Puncte de vedere

Justitia si ororile ei (IV)

    Dacă România este con­siderată drept ţara cea mai coruptă din Europa iar Bucu­reş­tiul a devenit arena circului politic naţional, în planul urbei noastre lucrurile nu se prezintă mai bine. Pentru a înţelege sen­sul acestei afirmaţii vă propun o scurtă retrospectivă a eve­ni­men­telor petrecute la Tg. Mureş.
    În luna decembrie, în lo­curile rămase vacante, de pre­şedinte al Tribunalului şi al Curţii de Apel Mureş, au fost înscăunaţi, nu se ştie pe ce criterii, doi magistraţi: Sonia Deaconescu (o  judecătoare tânără, cu doar 5 ani vechime în magistratură) şi Artenie Cor­doş (amicul ex-magistratei cer­tate cu legea, Andreea Ciucă). Fosta ocupantă a acestui foto­liu, Floarea Grosu, nu a stat cu mâinile în sân. Abila jude­cătoare, pentru a scăpa de răz­bunările unor colegi cărora le-a făcut viaţa amară, sprijinită de un CSM ticăloşit, a fost numită în „comisia celor 5 judecători de la curtea regelui-marinar Bă­sescu. Deşi CSM-ul o pro­pusese în 2003 pentru funcţia de judecător al Curţii Penale de la Haga, ministrul de externe de atunci, Mihai Ungureanu,   i-a retezat aripile. Ambiţioasă şi maestră în trasul sforilor, uzur­patoarea ex-Ciucei magis­tra­te a reuşit, prin metode doar de ea ştiute, să se caţere pe scara imposturii…
    Vă întrebaţi desigur, ce face coana Ciucă, pe unde umblă şi cu ce se mai ocupă. Ei bine, fosta magistrată „consiliază” gru­pul infracţional Florea-Ţer­bea-Oprişcanu de la Hotel President şi MANADAS (n.a: rezultate din devalizarea fostei fabrici de piele şi mănuşi). Membră activă a grupului MISA, amica misistei Monica Ma­covei, se mai integrează une­ori în acel absolut nimic al pornografiei şi dezmăţului co­lec­tiv… după care, pentru a-şi curăţi păcatele, umblă pe la biserici şi mănăstiri pozând în mare credincioasă.
    Şi mai face ceva ex-Ciuca ma­gistrată: îşi trafichează influenţa pentru a scăpa ne­vă­tămată din dosarele în care este cercetată. Unul dintre acestea se află la Tg.Mureş, are o ve­chime de 3 ani şi este neso­lu­ţionat. Este un dosar greu, cu infracţiuni economice, în care s-au furat miliarde; un dosar din care au dispărut probe, în­scrisuri şi declaraţii, bazat pe  trafic de influenţă, fals şi uz de fals,  despre care promit că o să vă vorbesc după Sfintele Săr­bători ale Crăciunului.

{mosimage}  2. Revenind la ultimele eve­nimente petrecute la Tg.Mureş, în 4 decembrie a.c. d-na Geor­geta Frâncean, cunoscuta jus­tiţiabilă târgumureşeană (vezi foto), a protestat în faţa Tribu­nalului Mureş împotriva mo­dului în care poliţiştii şi ma­gistraţii mureşeni instrumen­tea­ză dosarul în care şi-a pier­dut viaţa fostul său soţ, Farcaş Ioan. D-na Frâncean a adus acuzaţii grave la adresa poliţiştilor Vornicu Ioan, So­meşan Alexandru (n.a: im­plicaţi şi în afacerile murdare ale asociaţiei de locatari nr.6), a procurorilor Tiberiu Onea şi Mircea Emil Ciprian, pe care îi acuză de muşamalizarea ”acci­dentului-CRIMĂ de la Predeal din 23.06.07 cât şi a furtului comis asupra lui Farcaş Ioan”. D-na Frâncean a solicitat in­tervenţia procurorului general al Parchetului CA Dan Petru pentru obţinerea de copii după acte din dosarul nr.3978/P/07. Cererea i-a fost refuzată aşa după cum şi nouă, reprezen­tanţilor mass-media, tartorele şef al Curţii de Apel ne-a refu­zat acordarea unui interviu.
La aceiaşi dată am asistat personal la o bătaie de joc co­lec­tivă, care în termeni eu­fe­mistici se numeşte „audienţă la prefect”. În fiecare zi de marţi, începând cu ora 10,00 pre­fec­tul Ciprian Dobre organizează audienţe cu publicul. Asta doar teoretic, căci practic, lucrurile nu sunt aşa. ..Fiind înscrisă pe lista audienţelor programate pen­tru acea zi,  m-am convins că prefectul nu e doar ne­pă­sător la problemele oamenilor, dar îi şi umileşte în mod pu­blic. Astfel, pentru audienţa din 4 decembrie, în sala de aş­teptare era aşteptat de 15 per­soane. Unii veneau din Tg. Mureş, alţii de la depărtare. Aşteptându-l pe „perfect” să coboare din turnul său de fil­deş, oamenii au început să îşi ver­se năduful.
    Domnul Pop Toader – pen­sio­nar din Nazna, se plângea că anul acesta se prezintă pentru a opta oară în audienţă, dar că încă nu a reuşit să-l vadă la faţă pe Ciprian Dobre. În 2000, pe Str. Mureşului s-au făcut să­pă­turi pentru introducerea canali­zării şi a apei potabile, însă nici în prezent şanţurile nu au fost acoperite. Acuzele celor 123 familii care locuiesc în zonă îl vizează pe primarul ca­meleon politic Sângeorzan Re­mus şi pe consilierul local Ben­­ţa La­zăr.
Domnul Şulea Victor, pen­sio­nar din Cristeşti, afirma că problema sa referitoare la pu­nerea în posesie în baza Legii 18/91 durează de 17 ani, că deşi are la bază o sentinţă ju­decătorească, punerea în po­se­sie pentru cei 0,42 ha teren agri­col nu a fost înfăptuită. Un alt domn din Beica de Jos, Ba­ra­bas Attila, care era la a 11-a audienţă, a pierdut un proces de 40 de milioane din vina pre­fec­turii. Oamenii povesteau, tim­pul trecea şi „perfectul” nu mai cobora… se făcuse ora 10,50. Şi nu se ştia dacă au­dienţa se va ţine sau nu. Sin­gura care a avut curajul de a ri­dica vocea şi de a cere in­for­maţii consilierilor care stăteau relaxaţi în camera audienţelor a fost, bineînţeles, sub­sem­na­ta. Roşie de furie, am bătut cu pumnul în masă, transmiţând prefectului că el e la dispoziţia publicului şi nu invers. Am aflat ulterior că Ciprian Dobre a apărut şi a ţinut faimoasa au­dienţă.

    3. Tot în 4 decembrie, câteva femei cu copii mici în braţe  cău­tau cu disperare sediul Avo­catului Poporului. Mi-au spus necazul lor: până în luna mai a.c. locuiau în Centrul social de noapte din Str. Rozma­ri­nu­lui nr. 36 din Tg. Mureş. Sub pretextul mansardării clădirii, administratorul centrului – Sze­kely Istvan, a evacuat cu ameninţări 9 familii care au în total 19 copii minori. Clădirea nu s-a mansardat dar admi­nis­tra­torul nu i-a mai primit îna­poi pe cei care acum sunt pe drumuri… La 6 decembrie doam­na Orban Rozalia din Tg. Mureş, Str. I.H.Rădulescu, o pensionară văduvă al cărui soţ a lucrat la  SC ZAMUR  SA a solicitat disperată ajutorul mass-media. Pentru a o deter­mina să îşi părăsească casa dobândită în proprietate în 2002, directorul defunctei so­cietăţi, Luţă Adrian şi admi­nis­tratorul-securist Molnar Ale­­xandru au început tero­ris­mul psihologic. Întâi i-au oferit 900 milioane lei vechi pentru a-şi cumpăra o altă locuinţă. Vă­zând că femeia nu acceptă, i-au tăiat curentul electric. Au ame­nin­ţat-o că îi vor cere o chirie atât de mare pentru accesul pe poteca care duce la stradă astfel încât să nu o poată plăti. Şi nu în ultimul rând, i-au spus că după Anul Nou îi vor tăia gazul şi apa. În această toam­nă, din ordinul celor doi ban­diţi, au fost masacrate şi vân­dute la fier vechi toate insta­la­ţiile rămase (n.a: printre ulti­me­le se numără 3 rezervoare de melasă din inox), următorul pas fiind „raderea” totală a ceea ce a mai rămas, în vederea construcţiei unui alt aşa-zis cartier rezidenţial. Tot jaful s-a petrecut cu complicitatea poli­ţiei conduse de marele Căbulea şi a predecesorului său Vasile Cotoară, fiind dirijat de ma­rio­netele sataniste din vârful piramidei.
    Cu nemernicia carac­te­ris­ti­că, Luţă şi Molnar au făcut viaţa amară şi altora care ar sta în calea noului proprietar al fabricii, venit cică din Li­tua­nia. Domnului Botos Ioska – cu 5 copii şi soţie oarbă – le-au ofe­rit 500 milioane lei vechi pen­tru a părăsi imobilul din Str. Libertăţii. Pe Chirilă Ioan l-au ameninţat cu tăierea ga­zului. Stoica Angelica şi Obreja Maria, două femei sin­gure, cedând în faţa ame­nin­ţărilor celor două bestii, contra modestei sume de 350 mi­lioane lei vechi, au părăsit imobilele în care locuiau din Str. I.H. Rădulescu. Tot anul acesta tandemul Luţă-Molnar a făcut presiuni şi asupra d-lui Nagy Peter (n.a: unicul pro­prietar al imobilul şi al te­re­nului aferent din Str. Băneasa 2A), „sugerându-i” să-şi caute o căsuţă la ţară sau un apar­tament la parter, pe care să i-l cumpere. Domnul Nagy este pensionar, are o afecţiune gra­vă a prostatei şi suferă de diabet zaharat în stadiu avansat, având pe rol un proces de ieşire din indiviziune cu ZAMURUL. Dânsul con­sti­tuie o piedică serioasă în acţiunea de evacuare silită a celorlalţi chiriaşi şi foşti angajaţi ai ZAMUR: Rusu Marin, Doşa Ioan şi Trif Augustin (n.a.: pri­mii doi au pierdut apelurile declarate la Tribunalul Mureş- complet format din Ioana Onea, Bereczki Adrian, în timp ce ce Trif A. se află încă în primă instanţă).
    Un lucru deosebit de trist este acela că în timpul pro­ce­selor pentru vânzarea locuin­ţe­lor de serviciu, în lupta cu asa­sinii instauraţi la conducerea ZAMUR, din cauza stressului, au murit 3 persoane: doctorul Lorincz Daniel (n.a:defunctul director Mănişor i-a luat ca­mera în care locuia, trans­for­mând-o în cabinet stoma­to­logic) şi soţii Imreh.
Revenind la abuzurile înfăp­tuite de magistraţi, vreau să vă spun că, completele de jude­cată se schimbă de la o şedinţă la alta; există judecători care so­luţionează cererile de recu­zare în aceeiaşi zi cu fondul cauzei (n.a: Cătălin Marchis, Veronica Păcurar în dos. 495/07), câte şi mai câte…
    CSM-ul- acest organ mare şi tare, în loc să verifice plân­gerile petiţionarilor (n.r. exem­plul concret – memoriul sub­sem­natei nr. 974/04) şi să le soluţioneze, doarme… Inspec­torii şefi ai Inspecţiilor Judi­ciare pentru procurori şi pentru judecători (Ion Burlacu şi Mi­haela Tropcea) şi cei 42 de magistraţi din subordine dor­mitează la rândul lor. Mai fac ei câte o simulare de control sau control de acoperire, cum vreţi să-i spuneţi, dar cam atât.
    Consiliului Securiştilor – con­­dus de Anton Pandrea îi con­­vine situaţia. Unica ocu­pa­ţie a organului este aceea de a împărţii prada adusă pe tavă de ma­gistraţii din subordine. După aceste consideraţii să re­vin la modul în care megistraţii mureşeni au soluţionat alte ca­zuri. Cazuri care cu siguranţă vor rămâne celebre în analele justiţiei mureşene.
 

Cazul Morariu Liliana- Delia

    Adică eu – arestată ilegal de două ori în luna octombrie 2004 pentru comiterea infrac­ţiunii de „audienţă”. Prima ares­tare a avut loc în 14 oc­tombrie – data la care a avut loc pronunţarea într-un dosar de calomnie prin presă intentat de securistul – impostor Oprea Alexandru (nr. 4128/03) şi in­strumentat de judecătoarea Li­li­ana Moţocan. La data pro­nunţării subsemnata am în­drăznit să gândesc cu voce tare şi să-i spun judecătoarei:
“Nu sînteţi judecător, apă­raţi hoţii şi mafioţii, nu m-aţi luat prezentă la ultimul termen şi nu aţi ţinut cont de docu­mentele depuse în apărare!”.
    Moţocan nu a întocmit pro­cesul-verbal de constatare a infracţiunii de audienţă şi nici nu mi-a luat declaraţie. La parchet am fost interogată de procurorul mafioţilor Gh. Cos­tea, care nu mi-a asigurat drep­tul la apărare prin avocat din oficiu sau avocat ales. Ca ur­mare a acestei încălcări a nor­me­lor procedurale, a doua zi am fost pusă în libertate, man­datul de arestare preventivă fiind lovit de nulitate absolută. Pe baza mărturiei mincinoase a judecătoarei Moţocan (ultraj în formă continuată) am fost din nou băgată la răcoare în arestul mizerabil al poliţiei Tg.Mureş, loc în care am petrecut alte două zile (din 21 până în 23 octombrie 2004). Ieşind din gaura neagră a arestului am consultat toate dosarele în care am fost judecată şi răsjudecată, constatând următoarele: procu­ra­tura nu mi-a întocmit rechi­zitoriul – document solicitat ul­terior de CEDO ca urmare a plângerii formulate împotriva sentinţei emise de magistraţii Înaltei Curţi. La toate dosarele existau doar încheieri de şe­dinţă cu date şi numere de do­sar falsificate; din toate dosa­rele au fost sustrase probe ma­teriale (motivele mele de re­curs, recursul parchetului, me­moriul meu nr. 974/2004 adre­sat CSM, plângerea penală îm­potriva procurorului GH. Cos­tea depusă la Parchetul Curţii de Apel). În urma consultării do­sarelor arestării ilegale am formulat plângere împotriva magistraţilor. Plângerea a fost soluţionată negativ atât la Curtea de Apel Tg.Mureş (dos. 298/P/2005) cât şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (dos. 20285).
    În prezent dosarul se află pe lista de aşteptare în camera a treia, la CEDO. Dar din câte se pare şi acolo se întâmplă ceva… mafioţii din umbră au tentacule lungi care ajung şi acolo.
    Un lucru grav s-a întâmplat în perioada arestului preventiv: pe baza relaţiilor lui Oprea cu executorul judecătoresc Sye­kely Szabolcs, acesta din urmă mi-a scos apartamentul la lici­taţie. Pentru a nu rămâne fără casă, mama mea a plătit la asociaţie o sumă mult mai ma­re decât cea obţinută de Oprea prin sentinţă (aceasta pre­vedea 29 mil. lei vechi, mama mea a plătit 37 mil. În mod ciudat, dar nu inexplicabil, în extrasul CF suma înscrisă ca privilegiu a ajuns la… 48 mil.lei!).
Magistraţi implicaţi: Gh. Cos­tea, Vasile Costea, Dan Se­ni­ciu, Ileana Georgescu, Ra­lu­ca Ungureanu, Dan Petru – pr­o­curori; Liliana Moţocan, Ilie Verza, Emanuela Hurdugaci, Sonia Deaconescu, Szots Bar­na, Adorjan Erzsebet, Floare Găz­dac, Ioan Gârbuleţ- jude­că­tori Tg.Mureş;  Margareta Teo­do­rescu, Ştefan Mateescu, Ma­ri­oara Prodan (judecători), Cris­tina Lupescu – procuror – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    În lanţul mafiot este im­plicată şi Poşta Română care, în 2006, a violat plicul cu do­cu­mentele solicitate de CEDO, sustrăgându-le.
    Pentru a vă face o idee completă asupra modului în care operează magistraţii mu­reşeni, citez un fragment din susţinerile procuroarei Raluca Ungureanu- care au stat la baza cererii parchetului de pre­lun­gire a arestului preventiv al sub­semnatei, concretizate în decizia penală nr. 502/R/23 octombrie 2004:”… Procurorul apre­ciază că „subzistă atât primul temei care a stat la baza luării măsurii arestării pre­ven­tive cât şi cel de-al treilea te­mei, respectiv art. 148 lit. h CPP; conform disp. art. 148 lit.b CPP rezultă că infrac­ţiu­nea este flagrantă, în cauză fiind întrunite şi disp. art. 148 lit.e CPP, respectiv inculpata a mai săvârşit asemenea fapte, fiind de notorietate atitudinea aces­teia faţă de magistraţi, pro­ferând injurii şi afirmaţii ca­lom­nioase, dispunând mai mul­te memorii  către diverse instituţii ale statului şi foruri de  control; de asemenea , în cauză sunt incidente disp. art. 148 lit.h CPP, în mod indi­vidual (vizând apărarea ordinii pu­blice) denigrările şi atacurile la adresa magistraţilor mureşeni fiind neavenite, fiind infrac­ţiuni cu un caracter deosebit de grav, acestea răsfrângîndu-se asupra ordinii publice… To­t­oda­tă arată că este cunoscută activitatea inculpatei care adu­ce la cunoştinţa opiniei publice problemele în care este im­plicată, prin acestea aducând grave prejudicii magistraţilor, afir­maţiile făcute de inculpată se răsfrâng asupra încrederii cetăţenilor în actul de justiţie… fiind necesar să se stopeze atitudinea inculpatei, care se întâmplă de aprox. 2 ani”. Pe aceste considerente, apreciază că „ subzistă temeiurile prev.de art. 148 lit.h CPP, măsura ares­tării preventive se cere a fi luată, aceasta putându-se lua pe o perioadă de 27 zile”. În ba­za acestor considerente „man­datul anterior fiind lovit de nulitate absolută, consideră că încheierea atacată este nete­meinică, solicitând casarea par­ţială a acesteia şi luarea mă­surii arestului preventiv pe o perioadă de 27 de zile”.  
    Fara îndoială că în baza acestor susţineri procuroarea Un­gureanu, care nu a auzit nici­odată de dreptul de pe­ti­ţionare şi de alte drepturi ce­tăţeneşti prevăzute de Con­sti­tuţia României, îşi poate pre­găti liniştită lucrarea de doc­torat. Iată cum este respectat dreptul la opinie şi la păreri personale, iată ce înseamnă li­ber­tatea de gândire şi expri­ma­re în  statul numit ROMÂNIA!
    Dar dacă mie, jurnalista in­comodă, magistraţii mureşeni mi-au aplicat un asemenea tratament, în continuare veţi vedea tratamentul preferenţial pe care aceştia îl aplică infrac­torilor.
                                                         – va urma-

Liliana Delia
MORARIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*