Puncte de vedere

Fiat justitia, et pereat mundus

  Adică, să se facă dreptate chiar dacă ar fi să piară lumea. În principiu, eu sînt de acord cu […]

 

Adică, să se facă dreptate chiar dacă ar fi să piară lumea.

În principiu, eu sînt de acord cu așa ceva. Doar că aceste vorbe milenare au fost rostite într-un context care numai dreptate nu însemnau. Conform lui Seneca, pretorul Piso condamnase un cetățean pentru omor, dar cînd să fie executat, apare în piață pretinsa victimă. Centurionul însărcinat cu execuția îl anunță pe Piso. Piso îl condamnă la moarte pe nevinovat pentru că exista deja o sentință capitală împotriva lui, pe centurion fiindcă nu executase ordinul și pe pretinsa victima întrucît a fost cauza morții a doi oameni nevinovați.

Libertatea și dreptatea sînt cele mai importante drepturi ale omului, sînt recunoscute prin declarațiile și convențiile internaționale în materie, dar sînt batjocorite de conducătorii omenirii și de conducatorii statelor.

Președintele Iohannis, clovnii care formează opoziția, adunătura de zombi care sînt recunoscuți drept societatea civilă, apărînd independența justiției așa cum o văd ei, latră împotriva înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție – asta îi doare, nu este conform intereselor lor!

Justiția trebuie făcută de oameni competenți, bine pregătiți, corecți, nu de imbecili absolvenți de facultate pe pile sau șpagă, corupți și puși în slujba mafiei.

Am mai scris despre „Acțiunea Pentru Idealurile Revoluției” și despre inițiativele noastre. Vă mai prezint una, care privea justiția, adresată primului ministru de atunci și președinților celor două camere ale parlamentului. (Click pe documentul de mai jos pentru mărire!)

Pe vremea aceea, acum două zeci de ani, mai aveam mulți oameni în poziții de vîrf. Unul dintre aceștia, m-a anunțat că parlamentul a adoptat legea pentru instituirea legii răspunderii magistraților. Dar această lege nu a ajuns la Monitorul Oficial!

Am toata încrederea în prietenul care m-a informat, unul dintre cei mai importanți demnitari din acel moment. Și atunci, vă dați seama în ce hal ajunsese deja România, pe timpul marelui mafiot Valeriu Stoica, ministrul justiției, sub care (nu spun că el cerea, ci omul pe care îl adusese din provincie în minister) orice copil de mafiot putea contra unei șpăgi de 15.000 $ să intre în magistratură? Legi votate de parlament care nu erau publicate, deci nu puteau fi aplicate?

                                                            *         

Sînt obișnuit să fiu înjurat, așa ca în final mai ofer două ocazii.

Azi l-am apreciat pe Iohannis pentru faptul că a respins propunerea la ministerul justiției pentru Eugen Nicolicea. Desigur, motivele noastre sînt diferite – eu mă gîndesc la faptul că „În 1976, Eugen Nicolicea a fost admis la Facultatea de Automatizări și Calculatoare a Universității din Timișoara. După ce a rămas repetent, acesta s-a transferat la specializarea Electronică, de unde a absolvit în 1982. La 52 de ani, s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității Spiru Haret, filiala din Drobeta-Turnu Severin, forma de învățământ la distanță.” – așa numire nu se putea face nici în acele vremuri grele, bolșevice, în care Vasilica nu ar fi putut fi prim ministru din cauza discriminării de sex. Dar Nicolicea mai are și alte bube.

A doua ocazie de înjurat este următoarea. Știu foarte bine cît rău a făcut George Soros țării mele (adică de fapt, nu știu chiar tot), dar este un motiv pentru care îi sînt recunoscător. Ne-a ajutat să salvăm de la exploatarea cu cianuri de la Roșia Montana. Nu din dragoste față de România, ci din ură față de Beny Steinmetz, căruia i-a vîndut (din cîte știu) acțiunile sale la Roșia Montana Gold Corporation. Ce s-a întîmplat între ei nu știu, dar au devenit dușmani de moarte. Steinmetz a ajuns cercetat penal urmare acțiunilor întreprinse de Soros. Manifestațiile împotriva exploatarii cu cianuri de la Roșia Montana, am aflat și eu cu întîrziere, au fost sponsorizare de Soros.

Atunci am realizat și eu că donația substanțială virată către „Alburnus  Maior” a ajuns la oamenii lui Soros – nici măcar nu mi-au confirmat primirea banilor, deși îi rugasem, și am reușit să înțeleg de ce, le trimisesem un mail prin care, dupa cercetările mele, nominalizam evreii implicați în proect, printre care și Soros!

Cîteodată mă gîndesc dacă nu cumva războiul dintre evreul american (și ungur) George Soros, care a susținut-o pe Hillary Clinton și evreul israelian Beny Steinmetz a avut o importanță mult mai mare în susținerea lui Donald Trump de către statul Israel și de comunitatea de afaceri evreiască din America (mai puțin mass-media și Hollywood-ul) decît aportul nedovedit al lui Putin.

                                                                                                         Dan Cristian IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*