International

FELIX RODRIGUEZ MENDIGUTIA: OMUL CARE L-A ASASINAT PE CHE

che
Ambasada Republicii Cuba  are onoarea să vă prezinte traducerea în limba româna a documentului: „Felix Rodriguez Mendigutia: omul care l-a asasinat pe Che”, al prestigiosului ziarist canadian Jean Guy Allard, specialist în tematică latino-americană, articol în care veți putea găsi adevărul despre binecunoscutul terorist nord-american de origine cubaneză care a vizitat recent România.
">
<div style="text-align: justify;"><img style="margin-right: 10px; float: left;" alt="che" src="images/stories/2009/nr2/che/che.jpg" width="172" height="90" /></div>
<div style="text-align: justify;">Ambasada Republicii Cuba  are onoarea să vă prezinte traducerea în limba româna a documentului: „Felix Rodriguez Mendigutia: omul care l-a asasinat pe Che”, al prestigiosului ziarist canadian Jean Guy Allard, specialist în tematică latino-americană, articol în care veți putea găsi adevărul despre binecunoscutul terorist nord-american de origine cubaneză care a vizitat recent România.<br />

Este dintre cei mai faimoşi depravaţi pe care-i adăposteşte Miami, oraşul nordamerican care este populat, fără îndoială, cu cei mai mulţi asasini, torţionari şi criminali de tot felul, pe metru pătrat…
În această retrogradă metropolă floridiană,  se vorbeşte cum George Bush, tatăl, pe atunci operativ al CIA însărcinat cu operaţiunile anticubaneze, l-a cunoscut pe Felix Rodriguez Mendigutia, ex agent al poliţiei lui Batista, în timp ce recruta emigranţi cubanezi pentru a forma o trupă de ucigaşi şi sabotori.  După un antrenament riguros, grupul „de elită” urma să acţioneze pe teritoriul cubanez simultan cu invazia de la Playa Giron în cadrul faimoasei Operaţiuni 40 – concepută de vice-directorul CIA,  Charles Cabell.
Aşa se face că s-au adunat indivizi ca: Luis Posada Carriles, Frank Sturgis, E. Howard Hunt, Guillermo şi Ignacio Novo Sampoll, Rafael Quintero, Jose Basulto, Herminio Diaz şi Bernard Barker, care apoi au apărut implicaţi în treburile cele mai murdare  ale celor care compuneau deja mafia din Miami.
Nepot al lui Jose Antonio „Toto” Mendigutia Silvera, Ministrul Lucrărilor Publice şi apropiat colaborator al dictatorului cubanez Fulgencio Batista, tânărul Felix Rodriguez (mai precis Felix Ismael Fernando Jose Rodriguez Mendigutia), ex elev al Havana Military Academy şi agent al aparatului represiv batistian,  avea toate  calităţile pentru a se integra în această trupă de ucigaşi plătiţi.
Abia recrutat, Felix Rodriguez pleacă la baza nordamericană de la Canalul Panama pentru a fi antrenat în sabotaj şi terorism.

O PRIMĂ MISIUNE DEZASTRUOASĂ

Câteva luni mai târziu, la finele anului 1960, CIA îi încredinţează prima misiune.  Ajunge în Cuba la 14 februarie 1961, cu alţi agenţi, la bordul unei şalupe rapide care-i lasă într-o zonă apropiată de Arcos de Canasi,  la marginea provinciilor Havana şi Matanzas.
Debarcă cu două tone de echipament şi explozivi care sunt descoperiţi, la câteva zile, de Securitatea  de Stat cubaneză, datorită unui agent infiltrat în operaţiune.
Felix Rodriguez mai venea şi cu instrucţiuni  în vederea unei contrarevoluţii interne care, printre alte operaţiuni,  trebuia să provoace aruncarea în aer a podului  de la Bacunayagua în momentul în care s-ar fi produs invazia plănuită.
Vine momentul invaziei de la Playa Giron (Bahia de Cochinos).  Aceasta eşuează mizerabil, în mai puţin de 72 de ore. Revoluţia Cubaneză nu numai că zdrobeşte  forţa invadatorilor, ci mai şi capturează peste o mie de mercenari.
Urmărit de Securitatea Statului, Rodriguez se ascunde în casa unui contrarevoluţionar şi contactează un funcţionar de la ambasada spaniolă, agent al CIA, care îi organizează ieşirea din ţară prin ambasada venezueliană.
După înfrângerea de la Playa Giron, cercurile extremiste de la Miami au acuzat cu furie  guvernul lui Kennedy că i-a „trădat”. Dar preşedintele era şi el furios. L-a demis pe directorul CIA, Allen Dulles,  pe vice-director, Charles Cabell, şi pe şeful operaţiunilor sub acoperire, Dick Bissell.
În 1963, Kennedy este asasinat. Implicarea câtorva complotişti cubanezi, inclusiv a lui Felix Rodriguez, Frank Sturgis, Herminio Diaz, Orlando Bosch, fraţii Guillermo şi Ignacio  Novo Sampoll şi, în special, Luis Posada Carriles, este luată în consideraţie de  unii cercetători ai subiectului. Pe de altă parte, rolul lui George Bush, Richard Nixon şi a câtorva regi ai petrolului din Texas este de asemenea suspectat.
George Bush se afla în Texas în acea zi.  A afirmat mereu că nu-şi aduce aminte cu precizie de activităţile lui. Nici Felix Rodriguez nu-şi aduce aminte. Totuşi,  după ani, a fost declasificată o scrisoare a Şefului FBI, în care J. Edgar Hoover explică cum un  anume „Domn George Bush de la CIA”  informase despre reacţia cercurilor cubano-americane de la Miami după asasinat.

LA FORT BENNINGS, CU POSADA ŞI MAS CANOSA

La întoarcerea lui din Cuba,  din ordinul CIA, Felix Rodriguez urmează un curs la Fort Bennings cu elementele cele mai fanatice  din Operaţiunea 40,  printre alţii, Luis Posada Carriles, viitoarea căpetenie a bandei teroriste, şi Jorge Mas Canosa,  care a fondat şi condus terorista Fundaţie Naţională Cubano-Americană.
Apoi a fost trimis în Nicaragua cu un grup de agenţi care a atacat vasul spaniol Sierra de Aranzazu ca represalii  pentru relaţii întreţinute de Spania cu, Cuba. Atacul terorist provoacă un asemenea scandal încât CIA îşi retrage trupa anti-cubaneză, presupus de elită.
Conform propriei mărturii declasificate, în iunie 1967, Felix Rodriguez primeşte un telefon de la un ofiţer CIA care se identifică drept Larry S. Care-i propune să participe la operaţiune destinată a-l captura pe Che Guevara a cărui prezenţă în Bolivia era confirmată. Rodriguez urma să folosească numele de „Felix Ramos Medina”.  Până la urmă a fost poreclit „El Gato” (Pisica).
Călătoreşte cu alt mercenar cubano-american  pe numele de familie Gonzalez, cu care ajunge la La Paz, capitala boliviană, la 2 august 1967. Sunt primiţi de ofiţerul de caz, pe nume Jim, şi un ofiţer bolivian de la emigrări.  Oficina CIA este condusă de John Tilton. Alt cubano-american, Gustavo Villoldo,  se va alătura imediat lui Rodriguez şi Gonzalez.
La 31 august, Rodriguez are o primă posibilitate să-şi exerseze  „talentele” în materie de interogatorii. Jose Castillo Chavez, zis Paco, un membru al trupei lui Che cade prizonier. Rodriguez se deplasează cu avionul de la Santa Cruz până la Vallegrande, însoţit de maiorul Arnaldo Saucedo.
La 22 septembrie,  luptătorii de guerrilla iau cătunul Alto Seco, dar apoi cad într-o ambuscadă în localitatea Jaguey unde mor Coco Pedredo, Manuel Hernandez Osorio şi Mario Gutierrez Arcaya. Militarii leagă cadavrele pe nişte măgari şi apar aşa în faţa ţăranilor îngroziţi din Pucara, la mică distanţă. Raportul despre incident este înmânat direct agentului CIA, Felix Ramos.
În acea zi, guerrillero Antonio „Leon” Dominguez Flores  profită de luptă pentru a se îndepărta de  camarazii lui şi apoi să se predea armatei. „El Gato” Ramos se angajează să-i scoată toate informaţiile. Chiar torturându-l şi folosindu-l  ca informator închizându-l împreună cu guerrillero prins Ciro Roberto Bustos.
Trădarea lui Leon şi moartea a trei tovarăşi au însemnat indiscutabil o lovitură foarte gravă pentru guerrilla lui Che.
Rodriguez afirmă că l-a împins atunci pe colonelul Joaquin Zenteno Anaya, şeful Divziei a Opta a Armatei boliviene, să deplaseze Batalionul 2 de Rangers de la cartierul general de la Esperanza spre Vallegrande.
Soldaţii bolivieni care formau batalionul au fost antrenaţi de instructorii conduşi de maiorul nordamerican de Trupe Speciale „Pappy” Shelton.
La 29 septembrie, colonelul Zenteno ordonă celor 650 de rangers să se îndrepte spre sectorul Vallegrande cu scopul de a înconjura trupa de guerrilla. Rodriguez însoţeşte trupa. Apărându-şi mai mult ca oricând adevărata identitate, ofiţerul CIA pretinde să fie chemat numai cu numele de „Căpitan Ramos”. La 30 septembrie, Che şi grupul său se află în sectorul Valle Serrano.
La 8 octombrie,  în jurul orei 3:30 după-amiaza, Che cade prizonier după ce-şi terminase muniţia într-o luptă în care a fost rănit la un picior. Confruntarea s-a soldat cu moartea a trei guerrilleros şi doi soldaţi.
La ora 4 p.m. este condus în faţa unui căpitan pe nume Prado, care ordonă operatorului său de radio să anunţe la Vallegrande despre captură.

ÎL INSULTĂ PE CHE CARE ZĂCEA LEGAT

Mesajul „Căderea lui Ramon confirmată”, îi dă vestea colonelului Zenteno la Vallegrande, care, mirat, cere o a doua confirmare şi după ce o obţine ordonă transferarea lui Che la La Higuera…chiar înainte de a-l anunţa pe Felix Rodriguez, la Vallegrande, cu alt mesaj codificat.
În orele următoare, Preşedintele nordamerican Lyndon B. Johnson este anunţat de asesorul lui Walt Rostow,  cu o notă urgentă, că Che este capturat în Bolivia.
După versiunea lui asupra evenimentelor, Felix „Ramos” Rodriguez ajunge cu helicopterul la  La Higuera la ora 6:15 dimineaţa, în ziua de 9, împreună cu Zenteno Anaya care l-a lăsat la Vallegrande pe chiar şeful lui de spionaj, Saucedo Parada, din lipsă de spaţiu în micul aparat. „El Gato” duce un radio puternic şi o cameră foto.
Îl vede pe Che zăcând pe jos, cu braţele legate la spate şi picioarele legate şi începe să-l insulte cu dispreţ.
Apoi transmite prin radio un mesaj cifrat la staţia CIA cea mai apropiată pentru a fi retransmis spre cartierul general al CIA de la Langley, Virginia.
Începe să fotografieze sistematic toate documentele găsite la Che, inclusiv jurnalul, pagină cu pagină.
Face un număr de fotografii cu Che pe care CIA le ţine secrete până azi. În aceeaşi zi, dictatorul bolivian Barrientos primeşte de la ambasadorul nordamerican Henderson ordinul să-l execute pe Che.
Felix Rodriguez primeşte imediat un mesaj cifrat dând codul stabilit pentru execuţie.
Conform documentelor  americane declasificate,  a fost chiar mercenarul cubano-american care l-a informat, o oră mai târziu, pe colonelul bolivian Zenteno despre decizie.
Pe această temă, Ramos-Rodriguez va pretinde mai apoi că avea ordinul superiorilor săi de la CIA să-l ţină pe Che în viaţă „cu orice preţ”.  După cum pretindea el, CIA şi Guvernul nordamerican pregătiseră condiţiile pentru a-l duce pe Che în Panama, folosind „helicoptere şi avioane”.  Ceea ce nu corespunde  absolut deloc cu cele întâmplate.
Rodriguez afirmă că în faţa colonelului Zenteno  care zicea că  trebuie să asculte de ordinele primite (prin Ramos),  a decis „să lase istoria să-şi urmeze cursul”.
În relatarea  evenimentelor, Rodriguez-Ramos, agent al CIA şi  torţionar format la Fort Bennings  are precauţia de a-şi atribui sentimente umanitare, ceva evident absurd din partea unui ticălos de asemenea calibru. Acele afirmaţii ale  individului care ulterior  a participat în Vietnam la operaţiunea de exterminare a militanţilor comunişti, denumită „Phoenix” – un adevărat masacru –  merită numai să stea arhivate  lângă frazele  inventate despre Che  pe care CIA le-a răspândit şi continuă să le răspândească, chiar şi pe Internet.
Cert este că  la „Căpitanul Ramos” şi nu la colonelul bolivian a ajuns ordinul de asasinare a lui Che. „El Gato” îi comunică colonelului bolivian şi apoi comandă execuţia.
Conform mărturiilor tânărului soldat Eduardo Huerta Lorenzetti, care era de gardă în mica şcoală unde zăcea Guerrillero Erou, agentul cubano-american al CIA a dat buzna şi-l scutură pe Che de umeri ca să vorbească, îl apucă de barbă şi-i strigă în faţă că o să-l omoare.
Huerta încearcă să intervină dar „El Gato” îl ameninţă strigându-i „bolivian de căcat!”
Discuţia se întrerupe de aducerea unui cadavru şi a unui prizonier, Juan Pablo Chang Navarro, zis „El Chino” (Chinezul), aproape orb.
Ramos îl loveşte pe prizonier şi apoi, cu o baionetă, îi face câteva răni încercând să-l facă să vorbească, fără să reuşească.

„L-AM TRIMIS PE TERAN SĂ ÎNDEPLINEASCĂ ORDINUL”

Felix Rodriguez, alias Căpitanul Ramos, alias „El Gato”, ordonă atunci sergentului Jaime Teran să-l asasineze pe Che.
A mărturisit-o revistei spaniole „Cambio 16”, ediţia din 18 decembrie 1998: „Am ieşit şi l-am trimis pe Teran să execute ordinul. I-am spus că trebuie să-l împuşte sub gât ca să pară că a murit în luptă.”
Speriat, Teran nu apucă  să tragă asupra  lui Guerrillero Heroico.
Trage coiosule, trage!, îi strigă Ramos lui Teran.
Teran nu poate trage şi iese din mica şcoală.
„El Gato” strigă şi ameninţă şi-i ordonă să intre din nou şi să execute ordinul.
Teran, în fine, trage.
Atunci, agentul CIA, Felix Rodriguez, imitându-i în mod laş pe unii militari prezenţi,  trage în corpul lui Che.
În aceeaşi seară, Rodriguez pleacă de la La Higuera cu helicopterul spre Vallegrande.
Ulterior a povestit că  la sosire „ştiind că oamenii lui Castro îi ţin sub urmărire pe agenţii CIA”, şi-a pus  chipiul  armatei boliviene.
Corespondentul lui „The Guardian”, englezul Richard Gott, scrie în acel moment că la sosirea corpului lui Che la Vallegrande, operaţiunea a fost lăsată în mâna unui om în costum de campanie a cărui descriere corespunde  cu a lui Felix Rodriguez.

„ÎL LUĂM SĂ-L DUCEM LA DRACU-N PRAZNIC!”

Cadavrul a fost dus cu un camion.
Gott relatează cum „Uşile camionului s-au deschis de o dată şi agentul american a sărit, dând un strigăt de luptă:  „îl luăm să-l ducem la dracu-n praznic!”
Unuia dintre  corespondenţi care-l întreba de unde venea, Ramos-Rodriguez i-a spus repezit: „De nicăieri!”
Gott a notat cum „El Gato” privea furios de fiecare dată când o cameră foto era îndreptată spre el.  De asemenea a observat cum acest „căpitan” vorbea cu ofiţerii de grad mai mare „în termeni familiari”.
La hotelul din Vallegrande, agenţii CIA, în frunte cu Felix „El Gato” Rodriguez, şi ofiţerii bolivieni, au sărbătorit moartea lui Che.
Conform martorilor, Felix Rodriguez a deschis o sticlă de whisky şi a ciocnit cu cei prezenţi.
În următoarele ore, „El Gato” a  mai participat şi la decizia de a i se tăia mâinile lui Che pentru o identificare ulterioară.
Odată încheiată  ruşinoasa misiune de asasin, Felix Rodriguez a plecat de la Vallegrande la Santa Cruz, apoi în Panama şi în fine în Statele Unite.

TORŢIONAR ÎN VIETNAM

La 24 februarie 1969, Rodriguez obţine cetăţenia americană.
CIA îl trimite la Saigon, în Vietnam, unde  se ocupă de torturarea şi interogarea prizonierilor  alături de Ted Shackley, care  fusese Şeful giganticului birou CIA JM/Wave din Miami, însărcinat cu operaţiunile contra Cubei.
Cu extremă violenţă, participă la Programul Phoenix.  Conform lui William Colby, ex şef al CIA, această operaţiune de represiune extremă s-a soldat cu 26 369 de morţi dintre cele 33 350 de persoane deţinute în centrele de interogare nordamericane.
Felix Rodriguez, formând parte din compania de acoperire Air America,  face trafic de heroină din Laos pentru reţeaua nord-americană  Santos Traficantes,  ex Naşul havanez, cu scopul de la  interveni în conflictul  laoţian câştigându-şi sprijinul triburilor izolate. Operaţiunea este dirijată de Donald Gregg, care ascultă de ordinele lui Ted Shackley.
Între 1972 şi 1973, Felix Rodriguez este instructor în Armata Argentiniană  convocat de  şeful de atunci al Corpului de Armată I, generalul Tomas Sanchez de Bustamante, pe care l-a cunoscut în Vietnam.
Ulterior apare ca omul de încredere şi  de consiliere al agenţiei Trident Investigative Services Inc. Agenţia este reprezentată în Argentina de John Battaglia Ponte, un uruguayan naţionalizat american şi ex agent al CIA, care în anii 70 a participat la aşa numitul „Plan Condor” care a coordonat acţiunea ilegală a  aparatului represiv în Conul Sud.
În august 1974, George Bush, pe atunci director al CIA, îi încredinţează lui Orlando Bosch sarcina de a  aduna ansamblul de grupuri teroriste din Miami într-un singur grup, faimoasa Coordonatoare de Organizaţii  Revoluţionare Unite (CORU) care apoi a organizat circa o sută de atentate în peste 25 de ţări.
Felix Rodriguez colaborează cu Bosch şi îndeplineşte câteva „misiuni” în Uruguay, Brazilia, Costa Rica, Honduras, Guatemala şi El Salvador.  Acţionează  în America Centrală şi ajută la fuga lui Anastasio Somoza din Nicaragua.
Bush dezinformează Congresul în legătură cu moartea lui Orlando Letellier, ex ministru chilian şi ex ambasador al Chile în SUA, şi  a lui Ronni Moffit, militant pentru drepturile omului, asasinaţi în plin Washington de agenţii dictaturii lui Pinochet şi asasini plătiţi cubano-americani „împrumutaţi” de fraţii Guillermo şi Ignacio Novo Sampoll, discipolii lui Bosch, şi de asemenea „parteneri” ai lui Felix Rodriguez, în faimoasa Operaţiune 40.

DECORAT DE MENTORUL SĂU

În 1976, Bush îl decorează pe partenerul său Rodriguez cu medalia „Steaua Curajului”.
În 1979, Rodriguez se implică în comerţul de arme din America de Sud, în parteneriat cu Ted Shackley, şeful lui de la Saigon.
În 1981, Reagan şi Bush ocupă Casa Albă şi Felix Rodriguez îndeplineşte câteva misiuni date de CIA, în paralel cu  cele câteva afaceri de trafic.
În 1982, directorul CIA, William Casey, lansează operaţiunea Black Eagle pentru a „amplifica rolul Statelor Unite în America Centrală”.
În august, vicepreşedintele George Bush îl numeşte pe Donald Gregg (cel din Laos) Consilier pentru Siguranţa Naţională. Gregg îl trimite pe Felix Rodriguez în misiuni de sprijinire  a Contras nicaraguayane.
Rodriguez organizează, împreună cu Jose Basulto (azi căpetenie a Hermanos al Rescate)  ceea ce  ulterior a fost calificat drept cea mai mare deturnare de fonduri de asigurări sociale din istoria SUA, sub pretextul că organizează ilegal servicii  spitaliceşti pentru mercenarii din Contras nicaraguaiene.
În octombrie 1984, Gerald Latchinian, vice-director al Giro Aviation, o  companie de aviaţie a CIA manipulată de Felix Rodriguez, este  arestat şi închis pentru un import de cocaină în valoare de 10 milioane de dolari.
La sfârşitul anului 1984, Donald Gregg îi prezintă colonelului Oliver North, şeful operaţiunilor în America Centrală, pe Felix Rodriguez. Rodriguez are o întrevedere  directă cu Bush la 22 ianuarie 1985.

TRAFICANT DE DROGURI ÎN EL SALVADOR

De asemenea, din acest moment, în El Salvador, ex membrul Operaţiunii 40 se angajează să coordoneze operaţiunile de transport  a unor cantităţi enorme de cocaină din Columbia până în Statele Unite.
CIA îi oferă, ca ajutor principal, pe vechiul său partener, arhi-teroristul Luis Posada Carriles, azi judecat în Panama pentru un atentat eşuat  la viaţa lui Fidel Castro.
Un ex agent al DEA (Agenţia federală nordamericană anti-drog), Celerino Castillo III,  a relatat mai târziu în faţa comitetului de inteligenţă al Camerei cum  informatorii lui au descoperit la baza din Ilopango depozite de droguri, arme şi bani. De asemenea, cum şi-au dat seama că mulţi piloţi ai Contras erau fişaţi ca traficanţi de droguri în dosarele DEA.
La 18 ianuarie 1985, Rodriguez are o întrevedere cu Roberto Milan-Rodriguez, expertul în spălare de bani  al Cartelului Medellin,  care se mândreşte că deja a „spălat” peste 1,5 miliarde de dolari pentru organizaţia sa. Milan-Rodriguez îi înmânează 10 milioane de dolari, destinaţi celor de la Contras nicaraguaiană.
La 8 mai 1985, biroul lui Bush este alertat de Rodriguez că un aparat C-123 a fost doborât de forţele armate nicaraguane. Pilotul, Eugene Hassenfus, mărturiseşte că lucrează pentru CIA la ordinele lui Max Gomez (Felix Rodriguez) şi Ramon Medina (Luis Posada Carriles).
În decembrie 1985, George Bush primeşte pe faţă şi fără ruşine pe prietenul său Felix Rodriguez, torţionar, asasin, hoţ şi traficant de droguri, la Casa Albă.
Rodriguez participă acolo la  sărbătorirea Crăciunului.
În octombrie, anul următor, generalul Singlaub se plânge de „contactele zilnice” ale lui Rodriguez cu biroul lui Bush, temându-se că acest lucru „dăunează preşedintelui Reagan şi Partidului Republican”.

„ŢI-AI CÂŞTIGAT MULT RESPECT”

În 1988, o comisie a Senatului, condusă de senatorul John Kerry, investighează scandaloasa operaţiune de trafic de droguri şi arme  implicându-l pe Oliver North, Donald Gregg, John Poindexter, Elliott Abrams, Otto Reich, Richard Armitage, John Negroponte, Mitch Daniels şi Felix Rodriguez. Acesta, ultimul de asemenea trebuia să dea o mărturie, se pare bine aranjată: „Ţi-ai câştigat mult respect în proces”, îi va comenta enigmatic George Bush într-un mesaj personal pe care i l-a scris.
În 1980, George Bush obţine preşedinţia.  La instalare, Rodriguez este prezent, alături de un mare amic, generalul Rafael Bustillos, şeful Forţelor Aeriene ale…El Salvador.
Deşi Felix Rodriguez afirma atunci că pleacă de la CIA,  săptămânalul Rolling Stone revelă că el continua să viziteze agenţia  în fiecare lună pentru a primi instrucţiuni  şi îşi duce acolo Cadillac-ul pentru a-i face întreţinerea.
Felix Rodriguez, între timp, se plimbă prin Miami, făcând afaceri mafiote cu ex agenţii lui, asasini, conspiratori…

LA CUMPĂRĂTURI LA COSTCO

La procesul Celor Cinci de la Miami, s-a aflat cum unul dintre patrioţii cubanezi s-a întâlnit, din întâmplare, într-un sfârşit de săptămână, cu Felix Rodriguez, care aştepta în spatele lui la casa unui hipermarket Costco din Miami. A putut observa apoi cum a ieşit, nepăsător, îndreptându-se spre luxoasa maşină din parcarea centrului comercial.
Partener al căpeteniilor teroriste cubano-americane de la Miami şi a arhi-teroriştilor Posada şi Bosch, torţionar la Saigon, delapidator în Watergate, traficant de droguri în Laos şi El Salvador, mercenarul din Bolivia, „El Gato” Rodriguez se făleşte azi că „l-a ucis” pe Che.  Păstrează ceasul Rolex al Războinicului Erou  ca şi numeroase relicve de la numeroasele sale victime.
„Erou” al Imperiului, asasinul decorat se plimbă liber prin Miami,  le frecventează pe celelalte canalii ale  bandei mafiote şi continuă să se laude cu crimele lui.
Locuieşte într-o luxoasă casă din Miami-Dade.
În salon îşi expune trofeele.
Un Rolex GMT Master de oţel şi o pipă care i-au aparţinut lui Che.
Aşa trăiesc asasinii, zbirii, torţionarii şi criminalii  de orice teapă în sanctuarul american din South Florida.

Jean Guy ALLARD
(Ziarist canadian, specializat în
tematică latino-americană)

Galerie foto:

{gallery}2009/nr2/che{/gallery}