Cadran international

Minunea sistemelor educaționale nordice

  Nu cred că există pe lume sistem educațional mai lăudat decât cel finlandez. Când citești articolele referitoare la respectivul […]

 

Nu cred că există pe lume sistem educațional mai lăudat decât cel finlandez. Când citești articolele referitoare la respectivul sistem ai ideea că e coborât din rai. Totul e fabulos, inovațiile sunt fascinante, copiii sunt fericiți și de pe „benzile” sale de producție ies numai cărturari. Cam la fel se spune că se-ntâmplă și-n celelalte țări nordice care, se știe, se află într-o concurență acerbă. Așa-i că visați să avem și noi, aici, în țărișoara noastră, un asemenea sistem de învățământ care să pună copilul pe primul plan? Așa-i că v-ați dori ca și școala noastră să producă genii pe bandă rulantă?

Știu că vă place să fiți fascinați, să vă gândiți la lucrurile minunate care se petrec pe această lume, dar iar picați în păcatul ascultării iraționale? Înainte de a trece mai departe, hai să vedem îndeaproape câteva chestiuni. Pe mine m-au interesat, în principal, datele brute, cele care ne-ar putea face să vedem care-s rezultatele palpabile ale acestor minunate și inovative sisteme de învățământ.

Între cele mai cunoscute, sunt clasificările PISA. Aici trebuie să remarcăm că, dintre țările nordice, Finlanda iese din pluton situându-se pe un excelent loc 5. Restul țărilor nordice au valori mai degrabă normale: Danemarca e pe 21, Norvegia pe 24 – ambele puțin peste media OECD – și Suedia pe locul 28, adică în media OECD. Trebuie să menționăm că în această clasificare România se află undeva în subsolul clasamentului, cu un scor de 435 față de media OECD de 493. Tot legat de PISA, ar trebui să remarcăm că locurile fruntașe sunt ocupate de Singapore, Japonia, Estonia și China, țări ale căror sisteme educaționale nu sunt nici pe departe atât de lăudate precum cel finlandez.

Cum criteriile PISA sunt adresate sistemului de învățământ în ansamblu, fiind mai degrabă o fotografie a „elevului mediu”, mi-am îndreptat atenția spre zona de înaltă performanță. Și unde te poți uita mai bine pentru a studia înalta performanță? Fără doar și poate în zona olimpiadelor internaționale. Ei bine, aici treburile sunt de-a dreptul dezastruoase pentru mărețele sisteme nordice întrucât „marile valori” – despre care tot vorbește propaganda – lipsesc cu desăvârșire. La olimpiada de matematică nici vorbă să auzi de vreo țară nordică. La cea de fizică, țări considerate modeste – precum Bulgaria – au mai mulți laureați decât orice țară nordică. La fel stau lucrurile și-n restul domeniilor.  Aici ne putem mândri întrucât, în oricare dintre domeniile pentru care se organizează olimpiade internaționale, elevii români se află în top fiind, în mod evident, peste oricare dintre nordici. La fizică numărul laureaților români este de aproape trei ori mai mare decât al oricărei țări nordice, la matematică de vreo cinci ori s.a.m.d.

Cu aceste cifre în față te întrebi, pe bună dreptate, în ce constă oare măreția acestor sisteme educaționale. Privind obiectiv, putem lesne înțelege că „minunatele sisteme” – de la care se tot inspiră prostovanii noștri oficiali – sunt niște sisteme educaționale, în cel mai bun caz, normale. Adică niște sisteme care produc indivizi medii, fără prea mari pretenții. Dacă pe medie noi stăm mai prost, cauza nu trebuie căutată în programa școlară, ci în modul absolut neuniform în care se desfășoară procesul de învățământ. Încă sunt școli fără resurse, fără profesori și în care copii de vârste diferite studiază în cadrul aceleiași clase. Dacă ai o clasă în care, în același timp, studiază copii de clasa a IV-a, a V-a și a VI-a, vă puteți da lesne seama ce poate ieși de-acolo.

La noi, mai degrabă, putem vorbi de o subfinanțare a învățământului și de un acces greoi al elevilor la sistemul de învățământ. Sunt zone în care copiii pur și simplu nu mai au acces la școli deoarece sunt foarte puțini pentru a justifica prezența unei școli. Aici e tragedia deoarece nu se fac eforturi pentru rezolvarea acestor probleme. În mod normal statul nostru ar trebui să asigure condiții materiale cât de cât uniforme și, fără doar și poate, un standard minimal al școlilor, sub care să nu se poată coborî.

Ce-au făcut autoritățile noastre de la Revoluție încoace e de-a dreptul halucinant. În loc să vadă unde-s adevăratele probleme, au preferat să tot schimbe strategii, să tot peticească și să introducă „metode novatoare” inspirate din sistemele nordice. Rezultatul a fost cel scontat: școala românească s-a prăbușit. Și era limpede să se întâmple așa, doar s-a umblat unde efectiv nu trebuia umblat.

Întorcându-ne la sistemul nordic de învățământ, dacă ne vom apropia și mai mult de fenomen vom constata elemente îngrijorătoare. În primul rând că depresia în rândul elevilor atinge cote alarmante. Apoi, vom constata că învățământul de acolo este deosebit de scump, valoarea manualelor și a materialelor pe care trebuie să le achiziționeze un părinte atingând sume de câteva mii de euro anual! Mai mult, în ciuda acestor eforturi, întregul sistem este optimizat aproape exclusiv pentru obținerea de scoruri bune la testele PISA.

Reversul este ceea ce nu este marketat în afară. Copiilor le este impusă educația sexuală de la vârste fragede, li se prezintă beneficiile sexului cu imigranți, sunt învățați cum să aibă parte de satisfacție în relații homosexuale și alte asemenea subiecte care nu fac parte nici pe departe din preocupările vârstei lor. Probabil și această expunere aberantă a sexualității de la vârste fragede își pune amprenta definitiv pe sănătatea mentală a copiilor, iar ratele uriașe de depresie în rândul adolescenților sunt o rezultantă normală a acestei politici tembele. De altfel, nimeni nu spune nimic despre aceste probleme grave, totul e tăcut sub tăcere pentru a lăsa să treacă mai departe doar poveștile despre „minunea sistemului nordic”.

Probabil vă întrebați de ce se întâmplă așa. E simplu: toate țările nordice sunt, în esență, socialiste de rit nou. Așa cum în fostele state comuniste totul se cosmetiza pentru a trimite în afară „imagini de prosperitate, bunăstare și fericire”, la fel se întâmplă și în „minunata lume nouă” nordică. Marxiștii în general se pricep la propagandă, iar asta se vede bine în cazul statelor nordice. Din afară totul e frumos, dar dacă ai căzut în capcana lor, constați problemele abia atunci când e prea târziu. Ba te trezești că statul îți ia abuziv copiii, ba ai probleme grave fără să înțelegi de ce s.a.m.d.

N-o să închei înainte de a vă reaminti că la noi sarabanda schimbărilor operate aberant în sistemul de învățământ a fost începută de stalinistul Șora și de-atunci nu s-a mai oprit niciodată. Mă uit cu îngrijorare cum, după ce un ministru revenise la  – tipul de manual care a asigurat României performanțe neatinse de la Revoluție încoace – a fost sabotat și, imediat după înlocuirea minitrului respectiv, s-a făcut loc din nou mafiei manualelor alternative, al căror scop este acela de a stoarce părinții de  bani. Bani care se duc în buzunarele marilor baroni ai manualelor școlare. E doar un aspect pentru care Abramburica ar trebui zburată pentru totdeauna de la Minister. Celelalte aspecte țin de reformarea aberantă a sistemului, de schimbările operate fără nicio logică și de coluziunile din ce în ce mai toxice cu ONG-urile neomarxiste care tot infectează sistemul de învățământ.

Dacă trebuie să învățăm ceva de la „minunatul” sistem finlandez în special și de la cel nordic în general, acel ceva ar trebui să fie finanțarea fizică a școlilor și stabilirea unor standarde minimale. E singurul lucru care arată bine acolo. În rest ar trebui să căutăm metode pentru a nu fi ca ei. Asta deoarece tot ce vine de-acolo e toxic, puternic ideologizat și producător de tembeli.

                                                                                                                       Dan DIACONU

Sursa: Trenduri economice

 

 

16 Comments

  1. Ioan

    Domnule Diaconu, sunteți extraordinar!

  2. milica

    cu stima, referitor la olimpici si mediocritate: sistemele de invatamant calibrate spre inalta performanta (aminteati de noi si de bulgari) functioneaza sacrificand pe cei ce nu tin pasul. adica majoritatea. din clasa unde predai pentru unul sau doi olimpici (ca presupunem ca vorbim de educatie publica, nu de olimpici formati la meditatii de profesori cu 6 case) restul elevilor nu prea inteleg nimic. apoi sa ne gandim la prioritatile noastre: ne trebuie doi – trei – cinci olimpici cu care sa ne mandrim inainte sa plece sa lucreze la google sau oriunde in strainatate? sau mai bine lucram pentru aia mediocri, dar in asa fel incat nivelul mediu de educatie sa creasca un pic? eu inclin spre grija pentru cei multi. si daca vreti sa va convingeti, urcati intr-un autobuz sau tramvai (nu in metrourile care duc corporatisti in pipera). ascultati nivelul gramatical al vorbirii omului simplu din Romania, apoi spuneti-mi ca macar avem olimpici, deci toate bune.

  3. Ioan

    Ce spune milica este fals. Cei din Singapore sunt pe primul loc și la testele PISA și la olimpiadele internaționale. Problema este că în România la ora actuală, părinții nu-și educă deloc copiii să fie atenți la ore și nici să vorbească corect acasă. De Istoria națională nici nu mai vorbesc, iar de Sfânta noastră Biserică ortodoxă (scuzați pleonasmul) cu atât mai puțin. E clar că marea majoritate a părinților n-au treabă nici cu Școala, nici cu Biserica, nu-și dau seama că totul se întemeiază pe ele! Acasă, educația se rezumă la bani, excursii în străinătate și mașini străine. Rezultatele se văd la școală.
    Ioan : tată de olimpici naționali și premianți cu media 10 la sfârșitul anului școlar.

    • milica

      ce spuneti e circumstantial. felicitari pentru rezultatele copiiilor d-voastra, dar un parinte care nu a avut sansa unei educatii corespunzatoare nu are cum, cu toata bunavointa, sa-si invete copiii sa vorbeasca corect acasa. cu atat mai putin unul cu poate destula educatie dar mai putina bunavointa. ideea sistemului de educatie publica ar fi sa ofere o sansa la un nivel de baza de pregatire si copiiilor care nu au norocul unei familii dispuse sau capabile sa se implice in educatia lor. apoi daca ne comparam cu singapore ca sa spunem ca se poate se le ai pe ambele (si olimpici, si carte pentru restul) haideti sa comparam si banii alocati de stat educatiei per elev. la noi si la ei adica. ca daca operam in scenariu cu resurse grav limitate, poate cazul sa prioritizam. si atunci revin, intr-o tara cu nivelul de analfabetism functional pe care-l avem ce arde: problema olimpicilor, sau a unei generatii care de-abia e in stare sa se iscaleasca? ca se vad rezultatele la BAC. olimpicii, cati vor fi ei, nu prea ridica mult statistica de promovabilitate. cu multumirile de rigoare pentru capitalul de imagine pe care-l aduc tarii la olimpiade internationale, inainte sa emigreze.

    • alex

      Sunt in totalitate de acord cu d-l Ioan! Ce inseamna ca „…..restul elevilor nu prea inteleg nimic.”? Eductia scolii se bazeaza pe educatia facute de parinti in cei 7 ani de acasa. Daca eu vin la scoala si in timp ce trebuie sa fiu atent la profesor, discut pe mobil, e clar ca nu o sa intelegi nimic. Olimpicii sunt cei care trag dupa ei si restul clasei, sunt cei care transmit prin rezultate, elanul de a invata, de a obtine rezultate mai bune la invatatura. In alta ordine de idei, trebue sa recunoastem , ca pregatirea profesorilor de dupa „89, lasa si ea de dorit.

  4. gelu

    Ceea ce invata nordicii in facultate la nivel de matematica si fizica se preda in anii terminali ai liceelor reale din Romania. Iar elevii de la liceele de matematica-fizica din Romania sunt doctori fata de studentii din Suedia, Norvegia si Finlanda. Simpla regula de trei simpla este o necunoscuta pentru profesorii de matematica suedezi. Eu am intilnit un semenea profesor caruia i-am explicat-o de vreo 4 ori si tot n-a inteles-o.

    • milica

      mda. cu accentul aici pe faptul ca una e ‘ce se preda’ si alta e ce se intelege. ca observ o tara plina de doctori (dupa standardele nordice) in matematica si fizica dar care nu sunt in stare sa-si ia bacalaureatul. poate de la atata fizica predata la nivel inalt gasesti cu greu un cetatean care sa faca diferenta intre doar si decat. ca peste gard aud de profesori norvegieni care nu stiu regula de trei simpla, dar nu vad nici chistoace aruncate pe strada si nu aud nici de cetateni care se alearga cu toporul pe strada sau merg fara bilet cu trenul. la asta ma refer cu prioritatile in educatie. la noi se preda fizica in liceu la nivel de facultatile altora, dar o predam unor copii care scuzati se c*ca in curte. n-ar fi asa rusine sa mai rarim din academicienii astia cu 12 clase echivalente cu doctorate in fizica si sa-i invatam mai degraba sa nu scuipe pe strada si eventual sa opereze un aparat de sudura.

      • milica

        ca educatia o facem teoretic copiiilor ca sa le fie bine in viata, lor si alora din jur, nu ca sa ne mandrim cu doi trei la concursuri si restul carne de tun. principiul asta functioneaza la canise, nu in educatie publica

  5. Ioan

    Felicitări domnule Gelu! Așa este! Și la Harvard și la Oxford se începe cu integrale și derivate. Iar cu clasamentele lor, s-o lăsăm baltă. Dacă i-au dat în 2016 premiul Nobel pentru literatură lui Bob Dylan…

  6. alex

    D-lor, iertati-ma, nu va cunosc, dar sunt un bun roman! Degeaba ai manuale care costa parintii mii de euro anual, degeaba ti se ofera conditii la scoala dintre cele mai bune, daca se introduc lectii de educatie sexuala. pornografie, lesbianism, etc. Practic, placerile copilariei nu sunt cunoscute de acei copii. D-lor, Occidentul nu vrea sa recunoasca ca aici e vorba de GENA. Noi Romanii, avem inscris in gena noastra, puterea de a intelege usor, de a crea usor.

    P.S D-l Milica, cam bate campii! D-le, cand vrei sa inveti, inveti in orice conditii!

    • milica

      dumneata pesemne ca nu ai vrut sa inveti, altfel intelegeai usor ca nu se foloseste virgula intre subiect si predicat. dar poate noi bunii romani suntem mai predispusi la fizica si matematica decat la respectarea cum se cuvine a limbii nationale.

  7. Ioan

    Într-adevăr domnule Alex, pregătirea profesorilor lasă mult de dorit. Asta se și vrea, asta se face de 30 de ani. Cum conduci mai ușor un popor? Dacă este format din proști și fleșcăiți. Sistemele occidentale importate la noi au grijă să ne facă proști. Iar așa zișii intelectuali care sunt de acord cu ele, cei care vor cică metode noi, ne vor transforma copiii în fleșcăiți la nici 20 de ani. În loc să-și educe copiii, dau vina pe profesori, pe sistem, etc… Tot ce spune milica sunt aberații. Singapore este pe primul loc și la Pisa și la olimpiade, așa cum eram noi înainte de 1990.

    • milica

      din perspectiva parintelui implicat in educatia copilului aveti dreptate. dar ce vina are copilul cu parinti incapabili sau nedoritori sa-l educe? sau poate nu credeti ca exista? hai sa vedem cati copii au parinti plecati afara la munca, sau plecati toata ziua pe camp la munca, sau alcoolizati in carciuma etc. sigur, sa le fie rusine acestor adulti iresponsabili, e si vina lor pentru lipsa de educatie a copilului. dar nu aici ar trebui sa intervina statul, adica sistemul public de educatie ca sa le dea copiiilor sansa pe care nu le-o ofera parintii? inteleg de la d-voastra ca nu. doar copiii cu parinti iubitori, credinciosi si capabili financiar merita educatie. pentru restul, pacatele tatalui sa apese asupra fiului nu?

  8. alex

    D-leeeee, Milica, vreti sa aveti ultimul cuvant, se pare! Sunteti singurul care ganditi diferit fata de ceilalti comentatori. D-le, puteti s-o tineti mult si bine asa! Se vede ca nu stiti sa pierdeti! La buna vedere, d-le!

  9. Ioan

    Pt. milica : indiferent de sistem, dacă părinții sunt alcoolici, etc.. se alege praful. Eu mă refer la cei cu pretenții, cei care vor să nu mai avem nici olimpici și sub masca iubirii față de ceilalți distrug și ce a mai rămas bun, în loc să se ocupe de proprii copii.

  10. P.M.

    Domnul Milică,sunteți progresist?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*