Grupurile de firme But S.r.l., respectiv Maroma S.r.l., proprietatea unor apropiaţi ai baronului pedist George Scripcaru, primar al Braşovului şi vicepreşedinte naţional al P.D.-L.
Privilegiaţi ilegal de bancă, Cristian Butum, membru al Biroului Municipal al P.D. Braşov, respectiv Iulian Doftoreanu, sponsor oficial al democraţilor, au primit ilegal de la fostul director al filialei braşovene a băncii Romexterra, Mihai Maţepiuc, sute de miliarde de lei vechi, pentru care au emis sute de file CEC fără acoperire, sub protecţia băncii. Alte zeci de firme au avut beneficii asemănătoare prin intermediul ingenioasei inginerii bancare, inventată de Maţepiuc, demis de la conducerea Romexterra Braşov şi urmărit penal împreună cu cei doi patroni pedişti favorizaţi de bancă. Procurori ai D.N.A. Braşov au tărăgănat dosarul şi aflarea adevărului, fiind acuzaţi că sunt instrumente politice. De asemenea, în acoperirea urmelor sunt implicate nume grele din administraţia locală şi Poliţie, persoane apropiate de P.D.-L., printre care şi viceprimarul pedelist Adrian Gabor, prieten cu Butum, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Braşov, Constantin Arişanu, apropiat, de asemenea, de P.D.-L. Braşov.
Tărăşenia a ieşit la iveală după ce mai mulţi patroni au sesizat D.N.A. şi organele abilitate asupra neregulilor. Culmea e că doi dintre reclamanţi, Ovidiu Tiţion şi Dorin Lazăr Maior, au fost reţinuţi de procurorii D.N.A. pentru săvîrşirea infracţiunii de şantaj, după ce li s-a înscenat un „flagrant".
Conducerea filialei braşovene a băncii a construit o adevărată caracatiţă financiară de creditări fără acte justificative, estimată la aproximativ 4.000 miliarde de lei vechi. Deşi auditul intern efectuat de Direcţia de Audit şi Control Intern în 19.12.2006 confirma ilegalităţile săvîrşite de Mihai Maţepiuc, din calitatea de director adjunct al filialei Romexterra Brasov, împreuna cu Iulian Doftoreanu (patronul firmelor Maroma Invest S.r.l. Braşov) şi Cristian Butum (administratorul S.C. Butimex S.r.l. Braşov), dosarul a fost trecut pe linie moartă. Organele de ancheta şi procurorii D.N.A. Braşov sunt acuzaţi că au încropit un dosar de şantaj, pe numele omului de afaceri Dorin Lazăr Maior (preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 - România). „Procurorul Sulu şi alţi doi domni, procurorul Drilea şi procurorul Gliga (actualmente avocatul lui Iulian Doftoreanu), la ordinele procurorului-şef Valentin Şelaru, au «orchestrat» dosarul de şantaj în care am calitatea de învinuit şi au pus în mişcare acest angrenaj de forţă", spune Dorin Lazar Maior.
Caracatiţa infracţională
„Escrocheria a ieşit la iveală după ce atât eu, cât şi alţi câţiva patroni am sesizat D.N.A. şi organele abilitate asupra neregulilor de la Romexterra Bank Braşov. Cu toate acestea, la finele lunii decembrie 2006, mie şi lui Ovidiu Tiţion ni s-a înscenat un flagrant de către procurori... La finele lunii decembrie 2006 am fost reţinuţi de procurorii D.N.A. pentru săvârşirea infracţiunii de „şantaj", explică Maior.
De remarcat că acţiunea procurorilor a demarat după ce Iulian Doftoreanu şi Cristian Butum, amicii fostului director adjunct al Băncii Romexterra, filiala Braşov, Mihai Maţepiuc, s-au autodenunţat cu scopul de a se proteja. Anunţul privind implicarea conducerii Romexterra în scandal a fost confirmat atât de acuzaţii din dosar, cât şi de Parchet.
„Toate operaţiunile bancare erau coordonate de Maţepiuc din postura de director executiv al Romexterra Bank, filiala Braşov, prin întocmirea de dosare fictive de acordare a creditelor pentru societăţile noastre, iar creditele obţinute au fost dirijate către alte societăţi, printre care şi cele administrate de Iulian Doftoreanu şi Cristian Butum", afirmă Dorin Lazar Maior.
Audiat în dosarul 941/197/2007, în 19.04.2007, Mihai Maţepiuc a afirmat că „Centrala Romexterra Bank S.A. din Bucureşti a observat aceste ilegalităţi, dar preşedintele executiv Adrian Radu nu a sesizat organele judiciare, susţin patronii societăţilor prejudiciate". Avocaţii lui Maior şi Tiţion susţin că „sistemul practicat de Maţepiuc era simplu şi profitabil. Pe numele unor firme curate, care nu avuseseră niciodată incidente de plată, se deschidea un nou cont, despre care ştiau doar directorul adjunct Maţepiuc şi unul-doi complici, unde se vărsau sume mari de bani. Valoarea creditelor varia între 1,5 şi 3,5 miliarde de lei vechi. Din conturile respective, prin operaţiuni fără acoperire - gen storno, factură sau ordin de plată, fără niciun indiciu pentru a fi identificate -, sumele ajungeau în conturile firmelor lui Butum şi Doftoreanu. După cum reiese din datele furnizate la dosar de bancă, cele 10 firme ale lui Doftoreanu înregistraseră 339 de incidente de plată. Cea mai mare parte a creditelor era acoperită în scurt timp, proprietarii conturilor având de plătit comisioanele. Situaţia a devenit critică în momentul în care nu au mai fost restituiţi banii, iar firmele care habar n-aveau ce se petrece au fost somate să achite datorii de care nu ştiau, dar care figurau în contul lor".
Incident da, dar minor(?)
Deşi recunoaşte cele petrecute la filiala Braşov, conducerea Romexterra Bank consideră, însă, că este vorba de „un incident minor", pentru că „respectivele acordări de credite şi transferurile au fost un simplu rulaj şi nu au creat prejudicii importante clienţilor", se arată într-un comunicat al băncii.
La începutul anului 2007, Mihai Maţepiuc şi încă un director au fost „trecuţi pe linie moartă" pentru ca nu au respectat condiţiile de acordare a creditelor. „Domnul Maţepiuc Mihai, directorul adjunct al Băncii Romexterra Bank - sucursala Braşov a efectuat 145 de operaţiuni de creditare neautorizate, în conturile a 63 de clienţi ai sucursalei braşovene, în suma de 21.590.000 lei noi. Operaţiunile sunt neautorizate, întrucît nu au existat documente de creditare, iar membrii conducerii băncii nu au avut cunoştinţă de acţiunile lui Maţepiuc. În 20.09.2006, Maţepiuc a efectuat 92 de operaţiuni de creditare neautorizate în valoare totală de 10.167.662 lei noi, în conturile de disponibil de credite de la 63 de clienţi ai sucursalei băncii. Operaţiunile s-au extins la un grup de 73 de operatori economici. Principalii beneficiari au fost firmele But, patronate de Cristian Butum, şi grupul Advertising, condus de Iulian Doftoreanu. Conform inspectorilor financiari bancari Alexandru Cătălin Albu şi Gheorghe Telea, împreună cu directorul Viorel Tuinea, persoanele vinovate sunt Mihai Maţepiuc şi Floarea Tătar, care au încălcat prevederile legale", se precizează în raportul de audit intern, ca urmare a controlului efectuat în decembrie 2006 de către Direcţia de Control a Romexterra Bank.
„Pentru darea sa de mână, Mihai Maţepiuc a fost premiat cu suma de 30.000 lei noi. Este primul caz în care directorul unei bănci se împrumută de la un restanţier al băncii pe care o conduce", mai spune Dorin Lazar Maior
Procurori implicaţi în tărăgănarea dosarului şi ascunderea dovezilor
„Atât în decembrie 2006, când am probat prin extrase de cont, deci probe obiective care nu puteau fi interpretate, că aceste persoane juridice accesau credite din firmele mele, care erau folosite de Doftoreanu şi Butum, şi chiar după arestarea mea, în instanţă am arătat extrasele de cont prin care se vedea clar cum 6 miliarde lei vechi, pe data de 29 decembrie, la ore târzii în noapte, au ajuns din conturile firmelor lui Doftoreanu şi But în contul firmelor mele, fără ca eu să fi pretins acest lucru. La presiunea acestei instituţii KGB-iste, care este D.N.A. Braşov, acei judecători care instrumentau dosarul de şantaj refuzau să ţină cont de aceste probe. Procurorul Sulu şi alţi doi domni, procurorul Drilea şi procurorul Gliga, la ordinele procurorului-şef Valentin Şelaru „au orchestrat" dosarul de şantaj în care am calitatea de învinuit şi au pus în mişcare acest angrenaj de ascundere a unor dovezi clare", afirmă Dorin Lazar Maior. Mai mult, dosarul ar fost ţinut pe loc la D.N.A. Braşov, deşi „ar fi fost normal ca la scurt timp de la apariţia Legii nr. 69 din 2007(anticorupţi), cazul să fie trimis spre judecare organelor competente, adică la structurile Parchetelor abilitate în anchetarea infracţiunilor de uz de fals, fals, înşelăciune - ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent. Escamotarea faptelor a dus la diminuarea pedepselor. Dosarul cazului Romexterra Bank Braşov a fost ţinut ani buni în loc fără motive cunoscute de acelaşi D.N.A. Braşov, care solicita controale din partea organelor coercitive ale Ministerului Finanţelor (A.N.A.F.) cu scopul de a introduce în ecuaţie un alt păgubit... bugetul de stat", a explicat dipl. ec. Mihai Bărbuliceanu.
Pagubă imensă la buget
În realitate, ca urmare a operaţiunilor bancare desfăşurate, la un rulaj de aproximativ 4.000 miliarde de lei vechi, prin neplata TVA, s-a produs un prejudiciu la bugetul de stat de aproximativ 800 de miliarde lei vechi. Toate aceste jocuri de culise au ca efect distragerea atenţiei de la adevăratul făptuitor, respectiv persoana juridică Sucursala Romexterra Bank Braşov prin funcţionarii săi, iar adevăraţii păgubiţi sunt cele 73 de societăţi comerciale în contul cărora s-au efectuat operaţiuni bancare ilicite. „În mod normal, toate sumele obţinute de la Sucursala Romexterra Bank Braşov, sub formă de dobînzi şi comisioanele aferente tranzacţiilor ilicite, ar fi trebuit constatate şi confiscate de D.N.A. Braşov, în baza unei expertize judiciare. Deşi a fost informată de aceasta situaţie dovedită clar prin documentele de audit intern efectuat de Romexttera Bank, la data de 19.12.2006, D.N.A. Braşov a ţinut sub secret acest document", mai explică Dorin Lazar Maior. Acesta mai spune că, de fapt, „noi am fost cei şantajaţi. Nu vom mai primi credite de la Romexterra Bank şi vom fi trecuţi pe lista firmelor ce nu mai pot primi nici un fel de credite. Când am observat ce se petrecea în conturile noastre, unde primisem sume de bani sub forma de credite pe care nu le solicitasem şi am încercat să ajungem la o soluţie cu banca, ni s-a înscenat un simulacru de flagrant, fiind, apoi, arestaţi preventiv. Asta, deşi noi formulasem plângeri împotriva directorului adjunct al Romexterra, care a efectuat operaţiuni ilegale prin intermediul conturilor noastre. Întâlnirea, la care au fost prezenţi şi avocaţii noştri, nu a avut în nici un caz rolul vreunei acţiuni care să încalce legea. Ne aflam într-o situaţie stranie, ce trebuia clarificată. Despre ce a urmat, arestarea şi perioada de după, pot spune că nu a existat niciodată prezumţia de nevinovăţie".
Cum funcţiona suveica
Potrivit lui Maior, prin acţiunea grupului Maţepiuc, Butum, Doftoreanu, au fost păgubite peste 60 de firme. S-au folosit, în majoritatea cazurilor, acte false: „Din examinarea extraselor firmelor noastre a rezultat că în conturi s-au introdus sume foarte mari de bani, fără acordul nostru, care, apoi, au fost direcţionate spre alte societăţi fără a exista dispoziţii scrise în acest sens. Toate operaţiunile bancare au fost coordonate de directorul adjunct al sucursalei Braşov a Romexterra Bank, Mihai Maţepiuc. Dosarele au fost ticluite pentru a da impresia că sunt cereri veritabile prin care solicitam credite. S-au folosit inclusiv ştampile falsificate, pentru a crea o impresie de acoperire juridică". Tot ceea ce susţine Maior despre Maţepiuc îşi are confirmarea în declaraţia acestuia din urmă, dată, sub jurămînt, în faţa instanţei Tribunalului Braşov. În fapt, Maţepiuc recunoaşte că a organizat o activitate de spălare a banilor şi a susţinut-o în sistem suveică în scopul de a ajuta şi facilita pentru un grup de firme derularea unor afaceri cu banii obţinuţi din creditele fictive. „Beneficiari Cristian Butum şi Iulian Doftoreanu, prin firmele pe care respectivii le deţin, nu au uitat cine le-a băgat banii în traistă. Astfel că după ce a fost dat afară de la bancă, Maţepiuc a fost angajat la firmele celor doi", precizează Maior.<-->
| Comments |
|
|
||||||||
|
||||||||
!joomlacomment 4.0 Copyright (C) 2009 Compojoom.com . All rights reserved."
| < Anterior | Următor > |
|---|
