Colimator

Funcții speciale, fără număr și fără termen pentru „taica” procurorilor

  Fostul procuror Max Bălășescu a dezvăluit zilele trecute că pentru actualul procuror general al României, Augustin Lazăr (alintat de […]

 

Fostul procuror Max Bălășescu a dezvăluit zilele trecute că pentru actualul procuror general al României, Augustin Lazăr (alintat de presă „Taica Lazăr” sau „Bădia Lazăr”) s-a creat o funcție de procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, fiind un caz unic în istorie sub acest aspect. Afirmația lui Bălășescu este plauzibilă având în vedere că Augustin Lazăr a ocupat această funcție în martie 2001, după ce a plecat, cu coada între picioare, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), unde a deținut funcția de procuror șef al Secției Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.

Așa cum am mai arătat, Augustin Lazăr a fost numit în fruntea Secției Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică în octombrie 1998 de către procurorul general al României din perioada respectivă, Mircea Criste, cu care se afla în relații de prietenie din studenție. Lazăr și Criste au fost colegi de an la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981, iar, după 1989, au fost colegi, de data aceasta ca și cadre didactice, la Facultatea de Drept a Universității 1 Decembrie din Alba-Iulia. Lazăr a fost numit în 1998 în această înaltă funcție fără să fi avut vreo experiență managerială până la data respectivă. Anterior, acesta a activat 16 ani ca simplu procuror criminalist, 8 ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia și 8 ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, unde a fost un procuror mediocru, potrivit unor foști colegi.

La începutul anului 2001, după revenirea PSD la guvernare și a lui Ion Iliescu la Palatul Cotroceni, Lazăr și Criste au plecat de la Parchetul General, după ce le instrumentaseră în anii anteriori dosare penale mai multor lideri sau sponsori ai PSD, ca Viorel Hrebenciuc, Răzvan Temeșan, George Păunescu, Alexandru Dinulescu, dintre care unii fuseseră arestați și trimiși în judecată. Este posibil ca, înainte de părăsirea Parchetului General, să fi fost înființată o funcție în plus de procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia pentru Augustin Lazăr, pentru ca acesta să nu se întoarcă acasă ca simplu procuror de execuție.

O altă bizarerie este că Augustin Lazăr a ocupat funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia timp de 12 ani, respectiv din 2001 până în 2013, când a devenit procuror general al acestei unități de parchet. Conform dispozițiilor articolului 49 alineatul 8 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, Lazăr putea fi numit în această funcție pe o perioadă de trei ani și reinvestit o singură dată pe aceeași perioadă. Mai exact, Lazăr putea ocupa această funcție două mandate a câte trei ani, respectiv maximum șase ani. Ori, acesta a deținut funcția de procuror general adjunct patru mandate a câte trei ani, din care trei mandate după intrarea în vigoare a legii susmenționate. Probabil că Lazăr ar fi ocupat această funcție pe viață dacă nu ar fi fost promovat în 2013 procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, iar în 2016 procuror general al PICCJ.

Potrivit raportului de evaluare întocmit de ministrul justiției, Tudorel Toader, în baza căruia a solicitat revocarea lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României, numirea sa în această funcție în aprilie 2016 a fost nelegală, în condițiile în care din dosarul său de candidatură lipsea calificativul ultimei evaluări din perioada respectivă. La data numirii sale, actualul procuror general al României nu mai fusese evaluat din 2011 sub aspectul îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională, deși o astfel de evaluare este obligatorie din trei în trei ani. Evaluarea sa pe perioada 2011-2013 s-a realizat doar în cursul anului 2017, iar evaluarea pentru perioada 2014-2016 s-a efectuat în cursul anului 2018, rezultând că ambele evaluări au fost efectuate după numirea sa în funcția de procuror general al PICCJ.

În aceste condiții, ar trebui ca ministrul justiției să verifice dacă au fost legale numirile lui Augustin Lazăr în funcțiile de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Poate că vom afla ce se acunde în spatele atâtor promovări nelegale și privilegiate ale unui procuror considerat mediocru. Cine a avut interesul să-l țină pe Lazăr în funcții înalte din Ministerul Public vreme de 20 de ani? Cine se luptă să-l mențină cu orice preț în funcția de procuror general al României? Poate că va da o mână de ajutor și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în găsirea unui răspuns la această întrebare. Mai ales că, potrivit unor surse, Augustin Lazăr ar fi ultimul procuror în funcție din timpul regimului comunist care ar fi absolvit faimosul Centru de Perfecționare a Cadrelor (CePeCa) din cadrul Academiei PCR Ștefan Gheorghiu.

                                                                                                                            Valer MARIAN

 

Citiți și:

Laura Codruța Kövesi și Augustin Lazăr, doi procurori incompetenți pe care i-am cunoscut personal (II)

Klaus Iohannis a fost protejat de procurorii care trebuiau să-l ancheteze!

După procurorii lui Băsescu, procurorii lui Iohannis

Coteria magistraților și polițiștilor care l-au protejat pe Klaus Iohannis

Cum a scăpat Iohannis de condamnare

Propaganda UE alături de Iohannis în apărarea celui care i-a albit dosarele penale, procurorul general Augustin Lazăr

Klaus Iohannis l-a răsplătit pe procurorul Augustin Lazăr și-l susține în continuare fiindcă i-a clasat dosarele penale!

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*