Atitudini

Iohannis a mai încasat una peste cocoașă de la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

  După Comunicatul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care Iohannis era acuzat de amestec în problemele […]

 

După Comunicatul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care Iohannis era acuzat de amestec în problemele privind justiția, publicat și de noi sub titlul Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dă de pământ cu impostorul Iohannis și îl acuză de ingerințe deosebit de grave la adresa independenței justiției, trepădușii prezidențiali au publicat pe site-ul numit neaoș românește presidency.ro textul de mai jos:

„29 August 2019

Referitor la comunicatul de presă al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 29 august a.c., Administrația Prezidențială face următoarele precizări:

Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură.

Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional.

Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător.

Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Președintele României să numească în funcția de ministru un judecător, așa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării.

Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate.

Prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.”

Sursa: Administrația prezidențială

Replica a sosit prompt! Iată textul, cu mențiunea că sublinierile aparțin redacției:

„30 August 2019

Precizări ale Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în scopul lămurii opiniei publice cu privire la afirmațiile cuprinse în comunicatul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 29 august 2019

Pentru corecta informare a opiniei publice, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilității cu funcția de judecător și a momentului în care aceasta apare.

Recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală.

Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independența sa ulterioară.

Dacă depășim standardele din Kyrgyzstan și ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților. Rațiunea acestei derogări pornește de la nevoia de a asigura bunul mers al justiției, prin folosirea experienței deosebite a magistraților, ce cunosc, în mod direct, realist și profund, problemele sistemului.

Spre exemplu, ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanţă după expirarea mandatului.

Reglementări sau situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde  judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă.

Ca atare, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

În ceea ce privește legislația română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcție a acestuia.

Niciun considerent din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia.

În ceea ce privește incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție.

Analiza textelor legale și interpretarea lor, în litera și spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoștințe juridice, implică rigoare și interpretarea acestora în concordanță cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuție, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, și nu a Președintelui României.

Transmiterea de către  Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă.

Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică.

Asigurăm cetățenii României că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independența puterii judecătorești de orice fel de presiuni și imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție.”

                                        Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

 

4 Comments

  1. Galateanu Gelu

    Un răspuns pe cât de logic,documentat si profesional redactat , pe atât de inutil pentru personajul “andrisant” – scrasnitor, încruntat ,amenințător, disprețuitor si ,in ultima instanța , imund . E ca si cum ai ucide o musca de rahat pe propriu-ți obraz cu palma. Te lovești si te murdărești in același timp , dezgustator oricum !

  2. Augusta

    Ce tupeu are cretinoidul klaus! Daca lumea il voteaza pe ticalosul asta, isi merita soarta.

    • Ion Gageanu.

      Corect. Numai ca avem o tara plina de cretinoizi.

  3. alex

    Subscriu la cele spuse de tine, Augusta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*