Incredibil, o victimă transformată în vinovat!

 

 

                                                   Ororile „sistemului”

 

Am fost contactați de domnul Steva Koity din orașul Sânnicolau Mare, județul Timiș, care ne-a relatat niște fapte care păreau de domeniul fantasticului datorită efectelor inverse produse. Inițial am avut rezerve să analizăm cazul, fiindcă de-a lungul timpului am avut ocazia să întâlnim o serie de procesomani de profesie care își clamau nevinovăția din start și se declarau victime ale unor „conspirații universale” îndreptate împotriva lor. Mai mult, evenimentele povestite se desfășuraseră în luna mai a anului 2011 și automat acest aspect ne-a determinat alte reticențe datorită celor patru ani și ceva scurși. În cele din urmă am fost convinși că tocmai nedreptatea strigătoare la cer l-a determinat pe acest om să nu abandoneze lupta, chiar dacă rănile fizice  –  căpătate în urma accidentului rutier care a declanșat caruselul injustiției –  și cele psihice se „cicatrizaseră” oarecum. Doar cei care au fost la rândul lor victime ale justiției de clan înțeleg, în mod sigur, stările sufletești încercate de domnul Steva Koity: frustrare, neputință și în cele din urmă disperare.

                                                             

                                                   Accidentul

 

În data de 26.05.2011 a avut loc un grav accident de circulatie pe DJ 682 (Sânnicolau Mare – Arad) în care au fost implicate două autoturisme: un Mercedes (număr de înmatriculare TM 046143) condus de Strîmbu Florin, alături de care se aflau și doi pasageri și un VW Passat (număr de înmatriculare TM 046231) la volanul căruia se afla Koity Steva, aflat singur în mașină. Iată versiunea prezentată de către cel din urmă, Steva Koity: „Eu staționam, iar din sens opus circula o mașină marca Mercedes cu o viteză de peste 120 km pe ora care a intrat în masina mea. Șoseaua era în reparație și erau instalate indicatoare de limitare a vitezei (30 km/oră), de drum îngustat și cu depășirea interzisă. Polițiștii Turcea Victor și Tița Ion, ajunși la locul accidentului împreună cu alții al căror nume nu-l cunosc, au constatat că celălat conducător auto nu poseda permis de conducere. Acesta avea asupra lui un permis bulgăresc fals, plăcuțele de înmatriculare provizorie erau și ele false, fiind ridicate de polițisti.”

Adevărul este că nici nu mai prezintă mare importanță vinovăția unuia sau altuia în producerea accidentului, din moment ce S-A DOVEDIT că Strîmbu Florin NU POSEDA PERMIS DE CONDUCERE! Acesta  a prezentat polițiștilor un permis de conducere bulgăresc FALS, la fel cum și numerele de înmatriculare erau FALSE! Pentru acest cumul de infracțiuni – atenție, apărute în alt dosar fiindcă infractorul a recidivat! – Strîmbu Florin a fost condamnat și se află în penitenciar, dar asta nu însemnă că s-a și făcut dreptate!

În urma accidentului, Steva Koity a rămas cu mașina distrusă și cu patru coaste rupte care l-au făcut inactiv o vreme îndelungată. În plus, grație polițiștilor constatatori ai accidentului, „hoțul de păgubaș”, adică același Steva Koity a devenit și inculpat (suspect, după noul Cod de procedură penală) într-un dosar penal (642/P/2011) fiind învinuit de infracțiune de vătămare corporală din culpă asupra a două persoane. Atât de „vătămate” au fost persoanele respective încât nu au putut să depună la dosarul în cauză dovezi medicale și – culmea! – nici măcar nu depuseseră plângeri penale. Atunci cine și de ce a decis că ar exista și alte persoane vătămate, în afară de domnul Koity Steva, singurul vătămat cu adevărat în acel accident?

                                        Zona crepusculară a unui dosar penal

Dosarul penal  642/P/2011. De aici, de la acest dosar fantomă – îl numim așa fiindcă învinuitul a aflat de el întâmplător, după un an, în 2012 – au început ciudățeniile! Conform celor declarate de domnul Steva Koity, în dosarul respectiv nu erau specificate împrejurările în care au fost vătămate două persoane despre care se scrie în Rechizitoriul care apare mai jos în facsimil, adică nu este scris nimic despre rănirea lor în accidentul rutier din data de 26.05.2011. De asemenea, nu apare menționat faptul că și așa-zisul învinuit, în opinia polițiștilor, a fost și el rănit în aceleași condiții, hai să le spunem „nebuloase”, din moment ce accidentul rutier nu apare ca fiind cauza rănilor suferite de „persoanele vătămate”.

 

După cum ați putut observa din cele două pagini ale documentului, reproduse mai sus, Koity a primit în cele din urmă NUP (neînceperea urmăririi penale) în dosarul nr.  642/P/2011, conform Rechizitoriului semnat de doamna prim-procuror delegat Miliana Marcov. Iată ce am reținut din acest Rechizitoriu laconic: inculpatul Strîmbu Florin nu a fost trimis în judecată de către parchetul local din Sânnicolau Mare și pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, victima fiind Koity Steva, iar acesta din urmă a fost obiectul unei „rocade”, din inculpat (suspect, după noul Cod de procedură penală) devenind martor. Ca o paranteză, după noul Cod de procedură penală, în faza de cercetare penală inculpatul este numit acum suspect, el devine inculpat doar după s-a pus în mişcare acţiunea penală și respectivul ajunge parte în procesul penal. Revenim la cazul nostru, cu reiterarea mențiunii importante că Steva Koity nu a știut de acest dosar penal, în care nu a fost audiat nici ca inculpat (suspect) și nici ca martor! El a aflat doar după un an, întâmplător, de existența dosarului penal nr. 642/P/2011 în care a figurat ca inculpat și ulterior martor. După umila noastră părere, Steva Koity trebuia să aibă în dosarul respectiv calitatea de parte vătămată, nu de martor și cu atât mai puțin de inculpat (suspect)!

Domnul Steva Koity este revoltat pe bună dreptate: „În urma accidentului eu m-am ales cu patru coaste rupte, cu mașina distrusă și cu un dosar penal pe nedrept, 642/P/2011, prin care am fost învinuit de comiterea a doua infracțiuni de vătămare corporală din culpa a unor persoane pe care nu le cunosc. În dosar nu a fost menționat că s-a produs un accident rutier și persoana vătămată am fost chiar eu. Dețin și certificat medico-legal, dar nu știu unde se află. (…) Acest dosar s-a derulat prin instanță fără știrea și prezența mea la proces. Am aflat de existența lui în 2012, în urma unei plângeri depuse de mine. După repetate plângeri depuse pentru aflarea adevarului mi s-a întocmit un alt dosar penal de către polițistul Zamfir, 259/P/2012, pentru denunț calomnios. Solutia la acest dosar a fost o amendă administrativă de 600 de lei și cheltuieli judiciare de 50 de lei. Am fost supus unor presiuni enorme, șantajat și amenințat cu puscăria doar ca să mă determine să tac .(…) Nu am cum să recuperez paguba și cheltuielile medicale pe care le-am avut și niciun avocat nu se implică atunci când aude despre cei vorba fiindcă mă lupt cu persoane foarte tari din zona aceasta.”

Credeați că recentul abuz din „Cazul Rarinca” este doar o excepție? Mai sunt alții, mulți dar anonimi, la fel „și bătuți, și cu banii luați”…

(Va urma)

 

                                                                                           Marius Albin MARINESCU