Colimator

Înalt prea-călcătorul de Constituție

                          Motto: „Jur să respect Constituţia şi legile […]

 

                        Motto: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării… Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Este o parte din articolul 82 din Constituția țării. Este ceea ce rostea pe 21 decembrie 2014, în plenul Parlamentului României, cel care câștigase alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis. Viktor Orban, premierii Poloniei din ultimii ani, Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko pălesc de invidie în fața „reușitelor” în materie de încălcare a Constituției pe care le-a săvârșit pro-europeanul, pro-atlanticul și apărătorul Constituției, Klaus Iohannis. Niciunul dintre cei numiți mai sus nu are sentințe ale Curții Constituționale din țările lor că ar fi încălcat legea fundamentală.

În cei aproape 5 ani de mandat, președintele care a jurat, nu doar în fața românilor, ci și a lui Dumnezeu, că va respecta Constituția, nu numai că nu a făcut ceea ce spus, ci dimpotrivă. De la înălțimea sa, Iohannis a reușit un lucru fără precedent în istorie: a încălcat-o de nenumărate ori. Însă, ceea ce îl va face, probabil, să intre definitiv în cărțile de drept constituțional, cel puțin, este că a inițiat un precedent pentru orice urmaș la Palat: CCR a decis că președintele este obligat să se supună unor decizii, iar el a refuzat. Este vorba despre ultima decizie a Curții în constatarea conflictului constituțional dintre președinte și premier și pe care Klaus Iohannis nu a mai pus-o în executare, deși, de pe 18 septembrie, data emiterii deciziei, și până pe 10 octombrie, data căderii guvernului prin moțiune de cenzură, ar fi putut.

Caricatură Bogdan Petry. (Foto „Justițiarul”)

Dar, să vedem cronologic cum a batjocorit înalt prea-călcătorul de Constituție legea fundamentală a României.

În iunie 2018, Iohannis și-a făcut debutul în cariera de înalt călcător. Atunci, magistrații constituționali au decis că este obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi din funcție. După ce a cugetat, în stilu-i caracteristic, mai multe zile, deși în motivarea Curții se preciza că era obligat să pună ”de îndată” în executare decizia, fostul profesor de fizică a consimțit că e bine să acționeze și să semneze decretul. Desigur, imaginea României nu a fost nicidecum pătată în străinătate, nicio cancelarie occidentală nu a aflat că țara noastră are un președinte care a încălcat Constituția, iar ambasadele, foarte active social-politic pe atunci, nu s-au manifestat zgomotos, așa cum le era cutuma.

A urmat episodul cel mai scandalos, din septembrie 2019. La ultima încălcare a Constituției (ultima în sens cronologic și, să sperăm, și faptic), conform deciziei CCR din 18 septembrie, Iohannis nici nu s-a mai obosit să iasă din conflictul cu Guvernul condus de Viorica Dăncilă. El trebuia să revoce doi miniștri, și să emită alte 3 decrete de interimat pe diverse ministere. Alte 5 încălcări sunt legate de refuzul de a motiva în scris respingerea unor miniștri. Așadar, 10 încălcări ale Constituției dintr-un foc.

În doar 5 ani de mandat, Klaus Iohannis, de la înălțimea nu doar a funcției sale, are documente oficiale că a încălcat Constituția, nemaipunând la socoteală acuzațiile din partea unor partide și politicieni, plus societatea civilă, că și-a făcut preș din legea fundamentală, în mai multe rânduri. Tot de la CCR, Iohannis are nenumărate decizii că a contestat degeaba diverse legi. Un semn că nu cunoaște ceea ce trebuie să apere, un semn că are slabi consilieri.

Iohannis are șanse minime să rateze al doilea mandat. Fără competitori de calibru, nu că el ar fi unul, profesorul care își ține blocat de 25 de ani catedra de fizică la liceul din Sibiu unde este titular, va ajunge, tot în decembrie, să jure, din nou, pe Constituție. Oare jurământul său mai valorează ceva?

                                                                                  Cristi ȘELARU, stiripesurse.ro  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.