Abuzuri

Minciunile lui Iohannis, nu ne aflăm în faţa guvernului Cioloş, ci a guvernului Soroş

  Motto: Negocierea este o formă de şantaj în care dacă aceasta eşuează, fiecare susţine că nu a cedat şantajului,  […]

 

3-problemele-cetatii-guvernul-romaniei1

Motto: Negocierea este o formă de şantaj în care dacă aceasta eşuează, fiecare susţine că nu a cedat şantajului,  iar dacă se cade la înţelegere, ambii şantajişti declară că bunul simţ a învins.

 

                              Previziuni sau aranjamente?

Nici nu căzuse bine guvernul Ponta, că deja începuseră criticile la adresa noului guvern, nu numai ca structură sau compunere ci şi luaţi ca persoane, individual. Culmea culmilor, oficial nu se ştia cine va fi numit prim ministru, dar deja se discuta despre componenţa guvernului iar numele viitorului premier era deja vehiculat se discutau deja persoanele care vor ocupa ministerele. De fapt nu era culmea, era normal într-o ţară ca România.
În orice ţară civilizată „ghicitul” unui prim ministru înainte chiar ca guvernul celălalt să cadă în condiţiile în care nici cel care îl propunea-conform propriei declaraţii- nu îl ştia, duce cu gândul la puteri paranormale. La noi însă aceste declaraţii fac parte din minciunile sau aranjamentele cotidiene.

 

                                     Minciuni pas cu pas

 

Când domnul preşedinte a cerut românilor să îl voteze pe el preşedinte iar Ponta să rămână premier pentru că aşa este corect, ca un partid sau o persoană să nu deţină toată puterea, bineînţeles că a minţit. Mă aştept ca după ce nu va mai fi preşedinte, cineva să îl acţioneze în instanţă pentru că a minţit ca Băsescu când a spus că demisionează, chiar dacă efectul va fi zero.
Când acelaşi preşedinte a spus că vrea schimbarea clasei politice şi înlăturarea corupţilor, la cererea „străzii”, a minţit numai pe jumătate în sensul că da, dorea schimbarea clasei politice dar dorea schimbarea majorităţii cu o majoritate „a lui” şi înlăturarea corupţilor din PSD cu cei din APROPIEREA LUI, NICI MĂCAR DIN PARTIDUL LUI, PENTRU CĂ EL NU ARE PARTID, ABIA ACUM ÎŞI CONSTRUIEŞTE UNUL, DIN OAMENII APROPIAŢI LUI.
Când domnul preşedinte a confiscat revolta cetăţenilor şi drama de la Colectiv ieşind pe post şi îndemnându-i să se revolte împotriva instituţiilor statului şi a „corupţiei care ucide” iarăşi a minţit, el dorea de fapt ca aceştia să se revolte împotriva unui guvern, pentru a-şi putea instala el „guvernul lui”.
Când domnul Iohannis a promis că va ţine cont de opinia cetăţenilor şi se va consulta cu ei, iarăşi a minţit, el a chemat „la palat” doar acei oameni care îi cântau în strună, reprezentaţi ai unor organizaţii care „întâmplător” erau „sponsorizate” de anumite structuri şi interese străine de interesele ţării, arătând astfel cine îl dirijează şi pe cine slujeşte.

Când domnul preşedinte a spus că va numi un premier şi un guvern tehnocrat „deci independent” după propria exprimare, bineînţeles că a minţit pentru că deja minciuna a devenit o obişnuinţă, la fel ca vizitele peste hotare şi cheltuirea banilor din bugetul statului pe plimbări şi prezentări de modă ale „primei stiliste a ţării”.

                            Tehnocraţie sau dictatură?

 

Cât de „independenţi” sunt miniştrii din actualul guvern au spus destui, nu mai e nevoie să exemplific. Chiar şi dacă luăm şi analizăm sintagma „Guvernul meu” şi tot ajungem la o concluzie cutremurătoare. Până acum am avut guvernul PSD, înaintea lui am avut guvernul USL, ceva mai înainte guvernul PDL, înaintea lui guvernul alianţei DA, deci guverne conduse de partide sau alianţe, deci de mai mulţi oameni, guverne care se subordonau unor interese comune ale unei majorităţi consfinţite prin alegeri. De data asta avem un guvern al unei singure persoane, stabilit de o persoană care deşi pretinde că vorbeşte în numele cetăţenilor, face doar ce vrea ea şi cum vrea ea, cu alte cuvinte, oricum am lua-o, ne aflăm în faţa unei dictaturi, a unui dictator care vorbeşte de fapt în numele lui, consideră că şi-a câştigat ţara lui şi acuma iată are şi guvernul lui. Dacă asta înseamnă progres şi democraţie, eu sunt popă.
Când l-a propus pe domnul Cioloş ca premier spunând românilor că acesta nu face parte din nici un partid, domnul preşedinte a minţit pentru că a văzut că ţine şi oricum nu îl mai interesează dacă e crezut sau nu, el şi-a văzut visul cu ochii lui, are ţara lui, guvernul lui, păpuşile lui, procurorii lui, serviciile lui, deja se crede mai tare ca Sabia lui Zorro, dar când va cădea, va cădea singur şi va plăti pentru toate fumurile şi visele LUI, pentru că va descoperi abia atunci că nu are nimic, nu are pe nimeni lângă el, a fost folosit aşa cum şi el foloseşte acum.

 

                                          Ce avem noi aici ?

 

Hai să vedem ce a promis şi ce avem.
1. A promis un premier neafiliat politic, independent de orice influenţe. Avem de fapt un premier care este dator vândut celor care l-au promovat, celor care l-au folosit şi s-au folosit de el pentru întemniţarea unor duşmani politici. Băsescu nu este străin de „evoluţia” fostului lucrător de la Ministerul Agriculturii aşa cum nu sunt străine nici serviciile şi nici unele ambasade, chiar dacă au negat ceea ce timp de 6 luni menţinuseră pe pagina oficială, declaraţia că acesta ar fi avut dublă cetăţenie. Chiar dacă declaraţia a fost retrasă de pe site-ul Ambasadei Franceze şi s-a dat o dezminţire, cine are timp să creadă, când guvernul francez îşi minte propriul popor vizavi de atentatele care au avut loc în Franţa? Un guvern care îşi minte proprii concetăţeni vizavi de decesul unora dintre ei, nu are nici o mustrare de conştiinţă în a-i minţi pe cei ai altei ţări. Să presupunem că Ambasada Franceză a greşit când a afirmat că Cioloş are dublă cetăţenie.

23c1c-ciolos-francez-humanite

Dar atunci ce a vrut să spună Ziarul L’Humanite când a afirmat că Franţa are cu Cioloş al doilea comisar european la agricultură, DAR MAI ALES DE CE A PARTICIPAT DOMNUL CIOLOŞ LA O ACTIVITATE ÎN LOCUL ŞI ÎN NUMELE PREŞEDINTELUI FRANŢEI, SE TERMINASERĂ FRANCEZII ŞI A DECIS SĂ ÎL REPREZINTE UN ROMÂN? Prea multe „greşeli şi coincidenţe”. Şi pentru că nu era suficient, iată că nici aşa zisa independenţă politică a domnului Cioloş nu este chiar aşa de reală, deoarece aşa cum scrie în Wikipedia, varianta în engleză, domnul Cioloş este afiliat Partidului popular European. În schimb pe pagina în limba română acest aspect a fost scos şi apare scris că nu face parte din nici un partid politic, fiind independent din punct de vedere politic. Că nu este cu adevărat independent şi că c-a comis o altă încercare de acoperire a adevărului, ne spune şi DEX care la sintagma „a se aflila” ne spune că aceasta înseamnă: „AFILIÁ, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.; rar, despre persoane izolate) A se alătura altei organizații, instituții etc. cu același caracter, primindu-i directivele și subordonându-i-se. [Pr.: -li-a] – Fr. affilier.”Până şi termenul de origine este francez. Aici e nevoie de o precizare şi anume aceea că definiţia se referă în mod deosebit la organizaţii, pentru că acestea de regulă se afiliază una la alta , este mai rar întâlnit ca o persoană să se afilieze la o organizaţie dar termenul are acelaşi înţeles. Deci cu alte cuvinte,INDEPENDENTUL CIOLOŞ PRIMEŞTE DIRECTIVELE ŞI SE SUBORDONEAZĂ PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN. Ce spun despre asta domnii Iohannis şi Cioloş?
2. Ni s-a promis un guvern care să nu fie legat de nici un partid,de nici o structură sau om politic, să nu fie nici constrâns şi nici dependent  de  cineva din afară, dar chiar de la numirea sa, domnul Cioloş a luat legătura cu şefii de partide, deşi nu avea nevoie. El trebuia să îşi stabilească colegii şi să îi treacă în discuţia Parlamentului fără nici un fel de consultări. Aşa zisele consultări au fost de fapt negocieri în cel mai politic spirit cu putinţă, în care partidele au cerut ca anumiţi oameni să facă parte din guvern sau anumite cereri să le fie îndeplinite pentru a îşi da votul de investitură în Parlament. Astfel, apariţia sau prezenţa în guvern unor oameni care se declară independenţi dar sunt datori vânduţi unor partide, politicieni structuri române sau europene, sponsori, ONG-uri sau servicii secrete, ne spune că avem un amalgam de miniştri care face fiecare ce i-a spus cel care l-a promovat şi susţinut acolo unde e acum. Că e aşa şi nu cum a afirmat domnul Cioloş (adică că nu a fost influenţat de nimeni şi toate numirile îi aparţin) ne dovedeşte şi crasa necunoaştere a celor pe care i-a propus,  cazurile Baciu şi Guseth fiind mai mult decât elocvente.
3. A promis că va schimba politica intereselor de grup, că va reorienta politica economico-socială prin guvernul de tehnocraţi, dar de fapt constatăm că noul guvern urmăreşte pas cu pas proiectele guvernului Ponta şi atunci nu putem să nu  ne întrebăm „de ce a fost nevoie să moară” guvernul Ponta,  numai pentru că nu îl suporta domnul preşedinte Iohannis şi voia oamenii lui care culmea nici măcar nu sunt ai lui, o treime sunt ai lui Băsescu, iar trei sferturi ai unor servicii şi organizaţii cu interese străine de ale românilor.
4. A promis că va lupta împotriva corupţiei şi va cere tuturor celor cu dosare sau condamnaţi să iasă din politică, dar s-a uitat pe sine şi chiar dacă procesul prin care a pierdut unul din imobile nu a fost penal ci doar civil, modul în care obţinuse casa este cât se poate de penal, pentru aceleaşi fapte, fals şi uz de fals, lui Şova i se instrumentează un dosar penal. Ce face DNA-ul nu se sesizează din oficiu în cazul casei obţinute prin fals în declaraţii? Ce face domnul Iohannis, nu îşi recomandă demisia?

 

                                     Nimic nu e ce pare a fi

 

Asistăm fără îndoială la o schimbare de guvern făcută la ambiţie, cu manevrarea străzii, cu folosirea unei drame naţionale, ca să nu spun ceea ce afirmă deja unele medii, că de fapt ne aflăm în faţa unei tragedii planificare dar scăpate de sub control ca număr de victime. Declaraţiile, incredibile după unii, inconştiente după alţii, ale deputatului PSD Ninel Peia trec prea uşor nebăgate în seamă ca să nu te întrebi de ce nu este tras la răspundere pentru că totuşi afirmaţiile şi insinuările sale sunt prea grave ca să fie tratate ca simple declaraţii politice, funcţia sa de parlamentar prea mare ca să nu fie băgat în seamă. Ar trebui ca cel puţin comisia pentru apărare şi siguranţă naţională să îl cheme şi să îi ceară să explice, să probeze cele afirmate şi dacă a făcut afirmaţii nefondate, ţinând cont de gravitatea lor, de starea pe care o creează în rândul populaţiei, să se ia măsurile legale şi procedurale.
Iată ce cere domnul Peia în post scriptumul scrisorii sale : “În mod firesc, după natura informaţiilor pe care le conţine acest articol, organele de urmărire penală ar trebui să se autosesizeze din oficiu şi să declanşeze o cercetare în rem pentru Înaltă Trădare. Ei, şi atunci, eu cred că vor apare şi dovezile pe care îmi susţin cele de mai sus. Repet, nu este vorba despre nici o teorie a conspiraţiei. Din nefericire, avem de a face cu un pericol real, care nu a fost încă îndepărtat.”
Nu am date să afirm că ar avea dreptate sau nu, mă întreb însă de ce nu s-a sesizat procuratura pentru a verifica cele afirmate aşa cum cerea şi el şi aşa cum ar fi fost normal. Am de asemenea toate motivele să afirm că au fost vânaţi anumiţi oameni şi protejaţi alţii, din „interes naţional”. Mai nou, după două încercări de a-i pune în cârcă lui Arafat tragedia de la Colectiv, sau condiţiile din spitale, acum pompierii care au fost daţi afară îl învinuiesc şi ei pe acesta că ar fi abuzat de funcţie când i-a demis, deşi decizia a fost politică, se ştie cine a luat-o. Nu m-ar mira ca şi moartea lui Gigină să fie pusă în spinarea lui Arafat, în timp ce Oprea şi Piedone sunt uitaţi pentru că preşedintele are nevoie de UNPR.
Minciuni ar mai fi multe, dar deocamdată acestea sunt cele mai importante. Ce constatăm? Constatăm că am schimbat un mincinos cu alt mincinos, un protejat al serviciilor cu altul, un imun cu alt imun. Singura diferenţă este că noul preşedinte vorbeşte mai puţin şi mai greu dar este mult mai înfumurat. În fond toată lumea este de acord cu un lucru: nu ne aflăm în faţa guvernului Cioloş, ci a guvernului Soroş, deci o altă minciună.

                                                              Marin NEACȘU (http://www.in-cuiul-catarii.info/)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.