Actualitate

Institutul pentru Politici Publice (IPP), comunicat de presă privind adulții cu dizabilități

COMUNICAT DE PRESĂ IPP cere Comisiei Europene și Guvernului să folosească fondurile structurale pentru a crește calitatea vieții adulților cu dizabilități […]

COMUNICAT DE PRESĂ

IPP cere Comisiei Europene și Guvernului să folosească fondurile structurale pentru a crește calitatea vieții adulților cu dizabilități prin închiderea instituțiilor rezidențiale și finanțarea serviciilor sociale în comunitate

 

 

București, 27 februarie 2015. Institutul pentru Politici Publice (IPP) a solicitat recent Comisarului European pentru politică regională, al cărei portofoliu acoperă, între altele, și situația grupurilor vulnerabile din statele membre, să urmărească cu atenție modul în care, în următoarele luni, autoritățile române de management pentru Programele Operaționale 2014-2020 stabilesc condițiile de depunere și eligibilitate a proiectelor astfel încât angajamentele asumate de țara noastră (prin Acordul de Parteneriat și Progamul Operațional Regional și cel de Capital Uman) privinddezinstituționalizarea – înțelegând prin acest proces închiderea instituțiilor rezidențiale pentru adulții cu dizabilități și dezvoltarea de servicii de locuire în comunitate – să fie realizate. Violeta Alexandru, Directorul IPP și Elena Tudose, Directorul de Programe au avut joi 19 februarie a.c. și vineri 20 februarie a.c. întrevederi cu doamna Corina Crețu, Comisar European pentru Politică Regională, cu reprezentanți ai DG Regio și DG Employment la Bruxelles, respectiv cu Ministrul Muncii, doamna Rovana Plumb împreună cu recent numitul Secretar de Stat al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, doamna Mihaela Ungureanu, la București.

Peste 17.000 de adulți cu dizabilități trăiesc astăzi în România o viață departe de a fi independentă, închiși în instituții, în condiții de trai sub limita demnității umane în anumite situații. Statul a continuat să finanțeze aceste instituții atât din bugetul public, cât și din bani europeni (aproximativ 40 milioane de euro din fonduri structurale): unele centre finanțate din bani europeni (în județele Alba sau Suceava, de ex.) au peste 300 de beneficiari, în timp ce în alte județe (Arad sau Ialomița), chiar cu fonduri structurale, au fost extinse și construite instituții mari rezidențiale, oferind doar o îngrijire medicală primară, fără posibilitatea dezvoltării de abilități de viață independentă pentru persoanele cu dizabilități. IPP a cerut oficialilor să nu mai permită intrări noi în sistemul rezidențial actual care și-a dovedit eșecul în a determina incluziunea persoanelor cu dizabilități concomitent cu sprijinirea dezvoltării de servicii de locuire/suport în comunitate, fondurile europene constituind o extraordinară oportunitate în această direcție asumată de România prin ratificarea, în 2010, a Convenției ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități[1]. Institutul a solicitat o abordare coerentă și determinată în susținerea unei politici naționale de dezinstituționalizare/integrare, în mod real, în comunitate, a adulților cu dizabilități, atrăgând atenția asupra pericolului de segregare (ex: prin localizarea unor “cartiere” pentru noile servicii de locuire pentru persoanele cu dizabilități la periferii sau exclusiv în mediul rural) în condițiile în care autoritățile române, în ultima variană a POR 2014 – 2020, anunță că se va permite exclusiv construcția de locuințe protejate/case de tip familial noi, ci nu și achiziția de locuințe de pe piața liberă, ignorând o piață imobiliară exigentă în zonele centrale ale marilor centre urbane.

cretu 1cretu 2

Fotografii de la întrevederi sunt atașate alături de documentul transmis de către IPP oficialilor europeni, în cadrul întâlnirilor.  IPP a anunțat interesul său de a monitoriza cu atenție evoluția politicii naționale a României în acest domeniu, mai ales  condițiile în care, recent, un înalt reprezentant al Ministerului Muncii – Secretarul de Stat Codrin Scutaru, anunța termenul limită de 2020 până la care țara noastră va închide toate centrele rezidențiale pentru adulții cu dizabilități.

 

[1] Viața independentă și integrarea în comunitate (art. 19) a persoanelor cu dizabilități este domeniul în care România a înregistrat progrese semnificative din perspectiva documentelor de politici publice, în sensul în care recunoaște dezinstituționalizarea și dreptul persoanei cu dizabilități de a trăi în comunitate drept direcții principale de acțiune. Totuși, practica contrazice aceste angajamente: autoritățile județene au continuat să investească în înființarea de centre rezidențiale de mari dimesiuni și pe parcursul anilor 2013 – 2014, în detrimentul dezvoltării de servicii de locuire în comunitate pentru persoanele cu dizabilități. Numărul persoanelor cu dizabilități din instituții s-a menținut constant pe toată durata monitorizării realizate de IPP (2010: 17.036 persoane cu dizabilități trăiau în centre rezidențiale de mari dimensiuni, respectiv 17.008 persoane în 2014)

1 Comment

  1. Până la această dată, primarul din Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, m-a împiedicat în mod evident să am un asistent personal, cu toate că există o Decizie în acest sens+L.448/2006. Primăria Petroșani a devenit stat în stat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*