Deoarece în acest moment preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu este principalul motor în realizarea acestui proiect, fiind sprijinit şi de ex-ministrul Niţă, primarul Scripcaru, după o perioadă în care a încercat stoparea proiectului aeroportului de la Ghimbav, a decis, iar Consiliul Local a votat pe 27 iulie 2009, să construiască şi el un aeroport mai mic, de doar 3 milioane de euro, lângă cel internaţional. Povestea este similară cu cea a construirii unui spital universitar la Braşov. Acesta ar fi costat 40 de milioane de euro, din care jumătate din sumă urma să fie obţinută din vânzarea spitalului Mârzescu. Atunci, Căncescu dorea amplasarea noului spital clinic de urgenţă la Hărman - unde are un primar liberal - la 10 kilometri de Braşov, iar Scripcaru în municipiu Braşov. Cum spitalul ,,Mârzescu" este o donaţie făcută în 1938 ,,comunei" Braşov - o regiune ce cuprindea la vremea respectivă Braşov, Săcele, Râşnov şi se întindea până aproape de oraşul Făgăraş - CJ şi CL Braşov şi se judecă încă pentru proprietatea amintită, deşi restul de finanţare a dispărut, iar firma spaniolă IBADESA, implicată în proiect a pierdut două milioane de euro. De aceea Ibadesa a cerut intervenţia Guvernului Român, nemulţumită fiind că autorităţile judeţene din Braşov nu respectă clauzele contractuale privind construirea spitalului de la Hărman. Spitalul, a cărui piatră de temelie a fost pusă în decembrie 2006 a fost sprijinit şi de ambasadorul Spaniei şi trebuia proiectat, construit şi dotat de firma spaniolă împreună cu cele două instituţii amintite. Purtătorul de cuvânt al ministrului Niţă în Braşov, Răzvan Popa, a declarat sec la vremea respectivă ,,IBADESA să uite numărul de telefon al domnului ministru"
În ultima şedinţă a Consiliului Local Braşov de la finalul lunii iulie 2009, la punctul 66 de pe ordinea de zi, mai exact, prin hotărârea numărul 589- 2009, s-a aprobat cu unanimitate "Proiectul de hotărâre privind aprobarea actului constitutiv al S.C. AERODROMUL IOSIF {ILIMON S.R.L.". Aerodromul, chipurile, urmează să fie construit pe terenul IAR Ghimbav, şi va fi destinat avioanelor de mici dimensiuni. Acesta va avea un acţionariat format din Primăria Braşov ( 51 procente ), IAR Ghimbav ( 44 procente ) şi Aeroclubul Român ( 5 procente) şi va fi destinat avioanelor mici, de până la şase persoane. Însă, practic, între locul unde s-a delimitat perimetrul pentru construcţia Aeroportului Internaţional Ghimbav, proiect sprijinit în special de Aristotel Căncescu, preşedintele liberal al CJ Braşov şi de ministrul pesedist Constantin Niţă şi aerodromul promovat de primarul pedelist al Braşovului George Scripcaru sunt doar câteva zeci de metri. În schimb aeroportul mic este susţinut şi de miniştrii Radu Berceanu şi Adrian Videanu, miniştrii ce se opun însă proiectului tandemului Căncescu - Niţă. De altfel Radu Berceanu a ameninţat încă de pe vremea când era ministrul transporturilor în Guvernul PD - PNL Tăriceanu că „nici un avion nu va decola sau ateriza la Braşov fără avizul nostru". Berceanu a rămas consecvent dorinţei de a-i pune piedici foctului său coleg de la PD, actualul liberal Căncescu, declarând în luna martie anul acesta că ,"cei care vor neapărat să ajungă cu avionul la Braşov vor putea ateriza pe un aeroport mai mic ( cel propus de colegul său Scripcaru, n.n. ) care este o chestiune fezabilă". Societatea va avea un capital iniţial de 90.000 lei, avînd obiect principal de activitate „Transporturi aeriene după grafic" şi „Transporturi aeriene ocazionale". „Aerodromul şi aeroportul nu se exclud şi nu se blochează, ci se pot completa reciproc, iar specialiştii tehnici IntelCan spun că aceste două proiecte se pot corela şi pot deveni parte integrantă", a explicat primarul George Scripcaru. La rândul său directorul IntelCan pentru România, Ioan Toma, ne-a declarat în exclusivitate că „nu cred că proiectul celuilalt aeroport este fezabil". Vicepreşedintele CJ Braşov, Ion Ochi ( PSD), l-a definit, atunci când a aflat de la noi că proiectul s-a votat drept „o prostie bazată pe orgolii inutile, când noi, de fapt, avem nevoie de proiecte de anvengură"
Intelcan - câştigător
La sfârşitul lunii februarie 2007 a avut loc la Consiliul Judeţean Braşov licitaţia internaţională publica deschisă pentru proiectul aeroportului braşovean. Din cele 23 de oferte făcute ca intenţie de participare, s-a ajuns la una singură, respectiv cea a firmei IntelCan Tehno Sistem Canada. Interesant de amintit este faptul că între această firmă şi Consiliul Judetean Braşov, Consiliul Local Braşov, Primaria Ghimbav, dar si consiliile judeţene din Covasna si Harghita, exista deja de peste un an de zile o asociere cu IntelCan având drept scop tocmai construirea aeroportului de la Ghimbav. Astfel, după ce s-a făcut această primă asociere privind construcţia unui aeroport în valoare de 100-112 de milioane de euro, între Consiliului Judetean Braşov cu IntelCan, pentru ceea ce trebuie să fie SC Aeroportul Internaţional Brasov-Ghimbav SA, edilii locali au realizat că pentru a respecta, totuşi, şi legea trebuia efectuată o licitaţie internaţională. Asta deoarece pentru o asociere între instituţiile amintite şi firma castigătoare a licitaţiei - firmă ce s-a dovedit a fi tot IntelCan - în scopul unui parteneriat public-privat ce urma să investească peste 100 de milioane de euro din banii publici, împrumuturi bancare internaţionale dar şi cu aportul de capital adus de câştigătoarea licitaţiei, normele UE şi cele româneşti solicită o licitaţie internaţională.
Numai că, potrivit directorului pe România al canadienilor, Ioan Toma, suma de „3 milioane de euro, chiar şi pentru un aerodrom de mici dimensiuni, este exagerat de mică. Gândiţi-vă cât costă un kilometru de autostradă. La un preţ acceptabil de zece milioane de euro, cu trei milioane de euro nu pot să realizeze nici 300 de metri de pistă, pentru că aceasta costă mai mult. De unde vor avea bani pentru turnul de control sau pentru o mică clădire unde urmează să tranziteze pasagerii. Mă îndoiesc că vor primi avizele necesare dacă se respectă cadrul legal". Asta, după ce Berceanu, Ministrul Trasporturilor, a declarat că susţine un aeroport la Braşov ceva de genul mic, foarte mic... spre deloc. Oricum, până acum, conform vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Ion Ochi, s-au cheltuit aproape cinci milioane de euro pentru proiecte începute sau în curs de efectuare referitoare la aeroport. „Cam jumătate din această sumă a fost achitată de către noi, iar diferenţa a fost suportată de partenerii noştri de la firma Intelcan" susţine şi Căncescu. Banii au fost cheltuiţi pe studii de fezabilitate şi pe diverse alte proiecte referitoare la pistă şi aeroport, dar şi pentru îmbunătăţirea căilor de acces către viitoarea zonă a aeroportului. In schimb, în opinia lui Ochi, aeroportul lui Scripcaru este "o greşeală. Nu are nici un folos. La ce este bun un asemenea aeroport? Pentru turism, pentru transport? Nu cred" ne-a declarat acesta la aflarea veştii că şi aerodromul va intra în linie dreaptă.
Lupte la ,,baionetă" pentru terenurile Aeroportului
Lucrările la aeroportul Braşov urmau să demareze în luna noiembrie 2008 conform preşedintelui Intelcan TechnoSystems Inc. din Ottawa - Canada, Ron Weisenberger. Unul din motivele acestei întârzieri l-a reprezentat neaplicarea unei hotărâri de guvern date de cabinetul Tăriceanu, prin care se transmitea o suprafaţă de 200 de hectare de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav.
Un război al declaraţiilor a început atunci când primarul Scripcaru, fiind împotriva aeroportului, l-a acuzat pe şeful CJ Braşov, Aristotel Căncescu şi pe ministrul IMM, pe atunci, Constantin Niţă de faptul că „oamenii ăştia sunt cu capul. Toţi visează deja la duty free, la linii de taxi pentru aeroport, la curse low cost. Dar în PUZ, IAR Ghimbav e spaţiu maro, teren viran, vor să o radă de pe faţa pământului. Pe mine mă interesează şi ce se întâmplă cu terenul, pentru că acolo se ţese o plasă. Iei 200 de hectare de teren de la stat, îl treci de la ADS la CJ, CJ şi-l trece în patrimoniu, apoi în firmă privată, intră ca aport în firmă, firma asta ia terenul, îl pune garanţie la bănci, se iau banii de la bancă şi terenul s-a dus". Părerea primarului Braşovului era susţinută şi de... de exemplu, în 2002 când, în calitatea de viceprimar, avea să încheie astfel de afaceri în numele Primăriei Braşov cu Ori Zinger într-o singură lună. Astfel, prin Hotărârea de Consiliu Local cu numărul 59533 din martie 2005 prin care uneia dintre firmele lui Zinger, SC Tivina SRL, i s-a oferit o cesiune de 49 de ani pentru 1.200 de metri pătraţi intravilan pentru „extinderea unor construcţii existente" pentru 0,57 euro metrul pătrat pentru un an de zile sau şi tot fără nici o licitaţie aceeaşi firmă a obţinut un alt teren de 1,3 hectare intravilan pentru 0,75 euro metrul pătrat pe an timp de 25 de ani în scopul ridicării unui centru comercial. Tot atunci, un alt teren aflat chiar în centrul economic al Braşovului, mai exact pe strada Hărman, a fost oferit tot printr-un proiect de hotărâre de Consiliu Local şi tot fără nici o licitaţie, firmei ,,SC ORIART HOUSE SRL", aparţinând, curios... lui Ori Zinger. Ca haosul să fie perfect, în hotărâre apare că este vorba de 9.800 de metri pătraţi, iar în documentaţia făcută de o firmă de experţi se spune că este vorba de 10,21 hectare intravilan. Deci, dintr-o mişcare de mâini, la solicitarea expresă a primarului Scripcaru, finanţatorul din campaniile sale electorale, dl. Zinger şi-a tras o ditamai hardughia de clădire pe unul sau poate zece - nici cooperativa din consiliu local nu mai ştie de ceva ani ce votează - hectare intravilan pentru 0,5 eurocenţi redevenţă pe an pentru metrul pătrat.
„Lasă, bă, prostiile!"
Am încercat să aflăm de la primarul Scripcaru cum de s-au atribuit aceste terenuri. Primarul urbei ne-a declarat: „lasă, bă, prostiile!" S-ar putea spune că vorbim în afara subiectului dar răspunsul primarului este definitoriu şi cu termen declarativ şi pentru problema aeroportului. Tocmai de aceea grija primarului Braşovului pare foarte întemeiată. Scripcaru ştie foarte bine despre cum pot să transferi din patrimoniul statului în cel privat terenuri pentru sume infime. Mai ales că pentru construcţia ,,aeroportului mic" se vor folosi terenul, pistele şi turnul de control de la IAR Ghimbav, deşi această societate este, aşa cum am mai spus, minoritară în noua asociaţie.
Beţe-n roate
Colac peste pupăză, cu toate că au fost făcute demersuri importante de către administraţia judeţeană pentru finanţarea aeroportului internaţional de la Braşov, precum şi clarificarea situaţiei judiciare a terenului aferent construcţiei, pedeliştii îşi vâră codiţa pentru a frânge demersurile pentru implementarea proiectului. Astfel, într-o intervenţie recentă la postul de televiziune MixTV (aparţinând preşedintelui CJ, Aristotel Căncescu), Mircea Toader, liderul grupului PD-L, a afirmat că cele 200 de hectare pe care se va construi aeroportul sunt deja vândute către terţi de către Consiliul Judeţean Braşov. În replică, consilierul judeţean liberal Sebastian Grapă a susţinut că aceste afirmaţii nu sunt adevărate, fiind doar speculaţii „portocalii", acesta atestând printr-un extras CF, datat ulterior afirmaţiilor lui Toader, că terenul aeroportului se află în proprietatea administraţiei judeţene. Mai mult, Grapă a trimis către grupul PD-L documentele care atestă veridicitatea proprietarului terenului de la Ghimbav.Aeroportul în linie dreaptã
Grupul de bănci austriece, Erste Bank, care a câştigat licitaţia pentru creditarea finanţării Aeroportului Braşov-Ghimbav, a acceptat deschiderea liniei de credit de 100 milioane de euro, în urma întrevederii, la Viena, cu delegaţia braşoveană, condusă de şeful Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, împreună cu vicepreşedintele aceleiaşi instituţii, Attila Kovacs, şi cu Ron Weissberger, conducătorul Intelcan, care a fost autorul montajului financiar. Bancherii austrieci au înăsprit însă condiţiile de creditare, adăugând o nouă clauză, aplicabilă în cazul în care aeroportul va suferi pierderi în primii trei ani.
Noua garanţie poate urca până la câteva milioane de euro, în cazul în care traficul anual, calculat de firma Mod McDonald, specializată în astfel de studii pentru aeroporturi, nu atinge 200.000 de pasageri anual, începând cu anul II de exploatare. Practic, rata şi dobânda băncii vor fi acoperite de Consiliul Judeţean dacă nu vor fi veniturile preconizate, urmând a fi suportate efectiv diferenţele dintre ratele bancare şi veniturile anuale realizate. Înăsprirea condiţiilor de creditare face parte din restricţionarea politicii de creditare a marilor trusturi bancare internaţionale, ca efect al crizei economice mondiale.
Pierderi improbabile
Bancherii austrieci au dorit să primească garanţii palpabile pentru o asemenea situaţie, chiar dacă improbabilă, potrivit conducătorilor firmei canadiene Intelcan şi a şefului CJ Braşov, Aristotel Căncescu. "Întâlnirea de la Viena cu bancherii de la Erste Bank a vizat în primul rând situaţia terenurilor intabulate pentru suprafaţa aeroportului, a celor 200 de hectare de teren preluate prin hotărâre de guvern, dar şi divergenţele existente pe plan local, care erau ştiute şi la Viena. Le-am clarificat toate aceste aspecte, inclusiv faptul că Parlamentul a votat în final aproape în unanimitate transferarea terenului necesar (de la ADS n.r.). S-a cerut o garanţie suplimentară, "put obtion", în cazul în care se înregistrează pierderi în primii ani de exploatare, caz neverosimil, credem noi. Spre exemplu, aeroportul din Cluj, precum şi cel din Timişoara, înregistrează anual un trafic de peste un milion de călători, faţă de 100.000 călători preconizaţi. {i la noi estimăm aproape 1.250.000 de călători anual. I-am convins pe bancherii austrieci, astfel încât au decis să deblocheze creditarea", susţine Căncescu.
Încep lucrările
Deşi nu s-a trecut încă la construirea aeroportului, liderii CJ Braşov susţin că au în cont cele 14 milioane de euro, care ar urma să fie folosite pentru demararea lucrărilor, dar preferă să amâne momentul până la deschiderea efectivă a creditării. Până în prezent s-au plătit studiile de fezabilitate şi proiectele, diferenţele de terenuri necesare, lucrările de împrejmuire şi alte asemenea lucrări auxiliare, urmând ca, din anul 2010, să decurgă cele 24 de luni asumate de constructor, până la finalizarea aeroportului.
Proiectul va rezolva şi problema transportului aviatic pentru zona secuimii, Covasna-Harghita, aspect susţinut de vicepreşedintele Attila Kovacs: "Reprezentanţii băncii au fost mulţumiţi că vor fi satisfăcuţi şi călătorii maghiari din zona secuimii, care va fi astfel conectată la posibilităţile acestui aeroport".
Un aspect negativ la negocieri a fost lipsa de implicare a Primăriei Braşov, care, deşi partener cu CJ Braşov, nu a venit cu suma de 7 milioane de euro pentru începerea lucrărilor. "Deşi are 10 procente, Primăria Braşov nu a alocat sumele necesare începerii investiţiei şi doar noi am alocat suma de 14 milioane de euro, inclusiv în locul Primăriei. Noi dorim în continuare implicarea municipiului Braşov în proiect, aspect dorit şi de austrieci. Oricum am obţinut creditarea destul de greu, având în vedere că bancherii austrieci privesc cu îngrijorare evoluţia crizei economice din România, deşi apreciază situaţia judeţului Braşov şi a Consiliului Judeţean Braşov, ca fiind suficient de solidă, din perspectivă financiară. Ei au vrut să se asigure, inclusiv împotriva unui eventual faliment al operatorului acestui aeroport, situaţie des întâlnită pe plan internaţional" a completat şeful CJ Braşov.
Marius OLA
| Comments |
|
!joomlacomment 4.0 Copyright (C) 2009 Compojoom.com . All rights reserved."
| < Anterior | Următor > |
|---|
