unde lucra Carmen Iohannis, deşi aceasta nu-i spusese unde predă limba engleză. Tot aşa a aflat că cei doi „geambaşi” ştiau de tragedia din familie şi de nepoţii ei, rămaşi orfani, de la Mitrea, un unchi de-al copiilor dinspre mamă, care era şi el vârât în banda traficanţilor de copii, găzduind copii abandonaţi într-o cameră închiriată special cu acest scop.

Acum, în timp ce scriu acest articol, urmăresc şi conferinţa de presă a lui Iohannis din anul 2000, axată exact pe problema adopţiilor în care a fost implicat. Mă uit pe ecran şi nu pot să nu remarc atitudinea de fiară speriată, încolţită. Asta se citeşte pe chipul lui Iohannis: panică! Nu trebuie să ai studii aprofundate în psihologie pentru a realiza că individul minte şi inventează răspunsuri pe loc. Iată ce spune individul aici, pe lângă multe minciuni, când mai scapă şi câte un adevăr, din prostie, că altcumva nu am cum să clasific aceste fragmente de „autodenunţ”. El recunoaşte, întrebat fiind şi după o scurtă ezitare, că pe lângă această înfiere a mai intermediat una în anul următor (1991), dar afirmă că vor veni canadienii cu acel copil şi-l va prezenta presei sibiene. Aiurea, a minţit, aşa cum minte el permanent, la fel cum respiră! Nu a venit nimeni să fie prezentat presei, deşi au trecut 14 ani de la acea promisiune a „geambaşului de copii”. Şi de unde ştia acel canadian, din anul 1991, că familia Iohannis se ocupă de astfel de mârşăvii? Aveau anunţuri în presa canadiană, că internet nu era pe vremea aceea? Tot el recunoaşte, în finalul conferinţei de presă, că a primit cadouri, nu bani, de la canadieni pentru acele adopţii. Ori, legile din anul 1990, când adopţiile din România deveniseră o adevărată „industrie” – preţul pentru un copil era cam 20.000 de dolari americani! – pedepseau obţinerea de bunuri materiale pentru astfel de intermedieri, indiferent că era vorba de bani sau alte foloase. La fel, Iohannis recunoaşte că familia Lalande (Alain Roger şi Arlene Dianne), cei care i-au adoptat pe fraţii Iliuţ „la snop”, împreună cu fetiţa Anda Maria Scutelnicu, au fost cazaţi la domiciliul soţilor Iohannis

Diane şi Roger Lalande, cei doi canadieni care vânau copii pentru adopţii în România, împreună cu cele două fete ale lor. Cei doi aveau copii, aşa că pentru ce la mai trebuia şi alţii, dacă nu nu pentru afaceri ticăloase?

Diane şi Roger Lalande, cei doi canadieni care vânau copii pentru adopţii în România, împreună cu cele două fete ale lor. Cei doi aveau copii, aşa că pentru ce la mai trebuia şi alţii, dacă nu nu pentru afaceri ticăloase?

În conferinţa de presă este nominalizat şi un anume Gugonea, profesor în Bucureşti şi fost colg de facultate al lui Carmen Iohannis, care, cică, i-ar fi trimis pe acei canadieni, familia Lalande, la Sibiu. Iohannis susţine că acel Gugonea era un prieten foarte bun şi de aceea a avut încredere să-i cazeze pe canadieni la el acasă. Aşa de bun era prietenul, încât Iohannis nici nu-i mai ştia prenumele: „parcă Sorin”! L-a căutat vreun organ de anchetă pe acel Gugonea, l-a întrebat cineva de „sănătate”? Măcar a lui, că de copii cred că nu mai ştie nimic nici acel complice din Bucureşti. Legea 11/1990, intrată în vigoare cu două săptămâni înainte ca Tribunalul Sibiu să legalizeze adopţia, prevedea în mod expres, la Art. 3, că: „Străinii sau cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot adopta numai copii aflaţi în evidenţa Comitetului Român pentru Adopţii şi care nu au putut fi încredinţaţi sau adoptaţi în ţara, în intervalul de cel puţin şase luni de la luarea în evidenţa”. Ori, copiii respectivi nu au fost nicicând luaţi în evidenţa acelui Comitet de Adopţii, iar de şase luni nici nu poate fi vorba, deoarece în urmă cu patru luni părinţii lor mai trăiau, iar micuţa Scutelnicu nici nu era născută! Deci adopţia a fost total ilegală, iar judecătorii au ignorat Legea 11/90, deşi o citează cu tupeu în sentinţa lor. În aceeaşi conferinţă de presă, Iohannis invocă faptul că adopţia a fost cu drepturi depline şi familia aparţinătoare nu mai are dreptul să ia legătura cu copiii adoptaţi. Total fals! Îl contrazice Dreptul Internaţional al Copiilor, care spune, la Art. 1, că fiecare copil are dreptul legitim să-şi cunoască părinţii şi familia din care provine. Chiar săptămânile trecute am asistat, pe un post de televiziune, la momentul emoţionant al întâlnirii unui grup de copii adoptaţi, tot în 1990 de familii de americani, cu părinţii lor naturali din România. A fost un moment de-a dreptul mişcător şi pentru mine, ca simplu telespectator. Deţinem caseta cu această conferinţă de presă a lui Iohannis din anul 2000, care este un cap clar de acuzare împotriva familiei Iohannis.

De asemenea, deţinem două mărturii, de la persoane diferite, care nu se cunosc între ele, privind copii ţinuţi în coşuri de nuiele la familia Lăzurca, socrii lui Klaus Iohannis şi un anume Radu Gheorghe, fratele Georgetei Lăzurca, fost activist comunist, unchiul lui Carmen. Problema devine şi mai gravă, deoarece nu este vorba doar de adopţia fraţilor Iliuţ şi a Andei Scutelnicu. Chiar bunica, Maria Iliuţ, afirmă că erau două familii de canadieni, împreună cu Carmen Iohannis, la Tribunalul Sibiu şi, în timp ce familia Lalande a adoptat cei patru copii, cealaltă familie a adoptat cinci!

Fotografie trimisă din Canda (Crăciun 1990). Atenţie, în fotografie sunt cinci copii, nu doar cei patru adoptaţi prin aceeasi sentinţă judecătorească de la Sibiu!

Fotografie trimisă din Canda (Crăciun 1990). Atenţie, în fotografie sunt cinci copii, nu doar cei patru adoptaţi prin aceeasi sentinţă judecătorească de la Sibiu!

„Vrăjitoarea Carmen”, cum o numeşte bătrâna copleşită de amărăciune, o minţise pe aceasta că şi ea are o fetiţă pe care o dă, la fel, în Canada pentru un trai mai bun, doar ca să o determine să renunţe la nepoţi. Familia Iohannis nu are copii. Dacă ei au intermediat adopţiile acelea spre binele copiilor, atunci de ce nu au adopta şi ei măcar unul, nu cinci! Sunt mai multe persoane care ştiu că numărul copiilor adoptaţi de canadieni, dar şi de cetăţeni americani, prin intermediul samsarilor Iohannis, pe tot teritoriul judeţului Sibiu este mult mai mare. Astfel, o profesoară, colegă  cu Carmen Iohannis a afirmat că ei căutau şi copii cu malformaţii, în special hidrocefali, deci „legume”. De ce oare? Nu cumva pentru ritualuri satanice, care se fac cu jertfe umane? Acelaşi lucru a fost întărit şi de un sas din judeţul Sibiu, care, la fel, a vorbit de copii cu malformaţii din familii de ţigani, pe care Klaus Iohannis îi transporta cu o sacoşă de voiaj şi pentru care oferea părinţilor un televizor color. Deţinem informaţii potrivit cărora au fost adoptaţi, pe aceeaşi filieră Iohannis, mulţi copii de la Casa de Copii din Cisnădie, amplasată pe strada Livezii, cu complicitate directoarei de atunci. Oamenilor însă le este frică să vorbească, fiindcă se tem şi de Iohannis, ajuns mare între timp, dar şi de mafia internaţională a traficanţilor de carne vie. Este interesantă şi relaţia de mare prietenie dintre Carmen Iohannis şi Elena Miruna Tudorache, fondatoare fundaţiei „Un copil, o speranţă” (U.C.O.S.) din Sibiu, precum şi facilităţile create de soţul lui Carmen, în calitate de primar, acestei fundaţii, cum ar fi Hotărârea nr. 292 din 27.09.2007 pentru prelungirea cu titlu gratuit a imobilului din Sibiu, Aleea Streiu, nr. 8, unde funcţionează fundaţia. Pentru ca să înţeleagă şi cei care nu sunt din Sibiu, câtă „democraţie” există în oraşul acesta, unde Consiliul Local este în majoritate al F.D.G.R., de două mandate: toate hotărârile sunt iniţiate de Iohannis, iar maşina de vot, formată din consilierii saşi se pune în mişcare. Nu există niciodată opoziţie şi nici măcar discuţii pe margine vreunui proiect. Trecutul acestei doamne Tudorache s-ar putea să devină foarte interesant pentru o anchetă serioasă, în cazul în care copiii exportaţi de soţii Iohannis vor fi de negăsit. Credeţi că primarul a propus acea scutire de chirie din dragoste pentru copii? Aiurea, se vede din raporturile avute cu copiii Iliuţ cât le erau de „dragi”. Apropos, deşi au venit de multe ori la Răşinari cu canadienii, dar şi fără ei, niciodată soţii Iohannis nu le-au adus acelor copii necăjiţi măcar o ciocolată! La fel şi soţii Lalande.

Cu banii obţinuţi din trafic internaţional de copii, soţii Iohannis şi-au cumpărat, în anul 1992, o casă pe strada Bâlea din Sibiu, la numărul 29. Au plătit fostului proprietar, un sas adevărat, care a plecat definitiv în Germania, suma de 75.000 mărci germane. Ei nu au cum să justifice aceşti bani, fiindcă nu aveau alte venituri decât salariile de profesori. Este exclusă şi varianta cu sprijin financiar de la părinţii lui Iohannis din Germania, deoarece taică-său era un pârlit de tinichigiu auto. Acum, după ce fiul lor a devenit primar la Sibiu, şi părinţii lui Iohannis locuiesc într-o vilă somptuoasă din oraşul Würzburg. Se pune aceeaşi întrebare, cu ce bani a fost achiziţionată? Oare nu tot din afacerile necurate ale lui Klaus Iohannis derulate pe picior mare în anul 2007, când cu „Sibiu- capitală culturală europeană”? Reamintim că toate fondurile au fost derulate atunci printr-un O.N.G., numit Asociaţia Capitala Culturală a Europei-Sibiu 2007, a cărei preşedinte era Iohannis. Toţi cei care au făcut parte din asociaţia respectivă s-au îmbogăţit peste noapte aşa cum am arătat în articolul „Îmbogăţiţi capitalei culturale europene – Sibiu 2007″, publicat în „Justiţiarul sibian” din data de 15 septembrie 2008. Bătrâna Iliuţ, căreia i-a murit şi soţul de câtva timp, şi-a pus mari speranţe în preşedintele Băsescu, pe care-l vede ca pe un om drept şi hotărât să stârpească corupţia şi nedreptăţile din România. Noi sperăm să nu o dezamăgească, aşa cum a  făcut-o Iliescu, care are şi el mâinile pătate de sângele tinerilor morţi la revoluţie. Cât despre soţii Iohannis, tare mă tem că îi vor ajunge blestemele bunicii îndurerate din Răşinari. Pe complicele lor, Mitrea, l-au ajuns şi a murit în chinuri groaznice, după ce, mai întâi, i s-a prăpădit fiul.

 

Marius Albin MARINESCU

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnata Iliuţ Maria din comuna Răşinari, jud. Sibiu nr. 1139, prin prezenta mă adresez dumneavoastră, ca unică soluţie care mi-a mai rămas, pentru a dispune să se elucideze situaţia celor trei copii ai mei care au fost înfiaţi şi trimişi în Canada prin intermediul actualului primar al Sibiului, domnul Klaus Iohannis, în anul 1990, dată din care nu mai ştiu nimic despre ei. Domnul Klaus ne-a promis că-i duce la un trai mai bun, să înveţe o meserie şi limbi străine. A zis că mă vor vizita , la domiciliul meu din Răşinari, de două ori pe an. Dânsul se cunoştea cu înfietorii canadieni. În ziua aceea au dus nouă copii pentru plecare. Domnul Iohannis nu şi-a respectat angajamentul. Încercările mele de a-l găsi au rămas fără rezultat timp de doi ani, când am aflat că domnia sa este profesor la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu. L-am aşteptat în cancelarie. Ştia şi femeia de serviciu că se ocupă cu trafic de copii pentru organe. La întâlnire eu m-am bucurat, dar dânsul era nervos şi mi-a pus mâna în piept, m-a înjurat şi a dat cu piciorul în mine. Era cu soţia lui, Carmen. Am căzut de geam şi am reuşit cu greu să scap de lovituri. A spus că dacă-l mai caut, o să păţesc şi mai rău. Doresc să spună unde sunt copiii şi dacă mai trăiesc. Nu doresc la nimeni să treacă prin ce am trecut eu: să-ţi vezi morţi doi copii şi nepoţii plecaţi. Nu am ştiut că voi fi înşelată, că mă aşteptau toată ziua şi era pe capul meu cu soţia lui, care m-a minţit că are şi ea o fetiţă şi pleacă odată cu ai mei. Eu fiind supărată după cele întâmplate cu părinţii lor, nu am realizat ce se întâmplă. Era de faţă şi mama fetei, nora mea, care zicea şi ea să-i dau pentru ajutor, că le vor da o meserie şi trai mai bun. Eu nu i-am dat nici pe bani sau pe alte obiecte. Am fost de două ori şi la Bucureşti, în audienţe, unde am aflat că s-au trecut la graniţă cu drept de la domnul Ion Iliescu. Am stat de vorbă cu acesta la „Fii satului”, în curte la Octavian Goga, când a spus că-mi dă răspuns Petre Roman, Adrian Năstase. Există Dumnezeu pentru toţi, dar pentru ei nu! Atâta bucurie să aibă cei care ne-au luat copiii şi nu-mi dau nici un răspuns. Atât mai vreau înaintea morţii, să ştiu dacă nepoţii mai trăiesc pentru că sunt foarte bolnavă. Pentru înşelăciunea lui Klaus, care a dus sute de copii. Avea o cameră unde-i ţinea, la prietenul lui Mitrea Ioan, care a decedat în chinuri grele, că a ştiut şi nu a spus. Câţi copii aţi dat pentru organe domnule Klaus? Patru au plecat cu ai mei. Am fost la ambasadă şi ne-au spus şi ora la care i-aţi trecut. Şi mai vreţi şi (n.r.: prim-) ministru! Nu ţi-ai făcut plinul? Vă rog nu mai puneţi un profesor să ne mai trădeze ţara! Dacă nu i-a fost milă de nişte copilaşi, i-au dat la tăiat, ca pe miei primăvara. Vă rog din toată inima de părinte înşelat de Klaus şi soţia sa, Carmen, care-i transporta (n.r.: pe copii) în valiză de 2 ori pe an. Să nu mă lăsaţi fără răspuns. Unde sunt copiii nevinovaţi, care au căzut pe mâna hingherului Klaus Iohannis?

Iliuţ Maria, Răşinari

P.S.: În perioada 1990 – 1991, familii din Canada au luat nu mai puţin de 1.400 de copii din România, aproximativ jumătate dintre ei de la orfelinate. (http://www.thespec.com/news-story/4403715-the-legacy-of-romania-s-lost-children-in-canada/)

 

22 Comments

  1. Liliana Morariu

    Excelent materialul, felicitari Marius, esti la inaltime! Te rog sa mergi mai departe si sa dezgropi toti mortii, pentru ca in acest caz de criminalitate organizata transfrontaliera trebuiesc facute arestari si condamnari la puscarie pe viata! Bunica sarmanilor copii a murit neimpacata, amarita de ea…iar perechea criminala continua sa iasa la plimbare si sa spere ca va ajunge si mai sus…Sa-i ajunga blestemele bunicii si ale lui Dumnezeu!

  2. e.a

    Se pare ca ai cautat mult si te-ai documentat, dar ar fi trebui macar sa sti sa scri numele primarului daca tot vrei ai asa multe lucruri rele despre el. Deci Johannis si nu Iohannis, este sas (de aceea se scrie cu J, nici tie nu ti-ar placea se ti se suna Iustitiarul in loc de Justitiarul), cauta surse mai inspirate decat Wikipedia.

  3. Elena

    In fotografia de Craciun cu copii, se vede fata cea mai mare (asa pare), baiatul, o fetita care pare a fi fetita cea mica, Anca si mai e un baietel in brate la Lalande. Fata cea mare pare a avea o papusa mare in brate, nu un copil, care ar fi putut fi cealalta fetita de 4 luni, cat avea in momentul adoptiei.

    • Nu este papusa, ci fetita Scutelnicu, iar cu baietelul din bratele lui Lalande sunt 5 copii in total.

  4. Sara

    Dle Marinescu, eu inclin sa cred ceea ce spui despre familia Johannis. Totusi nu inteleg , daca numele respectivilor canadieni este real, cum nu s-a reusit sa se dea de ei. Nu e totul pierdut insa aseara la Romania TV m-a surprins faptul ca prof. Coja vorbea doar de o vina morala a fam. Johannis, desi din moment ce acestia insistau pentru infierea copiilor si din moment ce s-au prezentat la aceste familii si singuri, fara prezenta canadienilor, din moment ce au fost cazati la ei, din moment ce au facut promisiuni , ei personal si nu canadienii , ei fiind doar traducatori,vinovatia prin implicare este clara. Am inteles deasemenea ca prof. Coja a facut o plangere penala la DNA, deoarece acesti copii sunt oarecum rude cu el. N-am inteles atunci cum de acesta ii invinovateste doar moral ? Pentruca sunteti un luptator, pentruca aveti mult curaj si pentruca suntem in campanie electorala va sfatuiesc sa mergeti la Antena 3, pentruca sunt convinsa ca acestia vor gasi metode de identificare a canadienilor si implicit se va stii si de soarta copiilor. Nu ca as avea o impresie grozava despre acest post de televiziune, dimpotriva este cea mai infecta, dar in cazul asta, fiind vorba de un contracandidat a l lor vor face pe dracu-n patru pentru elucidarea cazului. Acest lucru trebuie facut insa in paralel cu obtinerea atator imobile, pentruca aceasta explica si sursele de venituri pentru achizitionarea acestor imobile.

  5. O RUSINE…

  6. Eugen Nita

    „Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul”. (Abraham Lincoln)
    Asa a crezut si Ceausescu si a fost impuscat,
    Asa a crezut si Nastase si este in puscarie,
    Asa a crezut si Iliescu si a cazut in dizgratie,
    Asa crede si Prim-mitomanul patriei ca va „prosti” electoratul si captivii Antenei3
    Deci asa crede si acest impostor hingher de copii ca va scapa cumva de trecutul säu, dar Dumnezeu nu-l va ierta NICIODATA. Blestemul se va lipi de el si familia lui.
    Sant tatäl a 3 copii si mä cutremur la asemenea crime odioase.
    Nu voi uita NICIODATA ceea ce au infaptuit acest criminal care are pretentia de a conduce un popor intreg.
    Sufletele nevinovate a acestor copilasi vor striga neincetat pentru dreptatea lor, chiar si bunica lor cea buna a murit cu acest foc in suflet.
    Bunul Dumnezeu va face dreptate !!!
    Felicitari autorului acestei investigatii si publicatiei Justitiarul.
    PS: sant din Bucuresti si locuiesc de 24 de ani in Würzburg.

    • maria

      Daca esti din aceeasi localitate in care zice ca locuiesc parintii lui Klaus, poti confirma daca este reala afirmatia cum ca acestia ar locui de cativa ani in acea vila?

  7. andrei

    Un material excelent care arata adevarata fata a lui Klaus Iohannis lucruri pe care acesta incearca sa le ascunda dar ies la iveala.Oare cate secrete o mai avea acest domn?

  8. Daneeb

    Felicitari autorului pentru acest articol extraordinar… Dupa aparatia acestor materiale ar trebui ca domnul Iohannis sa paraseasca aceasta campanie si sa se intoarca la Sibiu si sa ramana retras pana la sfarsitul mandatului… Sper ca organele competente sa se sesizeze si sa isi faca treaba. Un asemenea om nu are ce cauta la conducerea tarii…

  9. Noi stim ce se intampla pe planeta asta, poate cautati despre asemenea fapte si la Spitalul Municipal de Urgenta (Spitalul Universitar), dinspre Cotroceni…

Trackbacks / Pings

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*