Atitudini

MEMORANDUMUL DE LA ȚEBEA

MEMORANDUMUL DE LA ȚEBEA     Dragi Români,             „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența […]

MEMORANDUMUL DE LA ȚEBEA

 

1Memorandum2Memorandum3Memorandum

 

Dragi Români,

            „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”. Sunt cuvintele rostite de patriotul român Ioan Rațiu după ce, în 1894, semnatarii Memorandumului Transilvaniei din 28 mai 1892 au fost condamnați la închisoare.

            Memorandumul Transilvaniei era adresat împăratului Franz Josef și solicita, pentru populația română, drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare.

Noi ne adresăm președintelui Klaus Iohannis și Camerei Deputaților și cerem, pentru memoria lui Avram Iancu în România, drepturi legislative egale cu cele ale limbii maghiare, care a beneficiat de o lege specială după numai o lună de la propunerea proiectului în Parlament. Legea declarării lui Avram Iancu „Martir și Erou al Națiunii Române”, inițiată de Laurian Stănchescu, este tergiversată de trei ani.

            Memorandumul Transilvaniei a fost dus de o delegație compusă din 237 de persoane împăratului Franz Josef, dar acesta a trimis mai departe memorandumul, necitit, la parlamentul de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Dar, întrucât documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă.

Legea Avram Iancu, după ce a fost votată în Senat și Camera Deputaților, a ajuns la Președintele Klaus Iohannis, care a respins-o, trimițînd-o înapoi în Parlament. A trecut din nou prin Senat și s-a blocat la Comisia de Cultură a Camerei Deputaților. Istoria se repetă, după cum se vede, și nu ne-ar mira să împărtășim soarta memorandiștilor de la 1892, pentru că trăim vremuri tulburi, în care a fi român începe să constituie un delict.

Suntem aici pentru a ne confrunta, pe de o parte, cu propria noastră demnitate și onoare, iar pe de altă parte cu propria noastră istorie, pe care nu noi am inventat-o. Noi trebuie să fim măcar atât de vrednici încât s-o confirmăm și s-o onorăm.

Crucea din fotografie este din anul 1836 şi a stat pe pieptul lui Avram Iancu în data de 13 septembrie 1872, ziua înmormântării. Se află la preotul militar, colonel Ioan Birău.

Crucea din fotografie este din anul 1836 şi a stat pe pieptul lui Avram Iancu în data de 13 septembrie 1872, ziua înmormântării. Se află la preotul militar, colonel Ioan Birău.

Pe 13 septembrie 1872, când Avram Iancu părăsea această lume, comitetul de îngropăciune care s-a ocupat de funeraliile acestuia, l-a declarat „Erou al Națiunii”. Noi îl declarăm „Martir și Erou al Națiunii Române” și cerem ca acest lucru să fie consfințit prin Lege. Dacă aceasta nu se va întâmpla, Parlamentul și Președinția vor rămâne o pată rușinoasă de neșters în Istoria României iar noi, semnatarii acestui Memorandum, slujitorii smeriți și demni ai aceleiași Istorii.

Avram Iancu nu are nevoie de noi. El a fost validat de Istorie și de ethosul românesc, ca simbol al rezistenței românilor din Transilvania. NOI suntem cei care au nevoie de el, căci nu ne putem afirma ca națiune decât prin recurs la Istorie. În acest caz, prin recurs la memoria lui Avram Iancu, pe care trebuie, înainte de orice, s-o cinstim, pentru a primi binecuvântarea Istoriei în orice am face mai departe.

Ne adresăm, așadar, Dumneavoastră celor de față, spre înștiințare, și Parlamentului României, spre avertizare: desconsiderarea lui Avram Iancu înseamnă desconsiderarea istoriei și identității noastre iar cei care se fac vinovați de aceasta vor fi vinovați și de consecințele acestei desconsiderări.

Subliniem încă o dată cuvintele din mai 1894 ale patriotului român Ioan Rațiu, cuvinte care sunt, parcă, mai actuale ca oricând: „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

În spiritul acestor cuvinte, CEREM Parlamentului României și Președinției să acorde tratament egal și nediscriminatoriu valorilor noastre identitare, în raport cu valorile identitare ale etniei maghiare.

CEREM Parlamentului României și Președinției să grăbească promulgarea Legii prin care Avram Iancu este declarat Martir și Erou al Națiunii Române. Este un imperativ istoric.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

COMITETUL NAȚIONAL AD-HOC „AVRAM IANCU”, 21 Decembrie 2015

_MG_4627_MG_4644_MG_4654

2 Comments

  1. Mirea Laurentiu

    Pentru orice drum pe care-l fac spre Oradea , Tebea este pentru mine un punct obligatoriu de oprire! Biserica din Tebea este singura biserica din Romania in care intru, iar mormintul lui Avram Iancu este locul care ne valideaza istoria. Ca nenea Johannis nu vrea sau nu poate sa faca ceea ce trebuie este un semn ca natia aceasta trebuie sa se trezeasca daca vrea sa nu dispara!

  2. podaru valentin

    Sa rugam cu totii intr-un cuget pe Maica Domnului sa ne ajute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*