Observator

La Palatul Cotroceni cântă plictiseala! Cartea președintelui Iohannis despre ideea generoasă a Europei unite conține o colecție năucitoare de banalități!

  În plin scepticism la adresa UE, Klaus Iohannis a avut o idee bună, pe care a materializat-o însă într-o […]

 

În plin scepticism la adresa UE, Klaus Iohannis a avut o idee bună, pe care a materializat-o însă într-o carte mediocră. Președintele a intenționat să explice Uniunea Europeană pe înțelesul românilor, dar UE e o realitate mult mai bună pentru viața românilor decât a reușit cartea s-o portretizeze.

Președintele României şi-a lansat a treia carte, EU.RO, un experiment confuz și un ghid al UE care provoacă mai multe nelămuriri decât clarificări. Europa e redată fără suflet şi volumul se dovedeşte a fi o colecţie de idei duse doar până la jumătate, prezentate simplist, într-un ton oral, de discurs televizat. Cartea conţine numeroase truisme și idei care se repetă, în aceeaşi frază, sursă de umor involuntar.

Citate din cartea lui Klaus Iohannis:

E drept că oamenii nu îmbrăţişează imediat schimbarea. La început, sunt foarte reticenţi. Oamenii, de regulă, sunt foarte reticenţi la schimbare.

Aceasta e piaţa unică digitală: toată lumea îşi deschide piaţa digitală naţională către toţi ceilalţi. Acest lucru s-a reglementat recent, iar rezultatul ar trebui să fie o deschidere a pieţei.

Avem un parc auto naţional foarte învechit. Asta nu înseamnă că maşina fiecărui cetăţean este foarte învechită, ci că aşa arată media valorică.

Educaţia nu este destinată numai copiilor şi tinerilor. Educaţia este destinată tuturor categoriilor sociale şi tuturor categoriile de vârstă.

Se accentuează diferenţele dintre cei mai puţin educaţi şi cei mai educaţi. Nu este nouă o asemenea ruptură. Este doar o accelerare a unei forfecări deja existente: foarfeca se deschide mai mult.

Noua carte eşuează atât ca îndreptar privind UE, cât şi ca eventual vehicul electoral în perspectiva europarlamentarelor și prezidențialelor. Volumul este înțesat de fragmente din discursurile preşedintelui sau din postările sale de pe Facebook. Ceea ce șochează este absenţa desăvârşită a oricărei note personale, convingeri sau idei formulate memorabil sau măcar original.

E, fără discuție, nu doar eșecul președintelui-scriitor, ci și corigența examenului de PR și organizare a Palatului Cotroceni. Un întreg aparat nu a găsit resursele financiare sau nu a avut curajul de a-i spune lui Klaus Iohannis ori nu a avut interesul ca președintele să-și finalizeze ideea bună de a încerca să răspundă la întrebările, speranțele și îngrijorările europene ale compatrioților săi.

                                        Fără cap şi fără coadă

Critici punctuale ar putea fi nenumărate. O carte care invocă propria ei necesitate în condiţiile preluării preşedinţiei Consiliului UE de către România nu menţionează nici un cuvânt despre rolul consiliului, despre preşedinţia rotativă sau despre atribuţiile României în aceste şase luni. La fel de mirat rămâi după ce autorul menţionează o simulare care arată unde s-ar fi aflat România fără UE, faţă de cum este în acest moment. Interesul oricărui cititor pentru acele pagini crește simţitor şi oamenii ar fi vrut să afle mai multe.

Din păcate, nici despre studiu şi nici despre rezultatele sale autorul nu scrie vreun cuvânt în continuare, în carte! Volumul ridică probleme reale și complexe, însă ele eşuează să prindă formă în mintea cititorului. O criză precum cea a migraţiei, care a scindat Uniunea Europeană, este descrisă mai mult ca un gând fugar: „Crize pe care nu le controlăm sută la sută în parametri optimi, cum este cazul migraţiei, pe care Uniunea nu o gestionează în totalitate”.

                                               Explicaţii inutile

Pe lângă problemele de context ale cărţii scrise de preşedinte, există şi altele, mai vizibile. Cum ar fi frazele care nu înţelegi cu ce scop au fost scrise. Fraze care ar ridica semne de întrebare şi auzite într-un discurs liber, cu atât mai mult când e vorba de o carte scrisă cu atenţie, timp de patru luni. „Toată lumea îşi deschide piaţa digitală naţională către toţi ceilalţi. Acest lucru s-a reglementat recent, iar rezultatul ar trebui să fie o deschidere a pieţei.”, ne explică preşedintele ce e piaţa unică digitală.

Sunt apoi multe momente în care dascălul superior din Klaus Iohannis iese la suprafaţă şi pare că preşedintele se adresează de la o catedră autoritară, dar neinspirată. Truismele și explicaţiile inutile abundă în volum. „Avem un parc auto naţional foarte învechit.”, atrage atenţia preşedintele, care se grăbeşte însă să liniştească proprietarii de vehicule: „Asta nu înseamnă că maşina fiecărui cetăţean este foarte învechită, ci că aşa arată media valorică.

                             UE, un avocat mai bun decât Klaus Iohannis

Preşedintele oferă şi lecţii de istorie şi geopolitică: „Ar fi bine să ne amintim că, înainte de 1918, Europa politică a arătat fundamental diferit faţă de Europa politică de acum.

.Când discută despre apărarea pe Flancul Estic, preşedintele atrage brusc atenţia că pregătirile noastre trebuie să vizeze doar ameninţările din răsărit: „Nu din Vest, pentru că în Vest sunt aliaţii nostri.”

O altă explicaţie care putea lipsi este cu privire la recomandările MAE ca și cetăţenii români să părăsească zonele de conflict sau să le evite, cum se întâmplă în Siria: „Nu există o altă cale de a scoate civilii din zonele de conflict, cum ar fi intervenţia în forţă sau cu armata.” Asta în completă divergență cu lucrările oamenilor de stat din Vest, care explică nevoia protecției propriilor cetățeni, indiferent că sunt în țara lor sau peste hotare, prin pacificarea și dezvoltarea unei lumi integrate, în care nu poți fi nici sigur și nici liniștit „evacuându-te” ca persoană sau ca stat din lume.

Este clar, citind cartea, că intenţiile care l-au motivat pe preşedinte să o scrie au fost generoase, dar ele nu reuşesc nicidecum să salveze efortul. Cine are ceva noţiuni de istorie, politică şi afaceri europene s-ar putea simţi jignit de modul în care i se explică evidenţele. Dar nu e cazul, căci nu ei sunt în primul rând vizați, ci zecile de milioane de compatrioți ai președintelui României, indiferent că locuiesc în țară sau în străinătate.

Din fericire, pentru ei, viața de zi cu zi din Uniunea Europeană, chiar și impredictibilă și complicată, este ea însăși un avocat mai bun al ideii europene decât a putut să fie președintele României.

                                                                                                                    Ștefan PANĂ

Sursa: „Libertatea

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.